Serioase/triste despre crinul, pagina 2
Ofelia
I
Pe valul blând și negru cu stele înspumate,
Trece fantoma Ofeliei, mai albă decât crinul,
Și-n hainele ce-o poartă ca niște vechi păcate
Ecouri, din pădure, parcă o gâdilă cu spinul.
Trece de veacuri însăși Ofelia cea tristă,
Ca o fantomă albă plutind pe apa neagră,
Ce nebunie înseamnă sub val tot ce există
Și vrea la suprafață să iasă și să meargă?
Cu-aripile imense vântu-i sărută sânii,
Și parcă ieri fecioara abia dădu în floare,
Și azi durerea iată își răsădește spinii
Ce într-o clipă ajung pe fruntea visătoare.
Și nuferii ciudați sunt gata ca s-o plângă,
Pe fluviul somnambul cu val sinucigaș,
Fantoma unei aripi parcă-a zburat pe lângă
Un cuib de stele Doamne în pumn de uriaș.
poezie clasică de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre negru
- poezii despre fantome
- poezii despre virginitate
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
Banchetul reginelor
Regină și damă,
Regină silfidă,
Regină aleasă,
Regină perfidă.
Regină de rouă,
Regină de pică
Să vă dea vouă
Un Lear, spaimă, frică?!
Regină și rege
Și tură de var,
Nebunul, pionul,
La clownul precar.
Othelo și Hamlet
Și-Ofelie bună,
Cunună de spini
Și crinul cunună.
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre monarhie, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre spaimă, poezii despre seară, poezii despre rouă sau poezii despre poezie
La România
Astfel cum se-nclină crinul
Fără viață și color,
Când un vierme-i roade sânul
Fraged și desfătător;
Astfel, dulce Românie,
Tu începi a te fana,
Și nimic n-aduce ție
Viața și mărirea ta!
Dragă, moartea locuiește
Chiar în sânul tău frumos.
Unde mergi ea te-nsotește;
Orice faci e de prisos.
Când în dorul ce te-abate
Tu încaleci să combați,
Un fiastru urcă-n spate
Și iți zice să abați!
Când pe râul organizării
Vasul tău vrei a-l purta,
Un fiastru, al pierzării,
Pune mâna-n cârma sa.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre dor
- poezii despre trandafiri
- poezii despre râuri
- poezii despre roz
- poezii despre moarte
- poezii despre frumusețe
- poezii despre fericire
- poezii despre culori
Balada crinilor care și-au scris frumos
Trăia într-un oraș din miazăzi
Un crin înzăpezit în datorii
Care primea, scrise pe pluș cu lapte,
Scrisori de la alt crin, din miazănoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondență
Aveau cea mai naivă diligență!
Ei își tăiau cu zimții de la timbre
Miresmele-ntre dânșii să le schimbe,
Poștași înflăcărați puneau ștampile,
Cântând din corn, pe sacii cu pistile,
Plicuri adânci pudra, sculat din zori
Însuși directorul caleștilor!!
Dar crinul ce trăia în miazăzi,
Fiind înzăpezit în datorii,
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre crini, poezii despre poștă, poezii despre șefi, poezii despre zăpadă, poezii despre superlative, poezii despre scrisori, poezii despre schimbare, poezii despre oraș sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
O fată tânără pe patul morții
Ca robul ce cântă amar în robie,
Cu lanțul de brațe, un aer duios,
Ca râul ce geme de rea vijelie,
Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros.
Un crin se usucă și-n laturi s-abate
Când ziua e rece și cerul în nori,
Când soarele-l arde, când vântul îl bate,
Când grindina cade torente pe flori;
Așa făr' de veste pe zilele mele
O soartă amară amar a bătut,
Și astfel ca crinul de viscole rele,
Pe patu-mi de moarte deodat-am căzut.
Abia-n primăvară cu zilele mele
Plăpândă ca roua abia am ajuns,
Atuncea când cântă prin flori filomele,
O crudă durere adânc m-a pătruns.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre flori, poezii despre vânt, poezii despre sclavie sau poezii despre durere
Pictura cu crin
Și aș dori să te păstrez
In clipa aceasta de strălucire
Ca pe-o floare, care se dăruie singură
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
Sigur, eu nu sînt sfîntul!
Dar îmi place imaginea și o păstrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.
Cum se mai aduna și viața noastră!
Ca un film de desene animate,
Făcut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urmă
Și toate aceste intimplari
Mai mult sau mai puțin necesare,
Pe care, până la urmă,
Sintem tentați să le credem chiar fericite?
Sint insași viața noastră cu gust amar
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre cuvinte, poezii despre arte plastice, poezii despre spovedanie, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Când vii la mine
Când vii, atât de rar, la mine,
Micuță frumoasă
Și neastâmpărată
Ca jocul unei albe sonatine,
Faci toate poznele prin casă.
Cu o nerușinare dumnezeiesc de goală,
Cobori din pat
Și toate le arunci distrată
Că după tine, casa
Pare devastată de răscoală.
Cu gesturi curgătoare
Și încete
Dinaintea oglinzii mari cât un perete
Îmi încerci pălăriile pe rând
Surâzând vreunui lăuntric gând.
Făcându-mi cu ochiul,
Cristalul argintiu îți dedublează frumusețea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre gânduri, poezii despre victorie, poezii despre suflet, poezii despre pisici, poezii despre ochi sau poezii despre nerușinare
Aripile de dimineață
Am încercat să zbor,
dar toți îmi spun că aripile mele sunt pentru înot.
Mi-am încercat întâi aripile din somn,
Aproape reușisem.
Cu răsuflarea tăiată planam peste câmpii albastre și domuri înalte,
mă înălțam și coboram aievea.
Cât vis era în zbor și-n vis câtă zburare
când se-ncheiau sub aripi
imensități albastre-n continuă urcare!
Plutind pe mai departe,
din aurora boreală mi-am tăiat o parte.
Erau minunate ca aripi, dar prea mari erau
și, când m-am rotit într-o parte,
amețită de-atâta adâncă imensitate,
au alunecat la nord, acolo unde erau învățate
să stea și să fluture.
Aripile de miazăzi când le-am vrut
pe la subsiori, când luam viraje, s-au descusut.
Într-o poiană, un fluture bătrân
mi le-a dăruit pe ale sale.
[...] Citește tot
poezie de Dania Vasilescu din Aripile de dimineață
Adăugat de mihai51
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre înot, poezii despre aripi, poezii despre alb, poezii despre înțelepciune sau poezii despre înălțime
Nevasta mincinoasă
"Y que yo me la lleve al rio
Creyendo que era mozuela
Pero tenia marido"
Federico García Lorca - La casada infiel
("Și eu care-am dus-o la râu
Crezând că era fată mare,
Când colo avea bărbat.")
Federico García Lorca - Nevasta necredincioasă
Credeam că e fată mare
Când am dus-o pe cărare;
da și eu - ce minte proastă! -
n-am bunghit că e nevastă.
O fi fost ea ca zambila,
dar mersei mai mult cu sila.
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre iubire, poezii despre căsătorie, poezii despre zambile, poezii despre stele sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Disprețul
Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Fața lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, așa-n neștire,
Căci mai toți amorezații, care-n cale mi-au ieșit
M-au făcut să-mi piară pofta și dorința de iubit.
Fața lor este sau pală sau deodată înroșită
De-o roșeață ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă știu ca să roșească,
Mutra lor este stângace și încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă și-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste și mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre femei, poezii despre dorințe, poezii despre curățenie sau poezii despre vârstă