+simt +cum

Cel care iubeşte mai mult

Privind pe cer la stele, ştiu că o fac degeaba,
Din partea lor, eu pot să mă deplasez la naiba,
Dar, pe pământ indiferenţa e-o altă socoteală,
Trebuie să ne ferim atât de om cât şi de fiară.

N-ar fi aiurea ca aştrii să se consume pentru noi
Din dragoste, când noi nu le-o putem întoarce înapoi?
Că două inimi nu iubesc la fel – s'a spus demult,
Prefer atunci, din doi, eu să iubesc mai mult.

Admirator de stele, cum mă cred, şi care
Stele nu dau pe mine-o para nefolositoare,
Nu pot, acum când le văd sus să spun că ar fi
Din ele una ce mi-a lipsit pe timp de zi.

De-ar fi să dispară toţi aştrii sau să moară,
Aş învăţa să mă holbez la bolta goală
Şi să simt că bezna de catran e minunată,
Deşi, s-ar putea, să nu simt chiar de prima dată.

poezie clasică de Wystan Hugh Auden, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul: Aşa! Aşa! Foarte bine! Cadenţat! Cu sufletul pe tobă! După cum vedeţi, oropsitul s-a sculat! Morţii sunt atât de vulnerabil la muzica militantă! Acum a sosit timpul să ne pregătim de asaltul final! Cetăţeni! (Cântă.) Hai la lupta cea mare! Hai la lupta cea mare! Hai la lupta cea mare!
Ofiţerul: Hai la lupta cea mare! Extraordinar! Ce răsturnare de situaţie! Niciodată nu m-am distrat mai bine! Mă simt ca la Revoluţia din Decembrie! Hai la lupta cea mare!...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elle: Scuză-mă! (Se întoarce şi îl plesneşte pe David) De ce nu m-ai sunat? Am petrecut o seara frumoasă împreuna şi de-atunci n-am mai auzit nimic de tine.
David (ezită): Îmi pare rău?
Elle: Îţi pare rău pentru ce? Că mi-ai frânt inima, sau pentru că m-ai făcut să simt o plăcere cum n-am mai simţit vreodată şi apoi m-ai privat de ea?
David: Pentru ambele?
Elle: În fine, lasă asta. Am plâns prea mult timp după tine.
O fată (după ce Elle a plecat): Şi, când vrei să ieşi în oraş?

replici din filmul artistic Blonda de la drept
Adăugat de Dana Ţugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gusturi

Gust din mure şi din fragi
Cu dulceaţa lor mi-s dragi,
Dar când gust din carnea ta
Dulce-al ei e altceva.

Miros floarea multor tei
Ce parfum e-n jurul ei,
Dar parfumul tău să ştii
N-am să-l uit pân'-oi muri.

Drag mi-e câmpul înflorit,
Verdele abia-ncolţit,
Dacă ar fi din tot s-aleg
Dragă-mi eşti într-un întreg

Mult mai mult şi mi-e uşor
Să le spun cuvintelor,
Iubesc ochii tăi rotunzi,
Iubesc buzele-ţi când râzi.

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peter Quince la clavir

I

La fel cum degetele mele apăsând aceste clape
Fac muzică, aceleaşi sunete-ale sinelui
Fac, de asemeni, muzică în spiritul meu.
Asta înseamnă că muzica este emoţie, nu sunet;
Şi astfel, ceea ce eu simt acum,
Aici, în această cameră, dorindu-te,

Gândindu-mă la rochia ta în nuanţe de-albastru,
Este muzică. Reaminteşte acel fior
Trezit în bătrâni de Suzana,

De acea seară verde, caldă şi clară,
Când ea se îmbăia în nemişcarea atentă-a grădinii, în vreme ce
Bătrânii cu ochi congestionaţi, pândind-o, simţeau

În esenţa profundă- a fiinţei lor vibrând
Corzi fermecate, iar strunele ciupite
Pulsau înălţând fragede osanale.

[...] Citeşte tot

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O aventură galantă

Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,

O coniţă delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Şi-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.

Avea ochii ca doi aştri,
Nici căprui, dar nici albaştri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,

Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Şi vorbind cu ea în şoaptă
Nici prostuţă, nici deşteaptă.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XIII

Eram în capul scării de-unde vine
că muntele se-mparte-a doua oară,
pe care,-urcând, se vindecă oricine.

Şi tot aşa un brâu şi-aci-ncunjoară
întregul deal, ca-n prima-ncingătură,
atât că arcu-i mult mai strâmt scoboară.

Nici umbre-aici nu vezi, nici o figură;
păreţii lui şi golul drum întreg
asemeni sunt cu-a stâncii faţă sură.

— "De-oi sta s-aştept popor ca să-nţeleg
ce drum să iau, mă tem, Virgil vorbit-a,
că prea târziu voi şti ce drum s-aleg."

Spre soare-apoi şi-a-ntors nedumerita
privire-astfel că osie-a făcut
din dreapta sa, iar stângii-i dete-orbita.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cămara de fructe

Deschid cu grijă uşa la beci de cum ajung
Cu cheia lucitoare de-atâta folosit,
Atent să nu audă nevasta, stau smerit
Şi-mi reproşez cu ciudă că am uitat s-o ung.

Mă răscoleşte gustul aromei pe furtun,
Simţit chiar de pe timpul când e paharul gol
N-apuc să umplu cana că mă şi simt matol
Nu scot pe cep licoarea, că doar nu sunt nebun!

Evlavios, cum altfel, chiar dacă nu mă crezi,
Luminii lumânării i-arăt paharul plin;
Cu gândul la nevastă, în cinstea ei închin
Şi mă feresc de grindă să nu văd stele verzi

Nici de această dată nevasta nu m-a prins...
Pun vin la balamale, să plec fără emoţii,
Evit astfel din faşă în capul meu comoţii,
Închid enorma uşă şi... mă trezesc din vis!

poezie satirică de Dumitru Râpanu (2013)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXV

Era pe-un timp când drumul nu ne da
răgaz, căci soarele-n Viţel lăsat-a
al zilei miez şi-n Scorpie-al nopţii sta;

cum nu stă omul deci, când ne-ndurata
nevoie-l mână grabă-n mers să puie
şi-orice-ar păţi, de toate este gata,

aşa, intrând şi noi pe cărăruie,
mergeam în şir, urcând acea strâmtoare
ce-n lung înşiră ori pe câţi o suie.

Şi, cum întinde-aripi, dorind să zboare,
al berzei pui, ci, ne-ndrăznind să bată
din ele-apoi, le lasă să-i scoboare,

cu vrere-aprins-aşa şi-aşa-necată
să-ntreb fui eu, până la gestul cum
îl face-acel decis să-nceap-odată.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt că oamenii aşteaptă foarte multe de la fete, cum ar fi să ştii cine eşti şi ce vrei de la viaţă chiar în această clipă. Unele fete ştiu. Eu am ştiut. Însă majoritatea nu ştiu. Trebuie să încerci o mulţime de lucruri şi să nu te îngrijorezi de ceea ce cred oamenii.

citat din Ashley Tisdale
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!