Poezii despre disc, pagina 4
Pe acordurile " Veselie fără vârstă"
Soarele apune aur topit.
Norii înserării închipuie un disc de jad.
El unde-i?
O ceață albă și densă învăluie sălciile.
Un flaut îngână trist"Cad florile de prun".
Câte zile de primăvară au mai rămas?
Acest Festival al Lămpilor trebuie să fie vesel.
Vremea este blândă și frumoasă.
Dar cine-ar putea spune
Dacă nu cumva
Vor urma ploi și vânturi?
O prietenă trimite trăsura ei parfumată
Și caii de rasă nobilă să mă ducă la petrecere.
Declin invitația la recitalul
Poeziilor mele de odinioară și la compania vinului.
Îmi amintesc zilele vesele dintr-o capitală abandonată fericirii.
Ne răcoream în pavilionul doamnelor.
Festivalul Lămpilor era celebrat cu mare fast
Cercei de aur, ace de păr cu smaralde, cordoane de brocart,
Chimonouri noi: fiecare voia
[...] Citește tot
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao, 1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre păr
- poezii despre flori
- poezii despre vârstă
- poezii despre vânt
- poezii despre vin
- poezii despre tristețe
- poezii despre tinerețe
Așteptare
Aștept să-mi spui, ca-n ultima instanță,
Ce-mi ceri ca să mai stai cu mine,
C-am martori mulți să îți câștig creanță
Să crezi ce-ți zic; ce mult țin eu la tine.
M-am dus să mângâi chipuri pe altare
Și m-am pierdut cu mintea sărutându-i,
Visând mistificat pe tine, arătare
Ca o fecioară, suflet implorându-i.
Stau prosternat în lenea inerției,
Privind alei, neștiuți trecători,
Să nu te pierd de apari, cum pierderea avuției
Când crezi c-o ai, la fel, de atâtea ori.
Opresc femei ce-ți seamănă pe stradă
Și explodez la zgomotul de pași,
Când step pe lespezi sună-n serenade...
Cum mersul ce-ai când vii, sau când mă lași.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre virginitate
- poezii despre vinovăție
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre lene
- poezii despre gramofon
- poezii despre femei
- poezii despre droguri
Sunt gelos, lua-m-ar naiba...
Sunt gelos. Știu că nu e frumos
Știu că nu-i de folos, și cu toate astea sunt gelos.
Sunt gelos când fac baie,
când râșnesc cafeaua, când mă-ntorc prin ploaie
De la serviciu
Când ascult vreun disc cu Baniciu.
Sunt gelos când mă piaptăn și când îmi trag pantalonii
Și când apar la TV, când privescc pietonii
Ce se holbează la B. C. U.
Când văd damele din fața hotelului București, care nu spun nu
Și se duc cu băieții
Dacă primesc marafeții.
Îmi pare rău, dragoste, așa sunt, nu pot fi altfel,
Nu mă pot stăpâni să nu te văd la altul în brațe
Nu pot să-mi stăpânesc chinul ăsta interior
Să nu-ți fac reproșuri când vii târziu...
Mi-e frică atunci când ești prea veselă
Și m-apucă dracii când te văd amărâtă
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre trădare, poezii despre stomatologie, poezii despre sex, poezii despre serviciu, poezii despre prietenie, poezii despre posibilitate, poezii despre plâns sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
La astrul... sau... Odă Păunesciană
Auzisem de tânăr- pe alt meleag, nu la noi,
Eu fugit nu de laș, cu curaj de mai bine-
Ce curent-viitură spală o țară cu eroi...
Ode tineri închină, la străbuni... fără mine.
Dar nu ape murdare îs plecate în dezastru.
Arta pură, poemul, le revarsă în tumult,
Peste minți inhibate în minciuni- un măiastru,
Un gigant al culturii- cea uitată de mult.
Oameni, sute de mii se adună în hippies
Pe-un tărâm de Manoli și de Ane zidite;
Dar nu drog să consume, nici să bea cum smintiții îs...
Ci la cântec să asculte- poartă, în inimi rănite.
Să se încânte de-ai lor- semănați pentru artă
De un imens de talent- creatorul de carte.;
Cel din Bălți ce-i născut, Constantin fiindu-i tată...
Cel, ce drag l-aș fi vrut, ca să-l am suflet parte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre artă, poezii despre uitare, poezii despre trup și suflet, poezii despre tată, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre poezie
Autoportret
Mi-am luat penelul din culorile-mi de iris
Și-n lipsă de talent îmi mâzgălesc contururi...
Nu știu partaj să fac, între real și vis;
Am tremur de călău, între sublim-cusururi.
Am Univers fundal, în el mă pierd, mă nasc,
Îmi caut psihopat, origini, înțelesuri...
De stele-s naturalizat, mă vor, mă pasc
Și unicul bilet de intrare-mi este scrisu-n versuri.
Mă lupt, din infantil, cu cifrele-simboluri
Căci logica ursit-am scrisă-n portativ;
Nu cred în absolut, valori în mii zerouri
Căci multe nulități... nu dau "infinit... iv"!
De când mă știu, mă cred la cer o parte,
Albastru-îl am sub pleoape, cu orizont mă leg,
Cărările din frunte mi-s digurile sparte...
N-am stavile visării, inund pământ întreg.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre școală, poezii despre viteză, poezii despre versuri, poezii despre valoare, poezii despre umor sau poezii despre talent
Către Lucifer
Împrumută spiritului flacăra ta, dogorîtoare deprimare;
Suspinând iese în miez de noapte capul,
Pe înverzita primăvăratică colină; unde demult
A sângerat un blând mieluț, suferind profunda
Durere; însă urmează întunecata umbră
A răului, sau ridică umedele aripi
Spre auritul disc al soarelui și zdruncină
Un ton de clopot spre pieptul de durere rupt,
Sălbatică speranță; a beznei prăbușire-nflăcărată.
Comentarii
Textul aparține antumelor și are două variante intitulate "Rugă". Cele trei texte care nu diferă semnificativ unele de altele, prin folosirea zonelor de cuvinte și a imaginilor, au fost scrise la începutul anului 1914. Cu toate acestea, o comparație a celor trei versiuni ar putea arăta în mod clar cum textele lui Trakl câștigă substanță.
Lucifer, "aducătorul de lumină", este o figură de o importanță deosebită în opera lui Trakl.
Parțial la nivelul identificării personale, mai relevant însă pentru contextul literar-istoric, la nivelul unei linii tradiționaliste provenită din romantism prin simbolismul francez.
Textul de referință pentru această poezie este "Cântec Occidental". Prin comparație, "Către Lucifer" pare o notă marginală, ca material de lucru, sau doar o parafrază. Cu privire la poezia "Către Lucifer" care a fost scrisă, probabil, la scurt timp după "Cântec Occidental", ea poate fi interpretată și ca o încercare de radicalizare a "Cântului Occidental".
O comparație a celor două texte sprijină și diviziunea operelor, conform cărora Trakl a găsit la începutul anului 1914 un nou stadiu al dezvoltării sale poetice.
De două ori, la începutul și la sfârșitul poemului, focul este abordat, în imaginile: "împrumută spiritului flacăra" și "a beznei prăbușire-nflăcărată", referindu-se la căderea îngerilor și la focul din iad. În același timp cu: "a-nsângerat un blând mieluț", el se adresează iconografiei lui Hristos.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre imagine, poezii despre îngeri, poezii despre început, poezii despre tradiții, poezii despre simbolistică sau poezii despre sfârșit
Cumplite tăceri mă ard în zile ploioase
Cumplite tăceri mă ard în zile ploioase.
Privesc pe geam și nu găsesc răspunsuri.
Nu mai știu să caut lucruri frumoase,
Care să-mi bucure sufletul în poetice rânduri.
Mă așez lângă tine și m-atinge tristețea.
Te doresc, te resping, nici eu nu mai știu.
Ești visul ce-mi macină lin tinerețea,
În trecute simțiri, fiori-n suflet pustiu.
Se prăvălesc peste mine șlagăre ninse.
În vechea cameră se-aude un disc
Despre clipe năluce-mbrăcate-n mirese,
Căci orice iubire prezintă un risc.
Mi-ai vândut iluzii în pierdute-anotimpuri.
Copilul din mine s-a bucurat naiv,
Precum un magician mi-ai oferit trucuri
Și m-am pierdut în ochi-ți contemplativ.
[...] Citește tot
poezie de Elena Irina Spilcă din Iubirea, în toate formele ei, Capitolul 1. Iubirea, în toate formele ei (10 februarie 2013)
Adăugat de Elena Irina Spilcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre iubire, poezii despre dorințe, poezii despre religie sau poezii despre ploaie
Luna
Povestea spune că-n acel uitat
Trecut în care-atâtea-s făptuite,
Nesigure, reale,-nchipuite,
Un om a conceput nemăsurat
Proiect de a închide universul
În carte și-n avânt nesăbuit
Nălțat-a manuscris fin întocmit,
Din scoarță-n scoarță declamându-i versul.
Se pregătea acum să-i mulțumească
Preabunei sorți, când, deodată, vede
Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede:
Uitase-n grabă luna s-o numească.
Povestea-i născocită, ia aminte,
Dar poate tâlcui vrăjitoria
Acelora ce-ales-am meseria
De-a preschimba viața în cuvinte.
Mereu esența scapă. Legea-i una.
Orice cuvânt e palid raportat
La lucru-n sine. Bietul rezumat
Al vechii mele prietenii cu luna
[...] Citește tot
poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre secrete, poezii despre seară sau poezii despre nuntă
Universul
*
Explodează supernove,
Se formează nebuloase,
Se duc multe alte nove,
Stelele se fac frumoase.
Se ivește o cometă,
Cade un meteorit,
Se-nvârtește o planetă,
Lângă ea un satelit!
Se "văd" multe "goluri negre",
Luminează un pulsar,
Răsare al nostru Soare
Și apoi dispare iar.
Se nasc mii de stele duble
Și milioane de asteroizi
Și omul s-a gândit să "umble"
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre cercetare, poezii despre albastru, poezii despre adevăr, poezii despre știință, poezii despre planete, poezii despre peisaje sau poezii despre noapte
Noaptea de decembrie
Pustie și albă e camera moartă
Și focul sub vatră se stinge scrumit
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o scânteie în ochiu-adormit
Iar geniu-i mare e-aproape un mit
Și nici o scânteie în ochiu-adormit.
Pustie și albă e-ntinsa câmpie
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit
Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie,
Și luna-l privește cu ochi-oțelit
E-n negura nopții un alb monolit
Și luna-l privește cu ochi oțelit.
Nămeții de umbră în juru-i s-adună
Făptura de humă de mult a pierit
Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună
Chiar alba odaie în noapte-a murit
Făptura de humă de mult a pierit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre muzică, poezii despre lumină sau poezii despre cămile