Toate rezultatele despre destramare, pagina 3
Pe scara împlinirii
Cerul îmbie norii-n catarge adormite,
Sleind cu opalin albastrul moale, șters,
Cărările își suflă vânt în bătăturile trudite,
Cercând a-ncetini ireversibil mers...
Căzută-n lăcomia ruginii, osânda înrăită,
Cu verdele răscopt hrănește coase de regres,
Se zbate galbenul în păpădia răzvrătită,
A înfrunta eroic, torid, al razelor exces...
O secetă trezită din marea hibernare
Ascute țipăt frunzei, să umple al meu vers
Și-mi redeschide rana de-ndurare
Din irealul de-a opri, de august, ghes...
Brăzdează nostalgia regrete noi pe față,
Cât palma-i plămădește-un vers de alinare,
Urcând pe foaie această sfântă dimineață,
Ce-și flutură, cerceii vechi, a destrămare...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre vară
- poezii despre timp
- poezii despre stres
- poezii despre somn
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toamna lungilor vecernii
Nu mai port în mine teama de-a păși spre întomnare,
E firesc să-mi fie galben tivul fustei lungi și crețe,
Îl brodez cu foi de ceapă, deznodându-l de tristețe,
Rup din vechea sa dantelă putrezita-i destrămare.
Zbor cu aripi de egretă peste-ntinsul rece-al deltei,
Curăț trestiei privirea cenușie și mâhnită,
Simt cum umbra-i mă-nfășoară și în ea sunt strejuită
Ca-ntr-o mantie șireată, potolindu-mi chinul setei.
Scutur movul din amurguri prefăcându-l în cerneală,
Să-i fac plinul călimării ce-a secat în plină vară,
Iau din galbenul gutuii învelită-n puf și ceară
Și-mi cos nasturii cămășii și tighelul de pe poală.
Vând castane îmbrumate pe-o tarabă ruginită,
Vinețiul cer tocmește, să primesc la schimb narcise,
Iau mușcatele-nflorite, le-mprumut pe-un țoi de vise,
Să-nroșească primăvara, cea pe care-o vreau ursită.
[...] Citește tot
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre tristețe
- poezii despre galben
- poezii despre zile
- poezii despre visare
- poezii despre vin
- poezii despre toamnă
- poezii despre superlative
Mai sigură decât speranța
Privesc cu zâmbet
Și tremur parcă,
Visez la noapte și-n zori de zi sărut lumina
Că mi-este dată fără de merit
Făr datorii.
Miop prives în depărtare și văd puțin din ce va fi,
Și mă înșel,
Constat că altfel bate lumina și umbra parcă
aruncă scenariul meu.
Schimbă decorul, chiar schimbă scena...
Uimit întâmpin necunoscuți
Un nou vecin, o nouă vorbă... cine ești vere?
Nu te cunosc nici din vedere.
Așa rămân în urmă: poze
Album lângă albun pe raft.
Pe unul scrie un an anume, pe altul cifra a crescut,
Și numai știu prea multe-anume
Pe toate scrie acum trecut.
Și mâzgălesc acum o poză, cu vorbele ce-mi curg din pix
Căci roata se învârte încă iar limbile arată fix.
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre seară, poezii despre fotografie, poezii despre flori, poezii despre creștere, poezii despre înălțime sau poezii despre zâmbet