Poezii despre recunoastere, pagina 2
Melcul
Melcul cel cu coarne moi,
Printre frunze se zarește,
A dat iama prin zavoi,
Binișor și pe mutește!
Merge încet, si se târaște,
Ca o furnicuță cară,
Dar el nu prea se grabește,
Nu duce nimic la moară.
E mai moale și mai lent,
Nu duce vreo greutate,
Dar iși cară permanent,
O casuța mică-n spate.
Casa lui e spiralată,
Are dungi pe talie,
Este si puțin bombată.
Se cheamă cochilie.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păduri, poezii despre greutate, poezii despre furnici sau poezii despre frunze
Nu știm nimic despre nimic, dar ne credem zei
amestecăm aproape inutil nimicul cu deșertăciunea
ca pe două substanțe chimice într-o eprubetă
apoi căutăm un catalizator numai bun de o minune
scriem ecuația reacției și o verificăm de neant
trecem cu rigoare în catastife acest dezastru
ca pe reușita tuturor reușitelor
și punem de o recunoaștere universală
uite bre cum se așează infinitul la picioare
ca un cățeluș iubitor în așteptarea jucăriei
nu ți se pare totuși suspect
că nu au dat încă știrea la nimic tv
deși pare profetic să numești nimicul NIMIC
nimic nu poate fi mai nimic decât nimicul
oricâte alte nimicuri am încerca să le transformăm
în ceva important
cu o oarecare solemnitate
dusă spre absurd
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre știri, poezii despre picioare, poezii despre jucării, poezii despre infinit, poezii despre câini, poezii despre chimie sau poezii despre absurd
Cunoaștere și... recunoaștere
Amanta mea la preț redus,
Mai ții tu minte ce ți-am spus?!
Mulți nu au făcut diferența
Între amici și amanți...
Poezie - fidelă amantă, mă iartă!
Mă iartă că te-am trișat
Cu atâția barbați...
Buchete de adjective
Născute din flori
M-au sărutat uneori.
Pe coapse m-au atins păpădii
Și sălcii și-au plecat
Trupul cast
Peste-al clipei obraz.
Un răgaz
Doar atât
Și pe pleoape petale de crin
Și-au lăsat siroposul festin.
Iedera-n ramuri de plete
S-a prins în tăcerile mele
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre amantă
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
Mor de curiozitate!...
prinsă la mijloc între moarte și curiozitate
înainte de a le spune unele lucruri despre mine
închid ochii devin pătratul care mă locuiește
cu pereții albi și fără cer
sfidare a trecerii timpului încolțit ca și mine
în unghiuri și laturi egale.
moartea îmi spune că pot face și altceva
e prea simplu să mă las pradă acestei egalități
curiozitatea zâmbește părtașă îndemnului
de a te regăsi în alte pagini literare
prin care putem să uităm unde suntem
îmbătați de himere crescute la tâmple.
în această lume robustă presărată cu litere și culori
mor de curiozitate!
sună hilar această recunoaștere rostită cu glas ars
de cafeaua vărsată peste cuvintele mele
ucise în zațul fierbinte din pură neatenție.
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre umor
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre literatură
- poezii despre devenire
- poezii despre cuvinte
Ce nu se vede și nu se simte
gândesc și privirea-mi rămâne fixă
încep cu o căutare-n memorie
și fac legături între cunoștiințe
adaog ce știu și ce vreau să știu
fac o sinteză din care să se nască
forma logică de recunoaștere
în care numerele și semnele
capătă semnificații
de întrupare abstractă
dincolo de ele Dumnezeu
verifică
tainele creației sale.
mă inființez în fiecare gând
pe cele exagerate nu le selectez
cu restul nu știu ce să fac
poate scapără undeva o idee
dar nu mă pierd în așteptare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre semnale, poezii despre schimbare, poezii despre religie, poezii despre numere, poezii despre logică, poezii despre gânduri sau poezii despre existență
Mantia nopții
Noaptea continuă să-și țeasă vraja,
revarsată tainic în oglinda cerului.
Prin vălurile ei întunecate,
periculos de aproape-ai ajuns.
În aer se simte furtuna din noi,
o tensiune a simțurilor,
acel semnal de alarmă al iubirii.
