Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

cu rares prin(tre) lespezi

Poezii despre cu rares prin(tre) lespezi, pagina 3

Vale cu lespezi

te-aș fi dus într-o vale cu lună
să împărtășim același spectru
dar erai plecată în picioarele goale
prin tainele ierbii

te-aș fi lăsat acoperită de frumusețe
dar te duceai să aluneci pe ape
să nu te mai vezi

te-aș fi părăsit într-un meandru
dar tu voiai să fugim împreună
într-o vale cu lespezi
să ne devoreze
sfârșitul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Mie și ție

Nu putem sā ne lipsim
de-o poemā dulce, Simm,

Poți urî o antilopă Gnu,
dar o poezie, sigur, nu!

Înflorind la propriu-n gându-ți,
poezia ești tu însuți...

Și-'notând prin versuri line
tot aluneci cātre mine.

Versu-n ochii tāi respirā,
trupu-ți cântā ca o lirā...

Totul despre poezie,
ne-a fost dat mie și ție.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Același răsărit

pictez răsăritul
pe muzică rock
balada cocoșilor
trezesc natura
prin aripi de plumb

decibelii muzicii
îmi vibrează în articulații
ziua metalică
accelerează pulsul
gustul hameiului
dezgroapă amintirile îmbălsămate

îmbrac haina
fluturilor cenușii
cu atitudinea negativă
a sunetului de chitară
dintr-un funerar
al unei iubiri vinovate
rezemat într-o notă de vers

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de DominoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Zidul unui cimitir părăsit

Sentimente pictate, dungi ridicate și mișcări circulare
Singurele noastre cuvinte vor prinde picioare
Și vor pășii printre lespezi
Ochii s-au închis
Lumina nu mai pătrunde prin geamul unui ochi artificial
Irisului îi lipsește credința în propria potențialitate
În depărtare sunt cranii ce supraveghează
Zidul unui cimitir părăsit
Fiecare noapte devine zi pentru sufletele rătăcite
Pentru oamenii ce au avut morți violente...
Călătoresc prin gerul inimii mele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne-a ajuns vremea

Lumea-n jur e ca o oază de-ncercare:
Răutate, dispreț și dezbinare.
Ne-a ajuns vremea prorocită de Ioan,
Ce-a prins contur, iar conturul e în van...

Rugăciunea noastră încet a dispărut
Ca un Iuda, noi pe cruce L-am vândut.
Ne-a ajuns vremea când păcatu-i lăudat,
Și-al Lui popor nu mai știe de Sabat.

Am rămas doar singuri, împotriva tuturor...
Veghind tăcuți lângă-al nostru Creator.
Ne-a ajuns vremea sfârșitului prezis,
Prin Cuvântul Sfânt, ce nouă ne-a fost scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arpegiu de vară

se răcorește vara în izvoare limpezi
și se strecoară prin susur de argint
soarele încălzește recile lespezi
liniște presară cu stări de alint.

pădurea răsună de cântece repezi
trec și prin mine în șiruri succint
se răcorește vara în izvoare limpezi
și se strecoară prin susur de argint.

greierii în scenă spectaculoși arpezi
acordează viori cu trup de hiacint
departe e iarna cu alai de zăpezi
și timpul vesel are aromă de absint.

se răcorește vara în izvoare limpezi
și se strecoară prin susur de argint.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Peste vreme - lui Mihai Eminescu

Pe lângă plopii fără soț,
Când trec seară de seară,
Îmi pun în buzunarul stâng
O floare - albastră, rară,

Iar blânda lună, peste deal
Așterne umbre fine
Tot repetând iubirii-n șoaptă:
"Rămâi, rămâi la mine!"

Și dacă stele bat în lac,
Lumina lor mă arde.
Pe lespezi triste de pământ,
Un suflet întins șade...

Adânc, în codrii de aramă
Aud glasu-ți divin.
Ești tu oare? Nu ești tu.
E umbra lui Călin...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apus

Un corn de brumă, fruntea, prin ploaia mâinilor,
Se-ntreabă tulburată: ne cheamă iarăși zarea?
Tu o mângâi mereu și-n stepă n-auzi zvonul,
Și-mi pare că amurgul a poposit pe mâini.

Ard lumi! Călătorii fiorului din țărnă
Au pregătit Cetatea. Apleacă-te prin vânturi
Și vino. Se aude, tot mai aproape, Omul.
Scrâșniri, eternitate. Eternitate, flăcări.

Tot mai sonor apusul de febra vieții noi
Îngenuncheat pe șipot și-atâtea oseminte.
Fâlfâitor viole ucișilor pe lespezi,
Ei cei mai singuri pentru Preludiul Bucuriei.

Vrei mâinile s-apropii de ceața zilei? Vino.
Vrei apelor din flaut văi muzicale? Vino.
Norodului incendii și cântec și maree
Oglinzi înfricoșa-vor prin meșterii de fier.

poezie de (1939)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Pasat

Până când?

Geme țara-n sărăcie
Plâng bătrânele prin piață...
Ce te faci acu' c-o mie?
Oare este asta viață?

Sus se zbat de ceasul morții
Să mai dea câte un ban
Dar, lăsați în voia sorții
Așteptăm milă în van.

Miliarde se-mprumută
Un' se duc? Nu tre' să știm.
Vorbărie multă, multă,
Noi tot mai săraci murim.

Și tăcem. Oare de frică?
Sau ne-am săturat de vrut...
Țara noastră-i tot mai mică
Și pământul l-au văndut!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plecăciune

Ne forțăm minți de morți s-avem o detașare,
Să nu ne năpădească zeci, mii de amintiri,
Când nod se pune în gât și-ochi plini de licăriri
Ne scutură din suflet, pierdut pe-un timp cărare.

E-un semn venit oricum, ajuns prin nu știi cine,
Ce-și caută la rându-i o strângere de mână
Când lumânare nu-i, s-a stins pe piatra-n humă
Uitată printre lespezi, sub pas ce nu mai vine.

E ca o despărțire de drag, numai în gând
Ce-l vrei rămas alături o vie hologramă
Și te cutremuri tot de chip în rece ramă...
Parcă-i un soi de teamă c-atingi un neavând.

E timp să te aduni din urmele lăsate,
Să îți pliezi genunchi, să stai pe sol de trup
Ce zace ostoit de doruri, ce-anii-l rup...
Și să lași curs de lacrimi în hohot revărsate...

[...] Citește tot

poezie de (13 mai 2014)
Adăugat de Daniel AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 3 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook