Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+femeie +usoara

Poezii despre femeie usoara, pagina 2

Cântecul a II

Țiganii trimit la Vlad solie,
Să le scurte cale delungată.
Dar', întracea, cum pe dăscălie
Trebuiește-a să-arma ș-a să bate
Sfătuiesc. Pe Romica răpește
Cel rău, iar Parpangel pribegește.

Grija țiganilor cea mai mare
Acum răzăma toată-în bucate,
A rămânea-înapoi fieșcare
Să sâlea, lângă cele-încărcate
Carră cu mâncări, iar la-împărțală
Era multă sfadă și cârteală.

Dar' ș-altă nevoie le sta-în cale,
Căci pe nemâncat nu putea merge,
Zâcând că l-e greață cu rânze goale
Să trapede-atâta și s-alerge!...
Când era sătui, punea pricină
Că le-ar fi rău și făcea hodină.

[...] Citește tot

cânt de din epopea Țiganiada (1800)
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tiganiada Ion Budai-Deleanu" de Ion Budai-Deleanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Neliniști vechi

Pentru amanți,
ploaia e boala ce li se lasă pe piept;
o camașă de cărbuni ce-i îmbracă
în obscenitatea cerului searbăd și plat
a cărui muzică se aude doar în balțile
risipite printre tălpi, mașini, lacrimi și trepte.
Pe ei îi amorțește sub felinare înguste,
cu obrajii reci împreunați, unul într-altul.
Paradele lor androgine se întind peste străzi
cu dansuri inocente de buze plouate,
adăpostite de streșinile caselor în care nu mai face nimeni dragoste.

Pentru ploaie,
boemii sunt vulturii ce i se hrănesc cu leșul
picurând, ce nu se răcește niciodată
încălzit de pelerine groase sau umeri goi și ascuțiți.
Picioarele lor încurcate aleargă mereu la întâmplare
înghit lacomi apa îngerească, își uită umbrelele
în cafenele îngrășate de fum și polemici
băieți speriați și fete romantice o privesc pe fereastră

[...] Citește tot

poezie de (13 septembrie 2009)
Adăugat de Diana DancuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lanțul de iubire

Dacă iubirea e un lanț, să piară!
Ca omul să nu fie asuprit,
Căci vrea să aibă inima ușoară,
Nu să se simtă sclav năpăstuit.

Dacă iubirea e un lanț, s-o smulgem
De câte ori se cuibărește-n piept,
S-o alungăm și triști să nu mai plângem,
A fi robiți de ea este nedrept.

Dacă iubirea e un lanț, femeie,
Să ne ferim de ea acum și-n veci,
N-avem nevoie de a ei scânteie,
Și vom fi liberi, însă.. singuri, reci.

poezie de (11 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Monolog 2

casa își pierduse ferestrele
în orbitele goale plânsul intra ca-ntr-o matcă
mă făceam mică / ieșeam din mine până la ultima matrioșkă
până la ultimul sânge și ultima adrenalină
până la cea din urmă carceră

deveneam
invizibilă / mult prea ușoară ca să port greutatea unui nume
condiția de femeie... / doar pe aceea de cuvânt

mă amestecam
în golul peretelui
în agonia aerului devorat
în destinul minuscul de amibă

singura supraviețuitoare a unui trecut rămas într-o fotografie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

El, primul bărbat

El râde privindu-mă cum mă dezbrac de mantia inocenței
Cum îmi las visele să-mi curgă pe umeri
Dacă ridic o singură mână deasupra mea e cerul plin de stele
În podul palmei luna mi se rostogolește ca un bănuț
Cheamă-mă îmi spune și râsul lui mă îmbracă în femeie ușoară
Palmele lui alunecă pe umerii mei curgători
Își lipește buzele de buzele mele ca o pecete
Timpul pășeste tiptil privind în urmă
Am să înfloresc toate florile iubirii în trupul tău imi spune
Alunecând fir de apă să-mi ude rădăcinile
Îl simt gâdilandu-mă cum îmi urcă prin vene,
El, primul bărbat ce-a ales sa fie seva iubirii mele fără sfârșit.

poezie de
Adăugat de Valeria Tamas IacobSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Ușurința

uite cum se joacă fetițele prost născute
cu numele tău! nu
au putut fi îngerese și acum se răzbună (?!) tu
înțelege că trebuia să ucizi
din fașă orice femeie! ușoară, cu pene

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Regina de Spade (Sonet Tarot)

Femeie perspicace și deșteaptă,
Onestă, receptivă, vizionară,
Nu minte, nu înșală, este dreaptă,
Iar gândul până-n depărtări îi zboară.
Învață lucruri noi cu ușurință,
Căci are-o minte foarte ascuțită,
Și dovedește multă elocință
Cu vorba ei prea bine cumpănită.
Dar uneori e dură, arogantă
Urzește planuri cu intenții rele
Spune minciuni, e falsă, intrigantă
Și poate să îți facă zile grele,

Căci mintea-i ca o sabie ușoară
Te apără de rău sau te omoară.

poezie de (9 martie 2021)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Plecăciune

Când Adam fu încropit,
Dumnezeu avu ideea,
Unui brand mai reușit,
Și atunci făcu... femeia...

De atunci în Lumea mare,
E femeia o minune,
Un prilej de încântare,
Un paner cu fructe bune...

Căci ne dă de toate cele,
E iubirii blând sălaș,
Ne înalță printre stele,
Și ne naște copilași...

Mâna-ți blândă și ușoară,
Ce mâncare-mi pune-n blid,
O sărut a suta oară,
Și de trupu-ți sunt avid...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Verde crud

în fiecare trunchi de copac se ascunde o femeie
căci numai ea știe cum să-ți cuprindă umbra cu brațele
și să-ți ostoiască întrebările susurate cu tandrețe
deșertul este o pedeapsă prea ușoară
pentru toți cei care uită îmbrățișarea
și lumina unui surâs
doar bărbații care urăsc femeile
își ascut topoarele și drujbele
sfârtecând carnea lemnului
noi, ceilalți,
semănăm semințele
din care vor crește alte femei
purtând cerul pe brațe
și pământ pe tălpile grele
undeva în adânc,
se prefigurează liniștea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce plângi?

De ce plângi?

De ce plângi?
Trag nădejde că nu întotdeauna din pricina mea,
Așa cum m-ai făcut să cred de-atâtea ori.
Eu, cel adevărat,
Nu-aș încerca niciodată să te rănesc.

Știu că suferi
Și că probabil mă urăști.
Dacă adevărul trebuie spus,
Tu nu atât mă urăști,
Cât, de fapt, îți lipsesc.

Eu am mai degrabă tendința
De a te abandona șifonierelor tale închise,
Cu haine de femeie ușoară și vibratoare...
În mod nesurprinzător, ești construită din ceva mai durabil
Decât sunt făcute cele mai multe suflete
Pe care le întâlnesc în surzenia cețoasă a sterpelor mele vise.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook