Poezii despre blasfemie, pagina 2
Mai cred...
Mă condamnați, dar încă, în iubire
Mai cred și-acum că este Dumnezeu,
Când Cerul cu o rază-mi dă de știre
Că toți avem apus cum am și eu.
Prin vers intrat în cercul nemuririi,
Îi sunt femeii rob și sacerdot
Și-n rugăciunea mare a iubirii
Cu ea mă-nalț înlănțuiți de tot.
E poate blasfemie căutarea
Sfințeniei în amforele vii,
Dar n-am putut să nu le-ascult chemarea,
Cum nici pe-ale izvoarelor din vii.
Nu aruncați cu pietre voi, în mine,
Că n-am putut Poruncile să țin,
Prieteni, fericirea-n lume vine
Din Cer, doar prin femeie și prin vin!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre știri
- poezii despre versuri
- poezii despre sfințenie
- poezii despre sclavie
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ceasul meu
a făcut depresie și înfulecă
timpul sfios ca un chec
cu banane bine călcate în picioare
consideră că pot să mă descurc
fără el în următoarele două decenii
l-am dus la un medic psihiatru
care deține un creier trecut
prin blendere în timpul ședințelor
și are sprâncenele ridicate
ca și cum se pregătea să fie uluit
ceasul convalescent lipăia
în cabinet și nu credea în blasfemie
am fost sfătuit să cumpăr trei
feluri de înghețată pentru că nu
m-am putut hotărî între caramel sărat
ciocolată și cafea mai mult
pentru mine și plăcerea de a mânca
ceasul meu îmi mănâncă timpul
dar nu face vergeturi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mâncare
- poezii despre însănătoșire
- poezii despre timp
- poezii despre sprâncene
- poezii despre psihiatrie
- poezii despre plăcere
- poezii despre picioare
- poezii despre medicină
- poezii despre medici
Destin
(dedicație scriitorului și prietenului meu din noua generație, Raul Alexandru Mitruți)
De-atâtea ori ne zbatem sau plângem în zadar,
Ce rost e să te vaieți și ce folos să suferi,
De frunza care cade, de negrul nor hoinar,
Când ceru-i plin de soare și lacu-i plin de nuferi!
Nu-ți risipi iubirea în rozele ce mor,
Nu-ți azvârli nădejdea în visuri efemere,
Tu ești acea sămânță ce s-a născut din dor,
Ce din pământ rodi-va, redăruind plăcere!
Destul că ucizi timpul, în fiecare clipă
Și-arunci în blasfemie tot ce e mai curat,
Respectă măcar zborul, ce-n tine se-nfiripă,
Când simți destinul nobil, ce pe pământ ți-e dat!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre trandafiri, poezii despre scriitori, poezii despre roz sau poezii despre plâns
Cine să-mi mai înțeleagă dansul
oricum privesc inutil
cu ochii mult prea larg deschiși
la un eveniment atât de pământean
dintre mine și umbra mea
ca și cum ar fi ceva mult prea imoral
aproape o blasfemie la adresa zeilor
iar eu numai bun de condamnat la moarte
dansez și zâmbesc aproape fantastic
precum un soare din spatele lunii
la final de eclipsă
deși cunosc verdictul acesta încă de la naștere
poate de aceea râd ca un nebun
și dansez atât de drastic
ca la un referendum despre sfârșitul lumii
iar judecătorii se tot întreabă
dându-și coate între ei
chicotind pe înfundate
balansându-se în ritmul nisipului
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfârșit, poezii despre dans, poezii despre zâmbet, poezii despre sfârșitul lumii, poezii despre râs, poezii despre ritm, poezii despre pedeapsa cu moartea sau poezii despre ochi
Peisaj tunisian
Îmi este greu să mi te-nchipui
Lângă zid de moscheie
Ascunsă sub o galabie,
Târguindu-te într-un souk
Pentru o terezie de mandarine,
Pe o tejghea rezemând
Resemnate Cartagini
Dar nimeni nu mă poate opri
Să cred că palmierul
Legănându-și umbrela verde pal,
Așa cum, sclifosindu-se, graseiază
O franțuzoiacă "entre desert et Bizerte"
N-ai fi tu, curtată de briza dulce
A Mediteranei...
