omul se cunoaste

Omul şi pomul

Omul se naşte din iubire,
Pomul prin încolţire.
Omul creşte mare,
Pomul să înalţă spre soare.

Pomul frunză verde are
Şi se mândreşte cu ea tare,
Omul munceşte şi adună
Şi are inimă bună.

Iar când iarna vieţii soseşte,
Omului părul îi albeşte,
Pomului ramurile îi trosnesc
Şi amândoi îmbătrânesc.

poezie de Vladimir Potlog (22 iulie 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă poezie, natura renaşte, omul îmbătrîneşte şi atât. Ce păcat.

Omul bun şi omul rău

Doamne,-s după chipul Tău
Şi cel bun, şi omul rău;
Dar, o spun cu reverenţă,
Totuşi, câtă diferenţă!...

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (21 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul

Cu sufletul frant
De prea multa durere
Omul e tot flamand
Si inima tot cere

Cu inima rupta
De o iubire ipocrita
Omul tot lupta
Cu mintea pacalita

Cu sufletul bruscat
De viata uscat
Omul tot vrea
Sa fie udat

poezie de Ramona Ros
Adăugat de Ramona Ros
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incursiune în timp

În societatea primitivă
Omul pe om se mânca.
În societatea sclavagistă
Omul pe om se vindea.
În societatea feudală
Omul de om avea fală.
În societatea capitalistă
Egalitate nu mai există.
În societatea comunistă
Proprietatea nu mai există.
Doar în pronia cerească,
De la Dumnezeul mare, sfânt,
Mai poate omul să primească
Ce nu are pe pământ.

poezie de Dumitru Delcă (25 aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun şi omul rău

Omul bun e bun cu toate, şi cu bunii, şi cu răii,
Şi cu cei cu mintea-ntreagă, dar e şi cu nătărăii,
Şi cu plantele şi toate ce le spunem animale,
Orişiunde le-ntâlneşte el în calea dumisale.

Omul rău e rău cu răii, însă este şi cu bunii,
Şi nu ştie ce-i fiorul datorat compasiunii;
Ţine foc întotdeauna sub cazanul răutăţii
Şi împinge răutatea-n culmea inumanităţii.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (12 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia jugul lui Cristos

Ia jugul lui Cristos pe umăr
şi trage lângă El arând,
chiar dacă sameni numa-n lacrimi
şi umbli numai sângerând...
Cristos cel sfânt te va cunoaşte
în sărăcie şi-n belşug,
că mulţi au stat cu El la mese,
dar prea puţini au tras la jug!

Ia-I sarcina şi-o du alături
şi simte-o apăsând din greu
cum ai răspunde doar tu singur
de tot ce are Dumnezeu.
Cristos cel sfânt te va cunoaşte
odată-n cerul Lui de sus
nu după haina ce-ai purtat-o,
ci după sarcina ce-ai dus.

Ia-ţi crucea ta - şi-I mergi pe urme
tăcând şi mulţumind ca El,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

omul bun îi pune cainelui sau
un blid de lumină
câinele incepe sa-l iubeasca
omul rău îi da un blid
din propriul sau întuneric
câinele il musca
omul se miră
au şi câinii ăştia o pecizie a restituirii...

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care ştie

Omul care ştie, face
Ca în pilda cu talanţii,
Nu-i parşiv ca speculanţii
Şi nici lacom sau rapace.

De-i judecător de pace
Şi-anchetează traficanţii,
Omul care ştie, face
Ca în pilda cu talanţii!

Chiar şi-atunci când nu ne place,
Din prostie, igorranţii,
Cu tupeu, ingraţi, tenace,
Caut-a-nvăţa pe alţii...

Omul care ştie, face!

poezie de Radu Ivan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e precum copacul

Omul e precum copacul,
are în plus gândul şi capul
Din sămânţă înfăptuit, cu iubire e rodit
Şi-atunci când e pregătit
Fructe pentru lume coace
Când le da găseşte pace
Şi o ia de la început
Doar că mare difernta
Omul are indiferenta
Care-l face cam blocat
Dar asta vine de la cap
Natural, firesc de-ar fi
Nu s-ar mai putea opri
Din a fi
Din a trai
Din a zâmbi
Omul are de-învăţat
Multe de la un copac

poezie de Andrei Stan (23 iunie 2021), traducere de Andrei Stan
Adăugat de Andrei Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă i se potriveşte, pantoful va încerca apoi să-i închidă omului gura

Dumnezeu ştia încă de când l-a creat
Că omul îl va contrazice mereu
Că dacă i se va da destul timp
Omul va dezvolta anumite forme de artă
Cum ar fi pictatul peşterilor sau politica
Omul nu l-a dezamăgit pe Dumnezeu cu limitele lui
De vreme ce Dumnezeu l-a făcut pe om stăpânul celorlalte animale
Dar nu şi al altor oameni –
Dumnezeu nu este un sociopat...
Omul este...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!