Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Prefață la cântece din temniță

În aprigele mele belciuge,
piatra mă-nfulecă, fierul mă suge.
În bezne m-afund, zi de zi, și-n urât,
întâi pân-la glezne, apoi pân-la gât.

Curând, o să-mi treacă de gură, de frunte,
lespedea temniței, cu gângănii mărunte,
și-am să dispar în grozava ei gușă,
în mugetul ei subteran și-n cenușă...

Dar, hămesit, sub lacăte, chei și zăvoare,
de tine, sălbatice, viule soare,
din carne îmi rup, din dogorâta mea smoală,
aceste cântece în pielea goală,

și-n tine le-arunc, în năpraznice-amieze,
s-alerge, să tropăie și să necheze,
slobode, aspre, nețesălate deloc,
ca niște cârlane fugare în stepe de foc...

poezie celebră de din Sângele temniței
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Citate similare

Din când în când e marți

Din când în când e marți în cuvinte
Și-n tăceri, și-n ispite, căderi,
Și-n sori și-n morminte
Și-n primăveri.

Din când în când e marți pe coline
Noi împăcăm răul cu rău, bine cu bine
Mereu ne visăm, dar mergem ‘nainte
Și-n gânduri și-n tine și-n mine se minte.

Din când în când e marți și acasă
Flori s-au uscat așteptând tot pe masă.
Nimicul e mare, marele-i mic
Tăcerea-n pridvor se mai oprește un pic.

Din când în când e marți de Crăciun
Anul a fost și mai rău și mai bun
Doar dorul mai trece pe la noi, mai fim
Dar nu-i nimeni acasă, nici de noi nu mai știm.

poezie de
Adăugat de Dănuț CepoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești Domnul suprem

Mă rog către Tine la ceasuri de noapte
În pleoapele-nchise mai stăruie somnul
Mă-nconjură îngeri și tainice șoapte
Și-n toate și-n totul ești Domnul.
Iubirea mea urcă spre Tine și crește
Își scutură frunzele veștede somnul
De cade o floare o alta-nflorește
Că-n totul și toate ești Domnul.

De trece o vară e alta ce vine
Și iarna din stele de-și scutură somnul
Eu știu că și iarna e parte din Tine
Și-n toate și-n totul ești Domnul.

poezie de (4 aprilie 204)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suspinul meu -ți treacă în făptură
surâs de flori și mlădieri de plante
Să-ți fie cântece pe gură...

în Dragoste
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vama iubirii

Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?

Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce,-n credințele lumești,
din inima-mi privește viitorul?

Să-mi fie dor? Nu-mi e, și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.

Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
să treacă de-a iubirii noastre vamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...

poezie de (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

În ultima tăcere

ar fi trebuit mai trec pe la tine
la ceasul când ploile tropăie
de-asupra lutului încins
să-mi obișnuiesc umbra tacă atunci
când cerul își îmbracă haina de vânt
și-n ultima tăcere
să-mi fac un loc
iar din singurătate
un prieten

pentru atunci...

ar fi trebuit mai trec pe la tine
dar sunt prea puțin învățat cu toate astea
și uite nici n-am apucat
împrietenesc cu moartea
și asta pentru că
umbra s-a retras din tine
ca un nor
și ai plecat și ai plecat
și ai plecat...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Eu sunt Raisa

Eu sunt Raisa, fata de pe coline...
Tu, cine ești? Tu, om... Om bun de lângă mine!
Ochii îmi sunt căprui și-n ei, privirea blândă...
Și-n piept se zbate -auzi?- o inimă arzândă!

Cosița-mi este lungă, cu unduire-n fir,
C-așa mi-o dete maica... măicuța din Izmir!
Ieri, m-am jucat puțin cu părul tău bălai...
Al meu e negru...! Iubire, putea-vei, deci, să-mi dai?

Trist e zâmbetul meu, dar poate te-aline...
Pe tine, ce te doare, omule bun, ți-e bine?
Departe plângi de oameni... Să nu te vadă ei?
Hai, vino, sunt Raisa, Raisa de pe chei!

De-ar fi ca a ta lume mâine nu vrea,
Căci ochii-mi sunt prea mari și-adâncă-i ființa mea,
Chiar de nu-ți plac, lași, în tine să m-ascund?
Căci sunt Raisa... Raisa de pe prund!

Și, totuși, pleci... e trist... că' nu iei cu tine...
O, nu pleca, om bun...! Și-n lumea mea e bine!
Rămâi cu mine... mai stai un ceas... mai stai... mai stai!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe splai!

Rămâi aici, te rog, vreau rămâi cu mine...
Iubirea să n-aleagă... între "ei" și tine!
Omule bun, te chem dărui, te vreau iubind!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe grind!

poezie de (13 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 16 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Ion Minulescu

Rugă pentru ziua mea onomastică

Mă caut și nu găsesc!...

Mă caut în vechiul ogor strămoșesc-
În grâu, în porumb și-n secară,
În apa fântânii cu ghizduri de piatră
Și-n focul din vatră,
În golul din casă
Și-n gloata de-afară,
Și-n toți răposații ce-n mine trăiesc
Mă caut zadarnic...

Zadarnic caut, că nu găsesc!...

Când vântul se ceartă cu plopii pe drum
Și drumul trosnește sub pașii greoi,
Mă caut și-n larma vieții de-acum,
și-n pacea vieții de apoi...

Când ziua se-ngână cu noaptea pe lac,
Mă caut în iarba de leac,
În Steaua polară, ce poartă noroc,
În bobi
Și-n ghioc...
Mă caut și-n vechiul ceaslov bătrânesc
Cu slovele șterse...
Dar nu găsesc.

Zadarnic caut, că nu găsesc...

Părinte!...
Ce vină face s-alerg
Cu gândul și fapta spre morții de ieri,
Că urmele mele din lume se șterg
Și nu găsec nicăieri?...

Ce vină face nu găsesc
Când tot mai trăiesc?...

poezie celebră de din Gândirea, VII, nr. 3 (martie 1927)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 7 ianuarie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Chemare

M-ai auzit, te strig mereu
De când scol și-n vis de noapte,
Că fără tine nu sunt eu...
Cuvântu-ți vânt m-aș face, șoapte.

Din poză te-am făcut icoană
Și-am pus-o-n față la altare
Să-nchine-o lume ce se-nșeală
Căci nu crede cât doare.

M-am răstignit în vârf de munte
Pe crucea-naltă din Bucegi
S-adun mulțimile asculte
Că doar te vreau și să nu negi.

Am pus afișe-n gări, în trenuri
Și-n stații de autobuze,
Ca inima ți-o cutremuri,
Ruinele-mi să mi te-amuze.

Ești ființa cea mai căutată
Și premiu-am pus tot ce-aș avea
Din orice timp; fără vreo dată,
Până când Soare ar cădea.

Și de nu, ți-aș culege Lună
S-o am pe frunte de lanternă
Și noapte de va fi... să-mi spună
Pe unde dormi și de ai pernă.

Mereu te chem; m-ai auzit
Că te aștept, că țin la tine?...
De nu, întind mâna la cerșit
ia alta... Dacă vine!?...

poezie de (29 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De dimineață și-n chindie

De dimineață... și-n chindie,
Râmnesc la sânii tăi, Mărie!
Năucitori, flamânzi de dor,
Flăcări stârnind ca un fior
Ascuns în bluza dantelată,
Sub pârga sfârcului de fată

De dimineață... și-n chindie,
La sânii tăi gândesc... Mărie!
Nebun... cu palmele arzând,
I-aș lua în gură... până când
Oftând ușor... m-ai înșfăca
Și m-ai iubi și m-ai mânca.

De dimineață... și-n chindie,
Vreau sânii tăi rotunzi, Mărie!
Plini de nectar... tulburători,
Ai unui trup plin de comori,
Topind peceți de buze moi
Ce-mpart destinele la doi.

De dimineață... strig... Mărie!
Iubește-!... pân-la chindie
Și fă-mi plăcerile la rând,
Adânc în suflet, de-ți pătrund.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te caut c-o durere grea

Te caut c-o durere grea
Că-ași vrea -ți mai aud doar, glasul,
Ași vrea te mai pot vedea
Și-n urma ta să-mi mai țin pasul...