Zâmbind, ai bucurat cu umbra-ți
Câțiva beduini osteniți,
Care, ce blasfemie, și-au scrijelat
Inițialele pe trunchiu-ți filiform
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre uitare, poezii despre peisaje, poezii despre oaze, poezii despre cămile, poezii despre briză sau poezii despre albastru
Eu te-am iubit
... eu te-am iubit, amanta mea lascivă
așa cum niciodată n-am iubit
și azi la Iași, la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...
eu te-am iubit, amanta mea zglobie
copilă dragă sufletului meu
și dacă a iubi e blasfemie
ce e atunci credința-n Dumnezeu?!!
eu te-am iubit, amanta mea-ntelegătoare
cu păr bălai și ochi verzui, de vis
zâmbind acelor declarații sfidătoare
-că nu mai plec, că gata, m-am decis...
eu te-am iubit amanta mea târzie
simțind că sunt și eu iubit
știam că nu-mi vei fi nicicând soție
că îmi vei fi - să mint am îndrăznit
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (25 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre soție, poezii despre sfinți, poezii despre senzualitate sau poezii despre păr blond
* * *
... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Și-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuși Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Și eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veșniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre singurătate, poezii despre rai, poezii despre nebunie, poezii despre moarte sau poezii despre lut
Ghinion
Fapt unic sau o înlănțuire fulminantă
Fără control, voință, nici dreptate...
Pedeapsă aplicată cu seninătate
De-o machiavelică entitate inductantă.
E-o parte din egalul de balanță
Pierdut nemeritat de la câștig;
Cum pește prins, scăpat, rupând cârlig...
E paria la reușită, dintr-o discrepanță.
Visezi succese sau pretinzi normalul
-Îndreptățit de a ști totul și d-efort-
De ambiții ce n-ai renunța nici viu, nici mort...
Și brusc pierzi tot sau doar esențialul.
E-o blasfemie de ocult a întâmplării
Ce-mparte lumea în săraci ori fortunați.
... Sau din extazici îi transformă în ratați,
Fără respect! E non valoarea renegării!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre sărăcie, poezii despre succes, poezii despre respect, poezii despre pești, poezii despre ghinion sau poezii despre genialitate
Si Dios fuera una mujer / Dacă Dumnezeu ar fi o femeie
Și dacă Dumnezeu este o femeie?
se întrebă Juan fără a se mișca,
uite, uite, dacă Dumnezeu ar fi o femeie
e posibil ca noi, gnosticii și ateii
să spunem nu dând din cap
dar să spunem da cu vintrele.
Poate ne-am apropia de goliciunea sa divină
pentru a săruta picioarele ei nu din bronz
vulva ei nu din piatră
sânii ei nu din marmură
buzele ei nu din ipsos.
Dacă Dumnezeu ar fi o femeie am îmbrățișa-o
pentru a o smulge din depărtarea sa
și nu ar mai trebui să jurăm
până moartea ne va despărți
pentru că ar fi imortală prin definiție
și în loc să ne transmită SIDA sau panică
ne-ar contagia cu nemurirea sa.
[...] Citește tot
poezie de Mario Benedetti, traducere de Daniela Mărculeț
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre scandal, poezii despre promisiuni sau poezii despre posibilitate
Ai milă
Părinte, care ne-ai creat,
Am tot greșit, tu ne-ai iertat;
Te înțeleg și-ți dau dreptate:
Ți-a fost prea mult, nu se mai poate!
Nevrednici, vanitoși, naivi,
La greul altora, pasivi,
Călcându-Ți legile-n picioare,
Pentru câștiguri trecătoare!
Poate că am semănat vânt
Și nu ne-am ținut de cuvânt,
Părinții, nu ni i-am cinstit,
Am înșelat și am mințit!
Mânia Ta o merităm,
Parcă nu vrem să ne-ndreptăm,
Dar totuși, mai sunt și minuni:
Există-atâția oameni buni!
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre oi, poezii despre oameni buni, poezii despre naivitate, poezii despre lumină sau poezii despre iertare