Serioase/triste despre tauri ghicitoare, pagina 2
invers
mai du-te-n
ierbi departe să te pască
tauri coborâți din fulgere
furtuni
hei, tristețe,
ți-ai pus ochii
ca niște lame știrbe
pe ceasul meu și-i tunzi
limbile, cifrele data blocată
pe 7
de atunci sunt în fiecare zi
în 7, luna nu mai contează
.
mai du-te-n
ape tulburi hrană
peștilor de inox fostele
intenții de bine
mi-e poftă
să râd în hohot
să țopăi ca un vrăbioi
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tuns
- poezii despre tristețe
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre tauri
- poezii despre superlative
- poezii despre râs
- poezii despre poftă
- poezii despre pești
Artemis
Un val de umbră crește pe șesuri cenușii.
Sub grindina de tropot se culcă iarba moale.
Din negurile vremii vin negre herghelii
Mânate ca de viscol de-a patimii răscoale.
Spre ceruri se înalță cu mugete de tauri
Chemarea milenară a marilor centauri.
Își clatină tulpina pădurile de fag
Și-n vânturi își resfiră pletoasa frunzătură.
Frontonul își sfărâmă înaltul sarcofag:
Artemis dă în lături a veacurilor zgură.
Vibrând, din arc de fildeș pornește o săgeată
Și, ca o rază-n umbră, se-nfige-n neagra ceată.
Înfrângerea își urlă poporul legendar.
Se macină pământul sub grelele copite,
Și pe lunara față a câmpului de var
Se-mprăștie o goană de umbre prelungite...
Pe când ivit din ramuri ce vântul despreună,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pillat
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre negru, poezii despre înfrângere, poezii despre viscol, poezii despre păduri, poezii despre noapte sau poezii despre creștere
Iarna
De la pol de printre gânduri
Vine iarna rânduri, rânduri
La început puțin sfioasă,
Dar apoi mai curajoasă
Prin plaiuri adiacente
Cu ifose și cu accente,
Cerne ea dint-un burduf
O catifea albă de puf
Măiastră de felul ei,
Croșetează din scântei,
Prin păduri peste câmpie
Acea imensă broderie
Mai pe urmă deșănțată,
Despletită, decoltată
Dă buzna peste coclauri
Cu ifose ca de tauri
[...] Citește tot
poezie de David Boia (29 aprilie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre ger, poezii despre dictatură, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre victorie sau poezii despre temperatură
La un portret
Sunt eu acest cocon cu pletele pe umăr
Nespus de-ngândurat
Prea multe întrebări în ochii limpezi număr
De lume par mirat
În mâna mea cea mica Ursitele au pus
Un glob de fildeș rece
Cu el din răsărit și până la apus
Să văd ce se petrece
Cunună smălțuită cu diamante șapte
Mi-au tras pe lângă tâmplă
Ca de la miazăzi și pân' la miazănoapte
Să știu ce se întâmplă
Împodobit domnește în acest chip eu totuși
Nu sunt cel de azi
Nu învățasem încă de ce cresc
Cedri lotuși, păduri de pini și brazi
[...] Citește tot
poezie celebră de George Călinescu din Opere, volumul 2
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cai
- poezii despre viermi
- poezii despre păr
- poezii despre prezent
- poezii despre portrete
- poezii despre ochi
- poezii despre numere
- poezii despre mâini
Tauromachia
Zece tauri ucid un matador,
Zece matadori ucid un taur,
Puterea majorității sub formă de cuțit, spadă,
Coarne, copite, creierul este în minoritate.
Omul cu "putere" redevine fiară,
Lovește, ucide otrăvind fântâni,
El nu vrea să știe, cândva o să piară,
N-o să-l plângă nimeni, nici proprii săi câini.
Mare este bezna-n care el se scaldă,
Mai adânc, mai singur, se trezește cuc,
Lumânarea arde, îi șoptește caldă,
El o stinge-n ură, hohotind năuc.
Trăim în adâncă și dulce minciună,
Eu nu, zice unul, eu nu, zice-o brună,
În intrigi mizere, nectar otrăvit,
Eu cred, eu nu cred, sunt tot păcălit.
DA-ul e NU, NU-ul e nulă,
Prietenă-mi este o libelulă,
Măcar ea nu minte, doar zboară cântând,
De-aș fi fără trup, numai un gând.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre vorbire, poezii despre viață, poezii despre religie, poezii despre păcăleli, poezii despre poezie sau poezii despre plâns
Sărmana fată de împărat, când se văzu singură cuc, unde începu a plânge și a se boci, de ți se rupea inima. Blestema cu foc și pară pe afurisita de ghicitoare. Dară toate în zadar. Dacă văzu că n-o scoate la căpătâi cu tânguirea, se sculă și plecă încotro va duce-o mila Domnului și dorul bărbatului. Ajungând într-o cetate, porunci de-i făcu trei perechi de opinci de fier și un toiag de oțel, se găti de drum și se porni în călătorie, spre a-și găsi bărbatul. Se duse, se duse, peste nouă mări, peste nouă țări, trecu prin niște păduri mari cu buștenii ca butia, se poticnea lovindu-se de copacii cei răsturnați și, de câte ori cădea, de atâtea ori se și scula; ramurile copacilor o izbeau peste față, crângurile îi zgâriase mâinile, și ea tot înainta, mergea, și îndărăt nu se uita. Când, obosită de drum și de sarcină, abătută de mâhnire și cu nădejdea în inimă, ajunse la o căsuță. Pasămite acolo ședea sânta Lună. Bătu la portiță, se rugă să o lase înăuntru să se odihnească nițel, mai cu seamă că îi și abătuse să facă. Muma sântei Lune avu milă de dânsa și de suferințele sale; o priimi dară înăuntru și o îngriji.
