Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+zborul +pasarilor

Toate rezultatele despre +zborul +pasarilor, pagina 2

Wallace Stevens

Duminică dimineață

I

Satisfacțiile oferite de moliciunea capotului, și cafeaua băută
Mai târzior, și portocalele savurate pe scaunul însorit,
Și cacaduul verde de pe covoraș, și libertatea –
Amestecate pentru a risipi
Sfânta liniște a străvechiului sacrificiu.
În reveria ei simte asediul
Întunecat al acelei vechi catastrofe,
În vreme ce acalmia se-adâncește printre luminile apelor.
Portocalele aromate și aripile verzi, strălucitoare,
Par lucruri dintr-o procesiune a morților,
Șerpuind deasupra apei întinse, fără sunet.
Ziua-i asemeni apei întinse, fără sunet,
Calmă-n așteptarea trecerii pașilor ei visători
Peste mări, spre tăcuta Palestină,
Dominionul sângelui și-al mormântului.


II

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Necessary Angel: Essays on Reality and the Imagination Paperback" de Wallace Stevens este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.

Pastel

Pe dealul tandru al uitării stă un cireș fără de moarte.
Stă și-și vorbește sieși cântec și versuri fără căpătâi.
Deasupra dăinuie cocorii cei blânzi și-n stare să ne poarte
În "te iubesc" și-n "draga nenii" și-n pământeanul "mai rămâi".

O, mai rămâi, rămâi la mine ca sâmburele în culoare,
Ca dulcea aripă în zborul ce fără vină s-a născut!
Iubirea mea supusă lunii și păsărilor migratoare,
Te-ascund prin iarba cea înaltă a visătorului sărut.

Și te blestem la veșnicie și la uitare de credință!
Să știi și tu cât duce floarea din greul bunului pământ.
O, mai rămâi, precum auzul menit a nu avea ființă,
Precum cămașa iubitoare a fiului făr'de-nceput!

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă

Poate mai crezi în miresmele mirării
În frăgezimea ierbii
Și în concertul păsărilor
venite de departe
Poate mai crezi în certurile îndrăgostiților,
spălate de ploile verii
Poate mai crezi că lacrimile udă pământul cu picături aurite
Poate te îndoiești de iarnă, înnebunită în galanterii argintate
Ști, am fost făcut să îți mângâi iubirea
Și tristețea
Să îți prind lacrimile în palme și să le sărut ușor
Ca și cum aș iubi un fluture
Ca și cum aș iubi zborul
Acum
răscolesc gândurile veșniciei
Pentru că, nu-i așa, dragostea nu va pieri niciodată
Dacă crezi în rândurile de mai sus
Și crezi în ele, mereu,
Să ști că
Ai în mână

[...] Citește tot

poezie de (1 ianuarie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Să răzbat...

Să răzbat,
Am urmărit zborul păsărilor
Și-asemenea lor
Am pornit spre necunoscut.

Să răzbat,
Am privit apele curgând
Și-am învățat
Să-mi croiesc, singură, drumul.

Să răzbat,
Am cutreierat munții
Și-am înțeles
Să-mi crestez sufletul în piatră.

Să răzbat,
Mi-am Împodobit sufletul
Cu flori
Din lăcașul Îțelepciunii.

poezie de din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

Să zbor...

Privește zborul liber nestingherit
Al păsărilor ce zarea o străbat,
Ele se îndreaptă spre infinit
Și îl parcurg în lung și-n lat.

Dorința-mi e să pot zbura
Să spintec cerul cu line aripi,
Mă stăpânește însă frica
Și nu încerc, cred m-aș strivi.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Italo Calvino

Noile cunoștințe pe care omenirea le dobândește nu suplinesc cunoștințele avute prin viu grai, și odată pierdute, ele nu se mai pot dobândi și retransmite: nicio carte nu poate să ne învețe ceea ce se poate deprinde doar în copilărie, dacă ne ciulim urechile și deschidem bine ochii la cântecul și zborul păsărilor și cineva din partea locului știe să ne spună numele fiecăreia.

în Palomar
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Mr.Palomar" de Italo Calvino este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -52.98- 19.99 lei.

Impresii de iarnă

Îmi cad impresiile iernii pe suflet
și gândul,
înger cu aripi de ghiață
atârnă
ca un țurțur de crengile
unui copac gol la margine de codru.

Mă doare liniștea albă
ce răzbate
din crânguri
și simt picături de tăceri
alungate de glasurile păsărilor
flămânde și triste, sarutându-mi fruntea.

Din zborul nedefinit
al cohortelor
de fulgi izvorăște alături singurătatea.

poezie de
Adăugat de Ioan MargineanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Studii sociologice 2004-2014" de Ioan Marginean este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 19.99 lei.

Nimicul

în uimire, fără luptă,
văd compromisul mimilor iubirii,
care sufocă străzile.

pe margini de trotuare,
cineva fură aripile păsărilor.

alătur fragmente de materie.
sufletul culege acidul rodului,
în scenografii inverse.

nu există felinare naturale.
se folosesc artificii periculoase,
care umplu spațiul cu aripi tăiate.

zborul e aruncat în praf.

vârfurile degetelor pășesc...
nasc tăceri ale trupului
în ritmul cuvintelor.

[...] Citește tot

poezie de (9 mai 2012)
Adăugat de Anne Marie BejliuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Caut lumina

O gură de lup mușcă din noaptea sticloasă
cu pașii grei trezesc pietrele drumului
și mă agăț cu brațele de zborul păsărilor
care încă-mi mai cântă prin gânduri.
Peretele orizontului se apropie mereu
și-l proptesc cu ochii să nu cadă.
În gara din amintiri băncile sunt goale,
n-a mai trecut nici un tren de noapte.
Mi se pare că văd doar ferestre aliniate
cu perdelele lăsate cum intră prin oase
ca prin tunelele din munți.
Îmi înfloresc narcisele bunicii în palme
nu înțeleg ce se întâmplă cu mine primăvara,
florile de liliac îmi șoptesc cu miros de femei
pe care nici nu știu dacă le-am uitat
ori se aștern prin mine în poieni
ca la umbra unui stejar fără moarte.
Caut lumina de care mă adăposteam
sub corolele de șoapte ale unui clopot
în seara când lăcrimează icoanele

[...] Citește tot

poezie de (10 mai 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Haos

te-ntorci și torni haosul pe drumuri diforme
și vezi cum se așază pietrele una într-alta
de nu știu de care-mi strivesc degetele

voi zdrobi depărtarea din tine
cu un ciocan de piatră lovind aerul
așchiile sar în zborul păsărilor
și-n singura pleoapă a văzduhului
pe cerul tapetat cu marmură color
și stele verzi

voi incărunți femeile
dispuse să pună cenușă în cap
dar nu-ți permit să le atingi cu o o floare
să nu le strici demnitatea
roasă ca unghiile
vopsite violet

sau voi povesti de mine
întors pe fața cealaltă a lumii

poezie de (26 septembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook