+de +unde +vii

Madama Butterfly: Pe mare şi pe pământ, eu sunt cea mai fericită fată din Japonia. Ba nu! A întregii lumi! Prieteni, eu am răspuns chemării iubirii. Mă aflu în pragul iubirii, acolo unde se adună toate bucuriile celor vii şi celor morţi.

replică din libretul Madama Butterfly, Actul I de Luigi Illica (28 mai 1904)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sténio: Cine eşti tu? Şi de ce iubirea ta seamănă atâta durere în jur? De bună seamă că există în tine o taină îngrozitoare şi necunoscută oamenilor. Cu siguranţă că nu eşti o fiinţă plămădită din acelaşi lut şi însufleţită de aceeaşi viaţă ca noi! Tu eşti un înger sau un demon, dar în nici un caz o făptură ome­nească. De ce ne ascunzi cine eşti şi de unde vii? De ce sălăşluieşti printre noi, care nu te putem nici accepta, nici înţelege? Dacă vii de la Dumnezeu, vorbeşte-ne şi o să ne închi­năm ţie! Dacă vii din Infern... Cum să vii tu din Infern? Tu, atât de frumoasă şi atât de nevinovată! Oare duhurile rele pot avea această privire divină, şi această voce armonioasă, şi aceste cuvinte care dau aripi sufletului şi îl înalţă până la scaunul de domnie al lui Dumnezeu?

replica de început din romanul Lelia de George Sand
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Freamătul unui cimitir în devenire. Natură moartă cu oameni vii. Dinamismul lucrurilor cufundate în nemişcare. Toate acestea, într-o notă optimistă, pentru că, repet, e vorba de un carnaval. Asta mă aşteptam să văd! Asta înseamnă teatralizarea sentinţei, domnilor! Şi ce-am văzut? Ochii sticloşi ai morţii mă sfidau printre ramuri. Ridicol! Totul era inert şi rece. Nefiinţa umpluse pădurea şi era doar ora nouă dimineaţa. O tăcere de gheaţă, pe care nici corbii nu îndrăzneau să o tulbure. Ici-colo, bălţi de sânge închegat, ireal, dubios, ca o pastă de tomate. Ce-aţi făcut? Unde e vitalitatea acestei scene? Au nu trebuia să faceţi voi spaima să vibreze? Moartea este tot artă, domnilor! N-aţi înţeles nimic din estetica morţii! Asta numiţi voi vizualizarea durerii? Unde era muzica? De ce nu s-au auzit câinii urlând? Unde erau poeţii? Ah, poeţii, aceste spirite minunate care ştiu să facă durerea să rimeze.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marcelina: Nu contează de unde vii, ci către ce te îndrepţi.

replică din libretul Nunta lui Figaro, Actul III, Scena 17 de Beaumarchais (1784)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dean: Ce facem noi aici?
Sam: Vânăm o fantomă.
Dean: Exact, o fantomă. Cine face aşa ceva?
Sam: Noi.
Dean: Exact, noi. Şi de-aia vieţile noastre sunt oribile, Sam. Haide, noi vânăm monştri. Ce naiba? Adică, oamenii normali, când văd un monstru, fug. Dar nu şi noi, nu, nu, nu, noi urmărim creaturile care vor să ne omoare! Sau care vor să ne mănânce de vii! Ştii cine face aşa ceva? Nişte oameni nebuni! Noi... suntem nebuni! Şi mai e şi cina aia îngrozitoare şi camerele împuţite de motel şi ospătăriţa cu iritaţia aia ciudată de la popasul pentru camioane. Cine vrea o astfel de viaţă, Sam? Serios! Ţie chiar îţi face plăcere să stai cu mine pe cap în maşina asta opt ore pe zi, în fiecare zi? Nu cred! Conduc cu viteză şi ascult la nesfârşit aceleaşi cinci albume şi cânt mereu şi ştiu că asta e enervant. Iar tu eşti balonat! Mănânci jumătate de burrito şi deja te-ai intoxicat! Ştii ceva, uită totul.
Sam: Dean, unde te duci?
Dean: Sam, nu te apropia de mine, pentru că am terminat cu toate. Am terminat cu monştrii şi cu câinii iadului şi cu nebunia asta cu fantomele şi toata apocalipsa asta. Mă retrag, am terminat, renunţ.

replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Un moment! Vrei să spui că toate aceste plante existente aici, nu au în structura lor celulară acizii nucleici?
Dick: Exact. Nu au ADN, nici ARN.
Lucian: Dar asta e imposibil! ADN-ul este esenţa tuturor organismelor vii.
Dick: Aşa o fi pe Pământ, dar nu şi aici, Lucian. Toate aceste plante obţinute de noi pe căi artificiale nu au ADN, dar ele există. La fel se întâmplă şi-n cazul animalelor şi pomilor din pădurea artificială.
Lucian: Asta nu se poate! Fără molecula de ADN, acestea nu pot exista; e de neconceput să poată exista plante fără ADN. Ce să mai spunem despre animale? Animale, fiinţe vii, fără ADN?!
Dick: Nu au ADN, Lucian! Dacă ar avea, n-ar mai fi deloc artificiale, chiar dacă ar fi create de noi, în laboratoare. Ar fi naturale, reale, normale, sau cum să mă exprim ca să înţelegeţi mai bine? Dar nu au ADN, deci sunt artificiale; n-am avut de unde să procurăm ADN-ul lor. Poate mai mult din cauza asta putem afirma că ar fi artificiale, nu în sensul că ar fi de plastic, iluzii, holograme sau altceva de genul acesta.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Tu?! Ce cauţi aici? Nu trebuia să fii aici...
Lucian: Am venit să te trezesc. Se pare că eşti cam puturoasă. Toţi sunt deja afară şi te aşteaptă de mult timp.
Lia: Serios? De ce ai venit tocmai tu?
Lucian: Nu ţi-e clar? Pentru că aşa am vrut. Hai, acum, trezeşte-te odată! Doar nu-ţi închipui că aş fi venit degeaba până aici!
Lia: Nu te-am invitat eu, nici nu te-am obligat să vii. Pe unde ai intrat?
Lucian: Pe uşă, pe unde altundeva? N-ar trebui s-o laşi deschisă, dacă nu doreşti să intre cineva nepoftit în timp ce dormi.
Lia: Păi, n-am lăsat-o eu. Ia stai puţin...
Lucian: Puţin doar?! Am de gând să stau chiar ceva mai mult.
Lia: Nu la asta mă refeream. Unde-i Ly?
Lucian: Afară, cu ceilalţi, ne aşteaptă. Domnişoara Kuny a fost mai vrednică decât tine, s-a trezit de dimineaţă.
Lia: Înseamnă că ea a lăsat uşa deschisă când a plecat de aici. Altfel nu avea cine.
Lucian: Poate. Asta presupune că trebuie să-i fiu recunoscător, să-i mulţumesc, altfel aş fi stat mult şi bine să aştept la uşă, până binevoiai tu să te trezeşti, să-mi deschizi.
Lia: De cât timp te afli aici, în camera mea?
Lucian: De... Vreo câteva ore?!
Lia: Luci, nu glumi!
Lucian: Nu-ţi face griji, nu de foarte multă vreme, doar câteva minute.
Lia: Ce anume ai făcut între timp?
Lucian: Nimic deosebit. Ce-aş fi putut face? Te-am admirat numai... Crede-mă, te-am privit doar, atâta tot.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caroline Hawkins: Este o chestie.
Tyler: O chestie?
Caroline Hawkins: O expoziţie. O expoziţie unde arăţi ce ai făcut. Vrei să vii?
Tyler (caută în ghiozdan): Stai să îmi verific agenda. Bineînţeles! Eşti nebună? O să fiu acolo cu o zi înainte, o să mă mut cu cortul acolo.

replici din filmul artistic Aminteşte-ţi de mine
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potter: 'Neata, băieţi. Pierce, ce mai faci?
Hawkeye: Foarte bine, domnule colonel.
Potter: Am impresia că în ultimele zile nu ai citit avizierul.
Hawkeye: Aştept să apară filmul făcut după el. De unde ştiţi?
Potter: Pentru că nu ai venit ţipând la mine.
Hawkeye: De ce aş veni ţipând la dumneavoastră?
Potter: Pentru că e un anunţ acolo care spune că e rândul tău să fii trezorier.
Hawkeye (ţipând): Nu vreau să fiu trezorier!
Potter: Aşa mai vii de-acasă.

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, MTTLC, An 2, gr. 6
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trautman: John, unde te duci?
Rambo: Nu ştiu.
Trautman: O să iei a doua Medalie de Onoare pentru asta. (Rambo se uită la prizonierii de război salvaţi.)
Rambo: Ar trebui să le-o dai lor. O merită mai mult ca mine.
Trautman: Locul tău nu e aici, de ce nu vii înapoi cu mine?
Rambo: Înapoi la ce? Prietenii mei au murit aici. Lasă-mă să mor aici.
Trautman: Războiul, tot ce s-a întâmplat aici poate că a fost greşit, dar la naiba, nu îţi urî ţara pentru asta.
Rambo: Să o urăsc? Aş muri pentru ea!
Trautman: Atunci, ce vrei?
Rambo: Vreau, ce vor ei şi oricine altcineva care a venit aici şi şi-a dat tot ce avea. Ca ţara noastră să ne iubească atât o iubim noi pe ea. Asta vreau.

replici din filmul artistic Rambo II, după Kevin Jarre
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!