Petre Ispirescu în Porcul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă, citate despre copaci, citate despre bărbați, citate despre țări, citate despre tristețe, citate despre timp, citate despre suferință, citate despre păduri sau citate despre plâns
Iurie Osoianu: Dar undeva acolo sus s-a hotărât Să fiu poet...
Vă las pe dumneavoastră, dragă echipă și dragi consumatori de CITATEPEDIA
să trageți concluziile, amintindu-vă faptul că pentru aceasă limbă (românească) au murit oameni, că nu e permis așa ceva pe un site cultural. Nu e permis ca printre numele sonore (deja branduri) ale culturii universale să existe așa ceva. Nu am nimic personal cu nimeni - parol...
Mulțumesc pentru înțelegere, pentru răbdarea de a citi "creațiile jeniale și jenante" semnate de genialul poet al timpurilor noastre, Iurie Osoianu (5871 de voturi la 532 de citate), care cu atâta nonșalanță - își promovează tâmpeniile. Repet: n-am nimic cu omul menționat mai sus, dar cred că este infectat cu CoronaPoetika - vorbesc și eu așa ca opinia publică.
Scrierea incorectă, agramată, și excesiv de proastă din toate punctele de vedere, îmi dă dreptul să iau atitudine... Nu sunt un străjer al limbii române, dar respect memoria celor care s-au jertfit în numele neatârnarii neamului.
Mulțumesc și iertare dacă am pricinuit deranj.
Versuri de citit când ai mort în casă.
Spicuiri, câcâieli și canonizările limbii în creația lui Iurie Osoianu,
în care gramatica este desființată.
Țara cu popor în begenie...
... eu am venit la tine să mă-mbăt
cu apă rece și cu chioară taină
să răsturnăm o lume de omăt
cu tine-n doi și ambii fără haină
... independența noastră-i ca o ghicitoare -
eliberarea eliberării de eliberare...
eliberarea eliberării de eliberare
în ochi ce stă pacifică... cătoare (căcătoare cu aspect de ghicitoare)
... și iată-mă aguns la orizonturi
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limba română, poezii despre cultură, poezii despre România, poezii despre țări, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aurora
Tu regină majestoasă, prietena lui Dumnezeu,
Ca un râu d'argint să varsă luminosul păr al tău
Peste drăgălașii umeri, când răsari însvăpăiată,
Nobilă, cu ochi de zâmbet și cu mers ușor de fată.
Și cum vii, o visătoare, rătăcind pe cer așa,
Tu pierzi una câte una stelele din salba ta.
Te-ai împodobit, Frumoaso, cu tot ce-i frumos sub soare,
Și Zâmbești cu ochii umezi de mărire și splendoare,
Arătând șireată pieptul desvelit d-al tău veșmânt,
Și din cer adânc lumina și-admirarea pe pământ.
Norii-n calea ta cu vuiet speriați se'ndepărtează,
Ca tu-i biruiești, Stăpâno, cu puterea ta vitează.
Cât esti tu de bună, Doamnă! Tu, cea cu alai de stele,
Faci cărările, frumoase presărând argint pe ele,
Pui vopsea de argint - pe vârful munților intunecoși
Și te legeni blândă'n carul înjugat cu tauri roși.
Tu te lupți prin întuneric cu-ntunericul, și, plină
De puterea ta, lumina se renaște din lumină.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre lumină, poezii despre stele, poezii despre munți, poezii despre inimă, poezii despre alb sau poezii despre întuneric
Zburătorul
Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,
Mulțimi de vinețele pe sîni mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!
Ah! inima-mi zvîcnește!... și zboară de la mine!
Îmi cere... nu-ș ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da;
Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine;
Îm brațe n-am nimica și parcă am ceva.
Că uite, mă vezi, mamă? așa se-ncrucișează,
Și nici nu prinz de veste cînd singură mă strîng,
Și tremur de nesațiu, și ochii-mi învăpăiază,
Pornesc dintr-înșii lacrămi și plîng, măicuță, plîng.
Ia pune mîna, mamă, -pe frunte, ce sudoare!
Obrajii... unul arde, și altul mi-a răcit!
Un nod colea m-apucă, ici coasta rău mă doare;
În trup o piroteală de tot m-a stăpînit.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre visare, poezii despre sperieturi, poezii despre seară, poezii despre sat sau poezii despre lactate
Zburătorul
"Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,
Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!
Ah! inima-mi zvâcnește!... și zboară de la mine!
Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da;
Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine,
În brațe n-am nimica și parcă am ceva;
Că uite, mă vezi, mamă? așa se-ncrucișează,
Și nici nu prinz de veste când singură mă strâng,
Și tremur de nesațiu, și ochii-mi văpăiază,
Pornesc dintr-înșii lacrămi, și plâng, măicuță, plâng.
Ia pune mâna, mamă, - pe frunte, ce sudoare!
Obrajii... unul arde și altul mi-a răcit!
Un nod colea m-apucă, ici coasta rău mă doare;
În trup o piroteală de tot m-a stăpânit.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre foc, poezii despre iubire sau poezii despre frunze