Dar sugrumat îmi este-avântul,
De întuneric și mormânt
Și ciocârlia-și curmă cântul
Sub niște bulgări de pământ.

Acolo nu mai e simțire,
Nici plâns, nici dor, nici bucurie;
Dar tu-ai fost plină de iubire
Și-iubirea, veșnic este vie!

Te caut... mereu te-oi căuta,
Dar nu-n mormânt întunecat
Căci tu îmi umpli inima
Și mi-o ții trează neîncetat.

Da! Te aflu în inima mea,
Căci tu-mi ai inima cu tine
Și știu că ne vom revedea,
Curând, în slăvile divine.

Te caut c-o durere grea
Și-ți simt aproape pasul;
Cutreieră-n în inima mea
Și-n ea-ți freamătă glasul...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Început

Miroase-a somn
Și-a nucă-n ciocolată.
Din vorbe cresc
Iubiri molipsitoare.
Le adorm în păr
Și-n mâini retrase-n lene,
Încet.

Miroase-a zâmbet
Și-a frunză galbenă, strivită.
Din gânduri cresc
Iubiri copilăroase.
Le strâng în toamnă
Și-n ochi închiși de jenă,
Ades.

Miroase-a viață
Și-a cântec scobit de cuvinte.
Din perne cresc
Iubiri stăruitoare.
Le-adun în ironie
Și-n dor de tine aprins,
Ciudat.

Miroase-a tine
Și-a respirație pripită de aproape.
Din buze cresc
Iubiri întrebătoare.
Le-alint în gânduri
Și-n vise cu răspunsuri,
Dorite.

poezie de (11 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Principiul lui Arhimede

Când Arhimede s-a scăldat,
În cada sa, firesc grecească,
Obișnuit chibzuiască,
Că-i mai ușor a observat

Și-un fapt nefast s-a întâmplat,
Principiul lui zămislească:
Ilie vru dovedească
Amica sa "cădea-n păcat?"

El serioasă o credea,
Pân-ce la ștrand s-a dus cu ea
Și-n apă stând cam pân-la gât,
În brațe-o luă pe tinerică
Dar constată, ce vis urât!
Că-i "o femeie ușurică"...

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea

Aș vrea-n uitare cobor
și iar mi-e dor de umbra ta....
De cate-ncerc uit mi-e dor,
de cate n-am putut uita.
M-aș vrea la fel cu pomii goi,
aș vrea ca frunza-n vant pieri....
Dar din zăpadă vii-napoi
cum se re-ntoarce floarea-n meri.
Adanc aș vrea-n paharul plin
și-n cantec zambetul -ți pierd
dar crești din orice strop de vin,
din orice strună ce-o dazmierd....
Și cand in flacără și-n fum
aș vrea spulber urma ta,
tu te-ntorci ca un parfum,
din tot ce n-am putut uita.....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăcerea

Mâinile de mi le ridic, iubito, auzi tu,
auzi, cum foșnește tăcerea...
Dar spune-mi,
pentru cei singuratici, orice mișcare,
chiar de-i numai o șoaptă, nu-i oare
prinsă de toate lucrurile mărunte,
care, în juru-le, parcă la pândă stau ca s-asculte?
Auzi tu, iubito, cum pleoapele-alene le-nchid,
și chiar ș-acesta-i un foșnet,
plutind ușor pân-la tine.
Auzi tu, iubito, cum încet, din nou le deschid...
... dar de ce, de ce nu ești lângă mine?

Cea mai ne-nsemnată dintre mișcările mele,
în mătasea tăcerii, pecetea și-o lasă;
și-n năframa-atinsă a zării, în depărtare,
cea mai plăpândă-nfiorare își înscrie urma neștearsă.
Răsuflarea mea ca un leagăn
înalță stelele și-apoi lin coboară.
Miresmele ce-n juru-mi plutesc
buzele ca un văl mi le-ating,
răcorindu-le ca un izvor,
iar în catifelarea-albastr-a -nnoptării
zăresc cum fâlfâie-ușor
mâini străvezii de îngeri, departe, departe.
Și numai pe tine, cea care-ți ai sălașul
în adâncul adâncului gândului meu, n-am parte
te aflu în juru-mi.

poezie de din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Rodica-Maria Oardă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Dă-mi...

