+tineretea +mi +sa +dus

Aniversare

Azi, dragi confraţi, sărbătorim
Cei zece ani care s-au dus...
La tinereţea ce-o trăim
Ce-nseamnă zece ani în plus?

epigramă de Dobriţa Iancu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea

‒ Bătrâneţe, haină grea,
Unde-i tinereţea mea?
‒ Ea s-a dus, cum se duc toate,
S-o aduci nu se mai poate.

poezie de George Budoi din Tinereţea şi Bătrâneţea (26 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-au anii

Trecut-au anii repejor,
Precum cocorii trec în zbor,
Atunci când simt că iarna vine
Şi pleacă toţi în ţări străine.

Te-ai dus pe veci copilărie,
Cu anii tăi plini de magie;
S-a dus şi tinereţea mea,
Cu tot ce ea frumos avea.

Ajuns acum la bătrâneţe,
Regret frumoasa tinereţe;
Nostalgic mă gândesc la ea,
Dar s-o întorc nu voi putea.

poezie de George Budoi din Tinereţea şi Bătrâneţea (5 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul politic, jalnic arlechin...

Se poartă adevărul prost fardat.
Omul politic, jalnic arlechin,
Se lasă dus de val înspre declin,
Cu hoţi şi trădători amestecat.

Cu-acelaşi show, ratatul cabotin,
Minciunile în legi le-a-nveşmântat
Şi binele în rău l-a preschimbat,
Ca grangurii să aibă bani peşin.

Cu ţeasta spartă umblă azi justeţea,
Prin strâmbe reguli, ocolit, pe-ascuns.
Copiii-şi lasă-n urmă tinereţea,

Iar viitorul, neavând răspuns,
Va merge mână-n mână cu tristeţea,
Pe-un drum întortocheat, de nepătruns.

sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Deşiră-ţi suveică urzeala durerii
Şi ţese încet idei şi sclipiri,
Mai bate cu spata din pleava puterii
Şi fă să răsară la geam amintiri.

Mă poartă-n grădina visărilor mele
Mai bagă-mă iar cu mama-n război,
Când iţele noastre ţeseau albăstrele
Pe pânză albită cu ape din ploi.

Aprinde-mi în suflet făclia iubirii
Şi du-mă-n Corabia pădurii cu tei
Deschide-i fereastră spre ceruri privirii
S-admire şi glezne şi sâni de femei.

Redă-mi tinereţea, redă-mi prospeţimea
Obrajilor rumeni de viscol şi ploi,
Redă-mi cutezanţa, redă-mi agerimea
Şi lasă-mă iar să scriu de nevoi.

[...] Citeşte tot

poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa voit-a

Aşa voit-a pronia cerească,
Ca undeva, prin tinereţea mea,
Căraea voeţi-mi să se întâlnească,
Cu drumul unei viitoare stea...

Era la vremea râvnei infantile,
Când ale vieţii ziduri se clădeau,
Din ale cărţii cărămizi utilr,
Ce-n viitor izbânda promiteau...

Apoi ne-am dus pe ale soartei drumuri,
În căutarea unei vieţi decente,
Uitând de aroganţe şi de "fumuri",
Şi de închipuitele talente...

Dar viaţa noastră fost-a înflorită,
Când în decorul veşted şi opac,
Pe mândre strofe fost-a ctitorită,
Coroana unui minunat... Copac...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi duc crucea prin pietriş

Peste colţul fericirii s-a ivit păinjeniş,
A murit tihna, iubirea... ş-aburc dinspre povârniş;
A-nsurit şi tinereţea ce avea ochii vioi,
Şi s-au etalat duşmanii înarmaţi ca la război.

Da eu rabd că le pot duce, duc şi crucea peste hău,
M-am călit prin vremuri crunte, persiflând destinul rău,
Şi lansez o ironie spre acel ce-i muşcător,
Şi mă consolez cu gândul că şi rău-i trecător.

Ieri înăbuşeam suspinul şi durerea-mi ştrangulam,
Şi mă întrebam în sine "De ce eu?" mă răsculam,
Însă susurul de ani m-au făcut mai înţeleaptă,
Şi-mi sărut soarta pe frunte, aşa crudă şi nedreaptă...

Caut chipul fericirii prin păinjenişul mut,
Nu îmi pare deprimată deşi n-a zâmbit de mult.
Nu îi deranjez ţesutul ce-o umbreşte de un timp,

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uliţa cu Dragobete

Ce frumoasă-i tinereţea petrecută-n sat la ţară!
Anii ei fermecători s-au dus, n-or să mai apară,
Pe uliţa de la moară, pe băncuţa de la poartă
Cu sfială se ţesea dragostea, întâiaşi dată.

Visători, vrăjiţi de lună, sub salcâmul singuratic
Noi ne sărutam cu dor, dulce, pătimaş şi tainic,
Dragoste, alean şi patimi în noi se aprind şi ard,
Împrejur freamătă totul, tremură uluca-n gard.

Lunecând pe-a nopţii boltă stele licăresc pe cer,
Desprinse din constelaţii cad înspre pământ şi pier,
Fericiţi şi strânşi în braţe, tandri şi cuprinşi de dor
Ne alegem tainic steaua călăuză-n viitor.

... E trecut de miezul nopţii. Vântul începea să bată,
Liniştea e întreruptă de un scârţâit la poartă:
-Te sărut la despărţire, pune-ţi pe umeri năframa!
Cu nelinişte şi teamă o chemă în casă mama.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uliţa cu dragoste

Ce frumoasă-i tinereţea petrecută-n sat, la ţară!
Anii ei fermecători s-au dus, n-or să mai apară,
Pe uliţa de la moară, pe băncuţa de la poartă,
Cu sfială se ţesea dragostea, întâiaşi dată.

Visători, vrăjiţi de lună, sub salcâmul singuratic,
Noi ne sărutam cu dor, dulce, pătimaş si tainic,
Dragoste, alean şi patimi în noi se aprind şi ard,
Împrejur freamătă totul, tremură uluca-n gard.

Lunecând pe-a nopţii boltă, stele licăresc pe cer,
Desprinse din constelaţii cad înspre pământ şi pier,
Fericiţi şi strânşi în braţe, tandri şi cuprinşi de dor,
Ne alegem tainic steaua călăuză-n viitor.

... E trecut de miezul nopţii. Vântul începe să bată.
Liniştea e întreruptă de un scârţâit la poartă,
-Te sărut la despărţire, pune-ţi pe umeri năframa!
Cu nelinişte şi teamă o chemă în casă mama.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei din Linişor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papillon

Porumbeii s-au transformat în vulturi,
Sfâşie vrăbiile fără păs,
Vrăbiile sfâşie fluturi ( o, nu!),
Papillon fugea şi fuge,
Adio, drag Papillon,
Suntem ocnaşi ai propriilor iluzii.
O, tactica de nu te mai mişca.
Piraţii coboară pe frânghii.
Apoi vin un, doi, trei, patru croitoraşi curajoşi.
Între bine şi rău trece un înger.
Să fii dat la furnici, strigă o cucuvaie.
Astfel trecu şi tinereţea mea.
Acum nu mă mai tem.
Tristeţea barbară, nomadă
A luat mulţi prizonieri,
A cuprins cetatea învinsă.
Artiştii jocului cu mărgele de jad
Sunt duşi în convoi, li se văd coastele translucide,
Inima e un bec roşu de bordel,
Împăraţii s-a dus la slujbele lor de portari

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!