Serioase/triste despre suge, pagina 2
Prefață la cântece din temniță
În aprigele mele belciuge,
piatra mă-nfulecă, fierul mă suge.
În bezne m-afund, zi de zi, și-n urât,
întâi pân-la glezne, apoi pân-la gât.
Curând, o să-mi treacă de gură, de frunte,
lespedea temniței, cu gângănii mărunte,
și-am să dispar în grozava ei gușă,
în mugetul ei subteran și-n cenușă...
Dar, hămesit, sub lacăte, chei și zăvoare,
de tine, sălbatice, viule soare,
din carne îmi rup, din dogorâta mea smoală,
aceste cântece în pielea goală,
și-n tine le-arunc, în năpraznice-amieze,
s-alerge, să tropăie și să necheze,
slobode, aspre, nețesălate deloc,
ca niște cârlane fugare în stepe de foc...
poezie celebră de Radu Gyr din Sângele temniței
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nuditate
- poezii despre muzică
- poezii despre gură
- poezii despre glezne
- poezii despre foc
- poezii despre fier
- poezii despre cenușă
- poezii despre cai
- poezii despre Soare
Drapel... de sine
Mă trage apa, din mine, la fund,
mă decantez în ce am mai ușor;
gândul,
ce-mi ține deasupra cu etericul său de profund
visul... ce-mi împiedică spectrul că o zi o să mor,
muribundul.
Pe undeva, pe la mijloc, sunt sec de organe
-ce pot să le dau cu împrumut,
ca în armată,
unde nimic nu dispare, se completează, apare din orice cotloane-
și le țin doar pe cele de rut...
de-oi găsi iar și iar, câte-o fată.
În rest, tot este-o piatră, ceva de pământ, minerale,
un fel de cenușă
-de ard-
sunt ca alte animale...
o căpușă
ce-și stoarce, își suge din minți ce i-au pierit- crezul că... "bine"-i stindard!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre drapel
- poezii despre zoologie
- poezii despre visare
- poezii despre moarte
- poezii despre minciună
- poezii despre gânduri
- poezii despre armată
- poezii despre apă
O palmă
Umilința este o palmă
învinețită de frig
un cap înfundat în guler
o gură care inspiră aerul expirat de alte guri
Umilința e soțul și soția
mama noastră și a părinților noștri
fiica pruncilor noștri vii și a celor
pe care nu i-am lăsat să se nască
Umilința e sărutul așteptat cu anii
respins de ceara sleită între degete
sexul fotografiat ce pare atât de ireal
și cel blestemat pentru veșnica sa puritate
Umilința se cuibărește în craniile pustii
în buzunarele goale în inimile deșarte
ea ne intră în măduva oaselor ne suge sângele
Umilința ne omoară zi cu zi
[...] Citește tot
poezie de Tamara Zub
Adăugat de Marina Agelanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre căsătorie, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre soție, poezii despre soț, poezii despre sex sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cineva mă ascultă!
În veac cu putere ocultă
din zid cineva mă ascultă.
cu cât mă coboară pe mine.
cu-atât el mai mare devine.
Iubirea mi-o suge prin tuburi.
mă simt răstignit pe șuruburi,
ce face cu mine nu-i veghea,
el trage din zid cu urechea.
Ai zice că apără, poate,
poporul de rău și păcate,
de cei ce țin arme în liră
de cei care mint și conspiră.
Dar nu el ascultă orbește,
pe om când acasă trăieste,
ne intră-n cearceaf și sub piele,
în creier de gânduri săi-l spele.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt radical (1981)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre viermi, poezii despre urechi, poezii despre polițiști, poezii despre nuntă sau poezii despre electronică
Cântecul clipei
Oglinda îmi șoptește prin firele albite
Că lupii vremii mușcă din fibre obosite,
Că bruma nemiloasă îmi suge din vigoare
Și tihna mi-o-nvelește cu-a frunzelor paloare.
Dar toamna generoasă, ca struna de vioară,
În sunete adună un ritm ce înfioară.
E șipot de izvoare? E glas de ciocârlie?
Sau trilul clipei mele... Se poate să mai fie?
Spre zări necunoscute cocorii se agită,
Își flutură penajul prin ceața-ncremenită;
Îmi spun că trece toamna și nervul o să strige,
Capriciile vremii în mine s-or înfige.
Se lasă-n vene iarna, în fulgi mă înfășoară,
Dar cântul clipei mele mi-e drag ca-ntâia oară.
Lumina mă-mpresoară și-a vieții serenadă
Mă strânge ca o rugă sub bluza de zăpadă.
poezie de Georgeta Muscă Oană
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre zăpadă, poezii despre vioară, poezii despre toamnă, poezii despre sunet, poezii despre ritm sau poezii despre lupi
Un suvenir
Nu, nu se uită lesne, când, din copilarie.
Cineva iubește precum te-am iubit eu;
Și blestem pe aceia care, prin viclenie,
Mi-au amărât viața și tot amorul meu.
Mânia mea din urmă, mândria-mi cea silită,
Când ai ști acuma cu ce preț le plătesc,
Și cât, sub fața-mi rece, mi-e inima zdrobită,
Tu te-ai mira poate că pot să mai trăiesc.
Aș geme la picioare-ți, mi-aș arăta căirea!
Dar, ca să fiu vrednic în veci d-amorul tău!
Înec durerea-n mine, măcar că-mi văz pieirea
În rana ascunsă ce-o roade-un vierme rău.
Și arburile,-ntocmai, ce focul mistuiește
Și îi suge sucul cu-ncetul și p-ascuns, -
Când rădăcina-i arsă, când frunza-i gălbinește,
Când cenușa-i zboară, când focul l-a pătruns, -
[...] Citește tot
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre plată, poezii despre mândrie sau poezii despre inimă
Cred
Cred că sunt un arc
pe care se sprijină stâlpii
și tu privești gânditor bolta,
are basoreliefuri și-n mijloc pictură
culorile curg peste tine,
te simți mai ușor în greutate, plutești.
Aerul nu-i rece ca singurătatea
în care lumina fuge din felinare noaptea
și cazi în conul de umbră
al norilor care nu lasă stelele să se mărite.
Eo bâjbâială pură
ochii își caută lumina,
pupilele se dilată tot mai clar
ca întunericul laș în ochii orbului.
Izvoarele uită să iese la suprafață
se plimbă prin adâncul pământului
ca un țipăt de pasăre în noapte
speriată de vise în somn
și un om plin de remușcări îi suge rărunchii.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (10 iulie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre aer, poezii despre întuneric, poezii despre îngeri sau poezii despre stele
Sunt
Sunt pomul cel cu mere roșii,
În vârf se leagănă luceferi.
De trunchi se scarpină leproșii
Hulind pe oamenii cei teferi.
Sunt floarea cea în chip de liră,
Nascută într-o vreme crudă.
Căznitul suflet o admiră,
Bețivul peste ea se udă.
Sunt cartea cea cu pagini sfinte.
Pe față preoți o sarută,
Pe spate scârnave cuvinte
Înșiră golănimea brută.
Sunt o albină truditoare
"Fardată" cu polenul Lunii.
Mă ponegresc mereu lăidacii
Rujați cu roșul Uniunii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre libertate, poezii despre învățătură, poezii despre încoronare, poezii despre zâmbet, poezii despre viitor sau poezii despre tristețe
A treia elegie
Contemplare, criză de timp și iar contemplare
I.
Contemplare
Dacă te trezești,
iată până unde se poate ajunge:
Deodată ochiul devine gol pe dinlăuntru
ca un tunel, privirea
se face una cu tine.
Iată până unde poate ajunge
privirea, dacă se trezește:
Deodată devine goală, aidoma
unei țevi de plumb prin care
numai albastrul călătorește.
Iată până unde poate ajunge
albastrul treaz:
Deodată devine gol pe dinlăuntru
ca o arteră fără sânge
prin care peisajele curgătoare ale somnului
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre verde, poezii despre frunze, poezii despre copaci, poezii despre albastru sau poezii despre trup și suflet
Alte învățături ale cuiva către fiul său
I
Fiule, stinge lumina când dormi, iar dacă luna te
bate, scoate-i cu mâna dreapta umbra de sub pernă.
Nu te răsuci mult. Dacă e să-ți amorțească ceva,
oricum îți amorțește.
Dacă dormi dus și cu vise ; - coșmarul tău e viața
mea. Nu încerca să fii cuviincios când dormi, fiule,
încearcă să nu visezi.
ÎI
Cel mai mult, fiule, eu nu am iubit-o pe mama ta.
A iubi nu înseamnă a suge lapte, fiule. A iubi nu înseamnă a fi fericit, fiule.
Noi doi, uită-te și tu la noi, ne asemănăm numai
prin faptul că ne sărutăm. Aerul care iese din tine intră
în mine. Să facem economie de aer, fiule, și risipă de timp.
III
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rude, poezii despre mamă sau poezii despre fericire