Dă-mi tot amarul visurilor tale
Și-ntreg noianul orelor pustii,
Dă-mi tot buchetul florilor ce-s rare,
Floarea de colț din munții vineții.

Dă-mi tot ce ești și tot ce ai în tine,
Deși totul mi-ai dat, cu mult mai vreau,
Să-mi dai dulceața razelor senine
Din tot nectarul lor și-al tău beau.

Dă-mi raza ta să-mi lumineze raza,
Și-ntunericu-mi în al tău el se vrea,
Iar ochii tăi ce-s în amurg cu seara
Pe cerul meu sunt ca o dublă stea.

Dă-mi gâtul tău îl acopăr cu-n sărut,
Pe buzele-ți să-mi aflu alinare,
Din ploaia ta în ploaia mea mărunt
Aud un pas ce vine dinspre soare.

Dă-mi marea ta s-acopere pe-a mea
Și-n mâna ta fiu o crizantemă,
Eu vreau ca infinitu-ți să mă vrea
Dintr-un șir lung, eu, cea dintâi dilemă.

Din visul tău dă-mi ca să pot visa,
Dă toată noaptea ta nopților mele,
Și ceartă-mă cu mângâierea ta
Ca suferința și durerea să le spele.

Dă-mi glasul tău în nerostirea mea,
Și cântul dă-mi-l, să îmi fie-aproape,
Din focul tău, dă-mi simplu - flacăra
Ce nu se stinge-n ale mele ape.

Dă-mi genele-ți cu totul să le sorb
Și-n mine să le duc cât mai departe,
Și dă-mi dorința, ca vederea unui orb,
Alungă stresul liniștei deșarte.

Dă-mi sufletul în sufletu-mi ce-ți cere,
Din perna ta în perna mea cu iasomie,
Și-n mult prea mult râvnita-ți adiere
Dă- pe mine toată, trup și suflet – ție.

poezie de
Adăugat de Monalisa SecuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 18 octombrie 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Suflet stingher

Suflet stingher,
Deschide-ți inima.
Privește spre cer,
Nu toate stelele în zori pier.

Privește spre cer,
Într-un colț voi fi eu.
Martor la ceea ce ești tu,
Acolo jos pe pământ.

Chiar de pământu-i uneori mut.
Chiar de încă la tine n-ajung.
Încă te port în inimă, în gând.
Prin gând tot la tine ajung.

Prin vis te-nsoțesc,
Și-n noapte sângele-ți fierb.
Si-ți alerg prin vene,
Prin anotimpuri și vrere.

Sunt parte din tine,
Din timpul ce vine.
Din clipa ce fierbe cu tine,
În foc și-n scrieri în rime.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De s-ar putea, iubito...

De s-ar putea, iubito, cumva, ne-ntâlnim
În ceasu-n care roua se-așeaz㠖 s-o sorbim...
Cu buzele uscate de dor și nenoroc –
Ca perlele de rouă stingă-al nostru foc.

Dar știi, tu, nu-s prea sigur că roua ar putea
Să-mi stingă setea dulce – de dulce gura ta...
Ba, s-ar putea, răcoarea din zori ne lipeasc㠖
Și trupul meu și gura-mi, setos, te iubească.

Eu aș fi de părere, ca întâlnirea noastră,
Să fie, mai degrabă, într-o amiază-albastră
Și-n iarba mătăsoasă, prelung ne iubim –
Ca setea ce ne stoarce, cumva, s-o potolim.

Dar dacă tu, voi-vei – în roșu asfințit
Să ne-întâlnim, iubito, n-aș fi nemulțumit...
Că, în general, în noapte și-n zi și-n frânt amurg –
Dorințe neîmplinite, spre tine, gârlă, curg.

Deci, n-are importanță, cu timp sau fără timp,
Eu vreau fiu cu tine în orice anotimp –
Chiar și-n ploioasă toamnă și într-al iernii ger,
Dacă nu-s lângă tine – simt trist și stingher.

Așa că, hai, iubito, oricând ne-ntâlnim
Și într-așa facem, ca timpul -l oprim
Iar dacă tu înseta-vei, eu te-aș ruga bei
Nu roua de pe frunze – pe cea din ochii mei.

