Poezii despre floarea soarelui, pagina 4
Tu, mână ce dai floarea
Tu, mână ce dai floarea, ce parfumată ești,
În pielea ta subțire se-ascund, tăcând, povești.
Miros a câmp și dealuri umbrite de păduri,
A amintiri frumoase adăpostite-n muri...
Tu, mână ce dai floarea, în palma ta-s mirări,
Sunt puncte suspendate, sunt semne de-ntrebări,
Petale inocente atinse doar de soare,
De fluturi mici și galbeni ce ies zâmbind din floare...
Tu, mână ce dai floarea, cu degete subțiri,
Se-ascund în tine lacrimi, iertări și străluciri,
Amurguri înroșite care ating pamântul
Și-n liniile vieții, însângerat, cuvântul!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre roșu
- poezii despre păduri
- poezii despre moarte
- poezii despre inocență
- poezii despre iertare
- poezii despre galben
Crinul
Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care crește în pridvor și vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună și suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie și când e vânt.
E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare și mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândești în jurul tău dragoste, amor și să faci viața mai frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre crini
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Biserica
La biserică venim
Domnului să-i mulțumim
Pentru viață, pentru casă,
Pentru pâinea de pe masă,
Pentru floarea din grădină
Și a soarelui lumină,
Pentru frați, pentru surori
Și părinții iubitori.
Dumnezeu ne este tată,
Ne iubeste și ne iartă,
Lângă noi este la greu
Și ne apără de rău.
Preoții ne dau povață,
Cartea sfântă ne învață:
Credincioși și buni să fim,
În genunchi să mulțumim!
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre creștinism, poezii despre biserică, poezii despre învățătură, poezii despre tată, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre sfaturi
Mi-a spus floarea
Cineva mi-a spus că sinceritatea
e o prostie
amăgirea
fiind o artă în actorie
dar eu îi arăt floarea
care nu-și schimbă culoarea
să atragă mirarea
sau plopul ce nu face cireșe
să-i cânte priveghetoarea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sinceritate, poezii despre schimbare, poezii despre prostie, poezii despre muzică, poezii despre culori, poezii despre cireșe, poezii despre artă sau poezii despre actorie
Țara Soarelui Răsare ...
De mergi în Țara Soarelui Răsare,
Amestec de tărie și candoare,
Te-ntâmpină, de cum îi calci pământul,
Suav parfum ce n-ai visat cu gândul.
Femeile gingașe, ca floarea de cireș,
Încinse-n chimonouri, legate fedeleș,
Îți fac o plecăciune la fiecare pas,
De crezi că-n astă lume doar tu ai mai rămas.
Sfioase, feminine, umblă cu pași mărunți,
Chiar de-n adânc de suflet sunt stânci cioplite-n munți.
Alături li-s bărbații cu sacadatul grai,
Neam de soguni năvalnici și mândrii samurai,
Ce-au apărat de veacuri prin zornăit de săbii
O țară-nconjurată de mări, mânând corăbii.
Călăuziți prin viață de muncă și onoare,
Sfidând cu demnitate a morții răsuflare,
Trăiesc din plin prezentul, după ceremonie:
Asprime și candoare, în dulce armonie.
Își cresc progenitura după un cod din care
Răzbesc două cuvinte: mândrie și onoare.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre femei, poezii despre țări, poezii despre visare sau poezii despre stânci
Florile
tu când te vei trezi
pe perna ta un cer
senin va albăstri
ca floarea la rever
și va șopti blajin
cu rime- nepereche
că cel mai dulce chin
e floarea la ureche
mereu în așteptare
când alta la fereastră
scăldată-n fast de soare
se va îți din glastră...
poezie de Iurie Osoianu (25 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre flori, poezii despre urechi, poezii despre superlative, citate de Iurie Osoianu despre superlative, poezii despre albastru, citate de Iurie Osoianu despre albastru, poezii despre Soare sau citate de Iurie Osoianu despre Soare
Dor de Soare
Mi-e dor de răsăritul soarelui
Și de căldura blândei mângâieri,
S-alunge de pe bolta cerului
Ne-nduplecații nori, grele poveri.
Ascuns după perdeaua norului
A suferit în bezne și-n tăceri,
Mi-e dor de răsăritul soarelui
Și de căldura blândei mângâieri.
Și-a pierdut vântul dulcele-adieri,
Bufnește-ntruna, bate-n voia lui,
Doar soarele ne poate da puteri
Să ștergem tot potopul de dureri,
Mi-e dor de răsăritul soarelui.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre tăcere, poezii despre durere sau poezii despre dor
Sunt floarea
Sunt floarea ce poartă sărutul de fluture,
Ecoul zborului său de o zi și-al iubirii de o clipă.
Sunt clipa unui fluture în zbor
Rămasă cu privirea pierdută
După aripa ce se zbătea mângâindu-mi petalele.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, citate de Ioana Voicilă Dobre despre zbor, poezii despre sărut, citate de Ioana Voicilă Dobre despre sărut, citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire, poezii despre fluturi, citate de Ioana Voicilă Dobre despre fluturi, citate de Ioana Voicilă Dobre despre flori, poezii despre aripi sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre aripi
Doar floarea
Când floarea își pierde petale și moare,
Nu piere, de sine se înfructă.
Își dă timp sămânță, își dedase și miere
Și atâta parfum... frumusețea ce-a suptă.
Se adulmecă singură floarea, pe ierburi se culcă,
Se închide în sine-și, își dăruie seva și carne.
Din ram se coboară, odată cu frunze ce cad, nu mai urcă...
Se împrăștie toată la lume... vrea vis de-a renaște să toarne.
Alungă tristețea de moarte, amintește de naștere într-una,
Se rupe pe sine, să încânte în buchet cu candoarea
Cui se dă-n sacrificiu. Nu-i ea țel, chiar de vază-i, nu-i zâna,
Stăpâna... E dorul în fond; c-a renaște din scrum, doar ea știe, ea floarea!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sacrificiu, poezii despre naștere, poezii despre miere sau poezii despre frunze
Sărutu-i trecător
S-au dus în ploi adânci - mistere
Și luna joacă în iarbă ca floarea soarelui
Pe lunci se mistuie ca focul vetrei, fără pară
Gândul așezând tăcerea unor pietre și liniște
Îmi fură somnul meduzele solare
S-au topit și gustul de gutui s-a stins în calendare,
Despărțind apa de mit
Cerească-i doar iubirea
Sărutu-i trecător
Cenușă-i amintirea
În zbor, doar stelele au nemurirea
Covor de iarbă verde.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre meduze