Învăluită în catifeaua zâmbetului,
îmbrățișată de brațul cald al gândului,
încercuită de firele inimii tale,
plutim în eternitatea timpului
și-n răsucirea unui spațiu,
răspuns la visele noastre.
O poartă prin care-am pătruns,
prin curbe de timp,
dincolo de toate frontierele,
în armonia cântecului ploii,
în adevărul interior
prin care
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre spațiu și timp, poezii despre întuneric, poezii despre zbor, poezii despre viață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Novembre
Nu-i soare nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineață nu-i nici amiază
Lipsesc reperele în plină zi
Nu-s zori nu-i nici amurg
Nu-i pe cer, albastră, nicio rază
Nu-i drum nu-i stradă nici bordură vizavi
Bulevardul n-are sfârșit, nici început
Arcurile clădirilor au dispărut
Nicio turlă n-are acoperișul scut
Nu s-arată fața niciunui cunoscut
Nu-s gesturi de politețe la vedere
Nu-i niciun semn de recunoaștere, doar tăcere!
Nu-s surse de locomoție călătorii-s lipsă,
Nu-s semne unde duce drumul e-o eclipsă
"Accesul interzis" pe pământ și pe marea-ntinsă
Nu sunt poștași nu-s nici cutii poștale
Nu-s vești de pe coastele din depărtare
Nu-i parc nu-i scuar nici fete plimbărețe
Nu-i anturaj nu-i nici noblețe
Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
[...] Citește tot
poezie de Thomas Hood, 1799 - 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poștă, poezii despre început, poezii despre sănătate, poezii despre sfârșit, poezii despre parcuri sau poezii despre miezul zilei
Nimeni nu știe
Nimeni nu știe câtă foame, frig și frică
am tras:
când mi-era foame,
îmi lingeam alunița degetului arătător,
și din el creșteau pâini cu chipul mamei;
frig când mi-era,
mă înveleam cu ștreangul tatălui;
de frică, fugeam cu un fluture-n sân și-i spuneam
fâl-fâl, fâl-fâl,
fâl, fluture liber și prost!
Nimeni nu știe că am fost primul care, peste noapte,
am făcut cărare în zăpadă,
din zăpadă am făcut ploaie, din ploaie, pasăre,
din pasăre, am plâns,
am plâns cimitir de ceață;
[...] Citește tot
poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre păsări, poezii despre pâine, poezii despre prostie, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau poezii despre mamă
Monumentul Marinei civile din Battery Park
PRIVIȚI!
Un monument interesant.
Despre ce-o fi vorba oare?
Well!
Un om a căzut în apă
Și-alți oameni îl scot din mare.
OH!
Hai, grăbiți-vă, domnișoară,
Mai sunt atâtea de văzut până diseară.
STOP!
Nu-i doar un monument și-i mai mult de o erată.
E un omagiu adus eroilor necunoscuți,
Ale căror bărci de salvare la mal n-au ajuns niciodată.
AȘTEPTAȚI!
Mai priviți o dată și-o să-i puteți vedea
Pe eroii îndrăzneți ai celor șapte mări,
[...] Citește tot
poezie de Gloria Flora Nicolich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monumente, poezii despre eroism, poezii despre salvare, poezii despre război, poezii despre respect, poezii despre plată, poezii despre pace sau poezii despre ore
Poem dintr-o bucată
când am scris poemul dintr-o bucată
m-am repezit cu gândul prin hârtii volante
să le fac să tresară să fie oarecum vii
și nu să le dea toți la o parte până îngălbenesc
mi se cuibărise în suflet o pasăre a întrebărilor
pe care o hrăneam cu visele mele naive
lăsate să dospească undeva prin unghere străine
care mă frământau să le apropii
am prins curajul acela al soldatului plecat la luptă
cu tot ce însmna armă de atac
și nu m-am lăsat convins până l-am scris întreg, vibrant
cu acele cuvinte păstrate în caietele de notițe
alese și ele după plăcerea timpului prin care înotam
cu privirea hămesită de lucruri mirabile și ciudate
când l-am terminat am răsuflat ușurat și leneș
mă aflam la locul care mi se cuvenea în credința mea
și căutam să prelucrez ideile într-n conținut mai atractiv
îl măsuram în fiecare clipă dându-i glas ca unui copil
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre uitare sau poezii despre sunet