Eu - potoli-mi-voi setea, sorbindu-te pe tine...
Și cred că, numai astfel, ne va fi cel mai bine;
Iar orele să treac㠖 sau stea lângă noi -
Însă, dacă vor trece, le-aducem înapoi...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Piatra nisipului

Am învățat aici cred în lumină,
Să pun la-ndoială și umbra și norul,
S-adun în clepsidre și viața și dorul
Să fug îngrozit de tăceri și rutină.

Am învățat aici trec peste margini,
rup din zăplazuri un bob de răcoare,
Să pun în izvoare un dor de izvoare
Să stâmpăr durerea cu flori și cu pagini.

Am învățat aici -ngheț în cuptoare
Și-n norduri să-mi caut căldura cea grea,
În orice-nserare se naște o stea
Și-n orice lumină-i o stea trecătoare.

Am învățat aici cred în tăcere
Și-n stropul de piatră trecut în nisipuri,
Căci toate în viață se fac din nimicuri
Și apa în stâncă își află putere.

Am învățat aici fiu amintire
Și-un loc de-amintire uitat în pridvor,
O clipă de-acasă, un nor, un răzor
Și-o lume trecută prin foc și iubire.

Am învățat aici cresc din cuvânt,
Cum crește cuvântul din limba tăcerii,
Cum trece speranța din lumea durerii,
Cum crește țăranul din Dor și Pământ.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubita - în straie albastre

Iubito, chiar de tu nu ești cu mine,
Eu sunt și-n vis și-n lumea ta - cu tine.
Acolo unde, tu, îți îndrepți pasul,
Eu te urmez cu inima, cu glasul.

De ești acasă, sunt cu tine acasă
Și aș vrea plec, dar ochii-ți nu las㠖
Căci ochii tăi îmi țintuiesc privirea,
Atât de-aprins, încât, pierd cu firea.

Când ești plecată, dusă, prea departe,
Mi-e inima-nghețată, ca de moarte.
În noapte, te visez în straie-albastre
Cum zbori, cu mine-alături, printre astre.

Cătând, de zor, în galaxia vastă,
Să-aflăm pe unde-așteaptă steaua noastră
Să adăstăm pe ea în veșnicie –
Doar noi s-o locuim, stând în pustie

Pe-un câmp albastru – precum îți e straiul
Căci, pentru noi, acolo ar fi raiul.
Deasupra, alte stele, păzească,
Iubirea noastr㠖 nu lâncezească.

... Când trezesc, căzând, parcă-n abisuri
Și știu că ești și-n lumea mea și-n visuri
Mă sfâșie, așa, un dulce bine
De parcă-ai fi în mine – eu în tine.

Și, beat de tine, țintuiesc tavanul
Și nu-mi mai pasă cum va trece anul
Căci tu îmi umpli zilele și ceasul –
Și plin de bucurie-mi cântă glasul

Un cântec, ce n-a fost compus, vreodată,
De nimeni – doar de inima-nfocată,
Ce bate, vajnic, pieptul să mi-l spargă -
Să fugă-n pieptul tău, în lumea largă

Acolo unde, tu, stând la fereastră,
Visezi, înveșmântată-n haină-albastră.
Privind copacii, încărcați de floare,
Cum râd la tine – și cum râd la soare.

Când un suspin, ușor, din piept îți scap㠖
Din ochii tăi – ochii-mi se adapă.
Dar setea lor de tine-n loc să treacă,
Mai aprig îi aprinde și îi seacă.

Iar gurii mele de nu-i stingi pojarul
O seacă repede și-adânc amarul.
Iubita mea-mbrăcată-n strai albastru –
Tu ești pe cerul vieții mele – astru.

Hai, lasă-ți gândurile ca să zboare
Spre mine – și-amândoi, privind la soare
Să fim o pură, limpede privire,
Fără apus și fără amintire.

Și-n vis, fim niște păsări măiastre
Zburând prin galaxie, printre astre...
Că-n lumea asta nu ne aflăm rostul –
Așa că, hai, cu mine-n raiul nostru...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce lucruri mărunte te pot face să te simți mai bine atunci când ești supărat? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!