Serioase/triste despre norul, pagina 3
Estompare
Din ce în ce te stingi, te ștergi
de peste sternul meu, faptura,
dira lucindă și, de melci,
tandra arsură.
Abia te țin într-un cuvânt,
ori în albastrul meu iris,
iarba-ncolțind dintr-un pământ
de somn, de vis.
Dacă-nchid ochiul, te strivesc în pleoape,
dacă respir, te-mping în aer,
neoglindito peste ape
tu, dulce vaer.
Ah, vine norul și mă șterge
cu un burete foarte rece.
Rămân ce-am fost, un tron de rege
din care ai plecat de mult...
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre monarhie
- poezii despre cuvinte
- poezii despre apă
- poezii despre albastru
- poezii despre aer
Câteodată
Câteodată întunericul
E în afara mea,
Fulgerul nu se mai dezdoaie.
Se văd prin el, ca printr-o țeavă
De telescop.
Vreo stâncă poate pe undeva
Nu vrea să se mistuie,
Vreo scorbură opune rezistență
Cariului deznădăjduit.
N-a mai căzut de mult
Nici o stea:
Circulă greu materia pe cer.
Cuiva i s-a întâmplat o nenorocire
Și nu vrea să plângă:
Se îngreunează circulația apei
În natură.
Și eu prind această stare
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre telescop, poezii despre suflet, poezii despre stânci, poezii despre plâns sau poezii despre natură
Mai cade o stea...
Mai cade o stea și mă ninge,
Se-ngroapă puterea de-a râde,
Se spulberă-n norul de sânge
Istorii perfide și hâde.
Mă-arunc printre roua de piatră
În strigăt de-acvilă și lance,
Din neguri, un vuiet mai latră
Pe serbede timpuri dușmance.
Ca gândul ce-n valsuri se frânge,
Sau drumuri se-nnoadă în ură,
În suflete negre și ciunge,
Pe "treizeci de-arginți", îl vândură.
Nimic nu mai e ca-nainte,
E iarnă în mine, tăioasă,
Zăpada înghite cuvinte,
Și doamna-i venită, și-o coasă...
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre râs, poezii despre zăpadă, poezii despre vals, poezii despre sânge, poezii despre rouă, poezii despre ninsoare sau poezii despre negru
Werther: Stea a nopții care coboară, frumos lucești tu la apus! Din norul tău îți înalți fruntea strălucitoare; cu măreție pășești peste dealuri. Ce privești tu și ce vezi pe câmpie? Vânturile vijelioase s-au potolit. Se-aude de departe murmurul șuvoiului. Valuri vuiesc, rostogolindu-se peste stânci, departe. Zumzetul gâzelor serii acoperă câmpul. Ce privești, lumină frumoasă? Dar tu zâmbești și te duci. Valurile vin vesele în jurul tău, umezindu-ți frumoasele plete. Adio, rază tăcută. Răsari, minunată lumină a sufletului lui Ossian!
replică celebră din romanul Suferințele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre frumusețe
- citate despre înălțime
- citate despre zâmbet
- citate despre vânt
- citate despre tăcere
- citate despre suflet
- citate despre stânci
- citate despre seară
- citate despre păr
Sange de nor...
Sangerie panza, un val de nor ascuns
Cersind doar indurare, si-o clipa de tacere,
Ca apoi a muri pe cerul nepatruns,
De-amarele regrete, nevolnica durere
Cand ura in lumina, o umbra ce se-ncheaga,
Doar implorand eternul din ochii neinchisi
E josnicia unui, ce dragostea i-o neaga
Iar poarta se inchide, privind din urma tristi
Oare nu intelegi ce-a fost visand in mine
Cand criminal cu mana-ti un pui ai sugrumat?
E norul cenusiu, si clipele-i putine
Pe panza sangerie, in chin, s-au incrustat...
poezie de Roxana Breazu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre durere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pescăriile metrice
iată, mamele și tații, iată-i
creșteau peste tot, unde să ne umplem de ei
nici nu ne-au stat împotrivă
nu ne-au omorât lent și pe după crivă
arătându-ne cum să întâmpinăm afuzalia
prin ferestrele larg deschise
la primirea îndoliatelor recipise
rana piciorului meu mustea a ulei
de nucă
fiindu-mi deajuns norul să mă aducă
printre surcelele bucuriei de a trăi
florile se usucă numai în cercuri concentrice
iar pescăriile metrice
erau spuză sau trudă
ca o adâncită iarbă crudă
pe la mijlocul lui Dumnezeu.
poezie de Octavian Anuța
Adăugat de Octavian Anuța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre picioare, poezii despre mamă, poezii despre flori, poezii despre bucurie sau poezii despre Dumnezeu
Cânele din Pompei
Văzui în Pompei acel câne roman.
Așa ni-l voiră zeițele sorții -
mulaj conservat în materia morții,
să nu-l putrezească nici ploaie, nici an.
Ieșise să scape din norul din ușă,
de noaptea căzută din munte cu foc.
Dar cânele, scurt răsucindu-se-n loc,
se stinse rânjind și mușcând din cenușă.
Te văd Dumnezeule - plumb, scrum și nor -
odată venind peste mine prin ușă,
din muntele cerului, cotropitor.
Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi
mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă.
Tiparul în TINE păstra-mi-l-voi.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre cenușă, poezii despre plumb, poezii despre ploaie, poezii despre noapte sau poezii despre foc
Pentru a putea iubi
Cuprinderi mă-nfășoară a spre iubi total,
Nu mi-am aparținut în veacuri de iubire...
Când nu te ai, dragostea e norul epuizant-banal
Și în lumina ei nu vezi vreo strălucire.
Despotice cuvinte am aruncat în mare,
Poate de m-ar răpi vreun val al ei să simt
Ce mult mi-am cenzurat iubirea în chemare...
Să fiu acum sonetul... fără notă, timp.
Stele fără număr pe fruntea mea mirată,
Aduc o strălucire dintre adâncuri vii...
Să-ți fii, este comoara... deși poate uitată
Să exiști în sine, pentru a putea iubi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre uitare, poezii despre stele, poezii despre numere sau poezii despre existență
În lumina lumânării
Când mă prinde dorul, de fata care-a plecat,
Nu pot trece norul. Nu am aripi de zburat.
Aprind o lumânare și-n flacără privesc.
O văd strălucitoare și-n lacrimi izbucnesc.
Din mirajul înălțării, din raiul vieții sfânt,
Din lumina lumânării, coboară pe pământ.
Coboară-n vis la mine și cu blândețe-mi spune:
"Nu vreau să te văd plângând.
Îmi place să te văd râzând".
Mă mângâie pe față, pe frunte mă sărută,
Spre cer apoi se-înalță, de unde-i coborâtă.
Din raiul vieții sfânt, ea veșnic mă privește,
Eu muritor de rând, o văd cum strălucește.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre sărut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre rai
Boala
Doctore, simt ceva mortal
Aici în regiunea ființei mele,
Mă dor toate organele,
Ziua mă doare soarele,
Iar noaptea luna și stelele.
Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer
Pe care până atunci nici nu-l observasem
Și mă trezesc în fiecare dimineață
Cu o senzație de iarnă.
Degeaba am luat tot felul de medicamente,
Am urât și am iubit, am învățat să citesc
Și chiar am citit niște cărți,
Am vorbit cu oamenii și m-am gândit,
Am fost bun și am fost frumos...
Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore,
Și-am cheltuit pe ele o groază de ani.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre boală, poezii despre învățătură, poezii despre vorbire sau poezii despre naștere