Toate rezultatele despre +despre +apa, pagina 2
Marea Moartă
Spun corăbierii că în Marea Moartă
Văduvă-i de viață apa, din vechime,
Nici un strop de suflet undele nu poartă.
Și pe Marea Moartă nu vâslește nime.
Ceriul Palestinei, spun corăbierii,
Baldachin de ceață flutură pe maluri,
Neștiind nisipul rostul primăverii,
Doarme apa mută în tăcute valuri.
Ocolind-o pururi paseri călătoare,
N-o ating în cale pribegiri nomade,
Peste Marea Moartă dac-a prins să zboare,
Sugrumat de neguri, albatrosul cade.
Cântec nu răsună, nu s-aud nici șoapte,
Țintirim de apă-i unda ei sălcie,
Să fi plîns vreodată, ori să strige-n noapte,
Despre Marea Moartă nimenea nu știe.
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre primăvară
- poezii despre noapte
- poezii despre nisip
- poezii despre muzică
Și jucară și jucară, până despre ziuă. Când, deodată, încetând muzica de a mai cânta, ieși ca din pământ o masă încărcată cu de toate bunătățile, și ce este pe lume, și ce nu este. Se puseră cu toții la masă și mâncară și se chefuiră cât le poftiră inima. Argatul de la grădinărie ședea în colțul lui unde se așezase și privea, lăsându-i gura apă. La masă le slujea niște arapi, îmbrăcați în niște haine foarte scump împodobite. După ce se sculară de la masă, prinseră a se întoarce acasă. Se întoarseră iarăși pe unde au fost venit. Băiatul se ținea după dânsele, ca dracul după călugăr. Când fură a trece prin grădina cu frunzele de argint, ce-i dete argatului prin gând, că numai rupse o rămurică dintr-un copaci. Un freamăt puternic se făcu atunci în toată pădurea, ca de o furtună ce vine întărâtată asupra copacilor; și totuși nici o frunză măcar nu se mișca din loc, ba nici măcar nu se clătină ca de o adiere de vânt barim.
Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre muzică
- citate despre frunze
- citate despre copaci
- citate despre vânt
- citate despre vestimentație
- citate despre religie
- citate despre păduri
- citate despre inimă
- citate despre gânduri
Despre peștii din apă
Apa-i elementul natural al oricărui pește,
Luați-i apa și va muri, pe uscat nu îi priește;
Și, au spus unii, care legile sfinte-au încălcat,
Că cel mai mare bine-i atunci când n-ai niciun păcat.
Apa-i elementul natural al oricărui pește,
Lăsați-l acolo, e locul care i se potrivește.
Așa-i și omul care, pe al vieții întortocheat traseu,
Spune, luați-mi tot, dar lăsați-mi Dumnezeul meu.
Apa-i elementul natural al oricărui pește,
Acolo el face sport oricând suflețelul lui râvnește;
Așa-s și rugăciunile pentru oamenii cu har ceresc,
Sunt în elementul lor când întru Dumnezeu conviețuiesc.
* John Bunyan, 1628 - 1688, scriitor și predicator baptist englez; a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru convingerile lui religioase, perioadă în care a scris celebra alegorie creștină "Călătoria pelerinului" (The Pilgrim's Progress), pelerinul fiind creștinul/ creștina pe drumul anevoios către Cetatea Cerească.
poezie de John Bunyan, 1628 - 1688, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre creștinism, poezii despre religie, poezii despre pești, poezii despre pelerinaj, poezii despre apă, poezii despre timp, poezii despre superlative sau poezii despre sport
Crucea Bobotezei
CRUCEA BOBOTEZEI
Astăzi pe pământ coboară
Cruce din înaltul cer,
Cu tradiții și mister
În credință milenară.
Cruce cu Sfânta Treime
De la Tată și Duh Sfânt
În porumbel coborât,
Cu credință-n timp ce vine.
Duhul Sfânt pe nor apare
Cruce zugrăvind în zori,
Cu ger aspru și ninsori,
De-a sfinții Agheasma Mare.
Pe Mesia să-l boteze
Sfânt Ioan a primit har.
De-al păcatului coșmar,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cruce, poezii despre botez, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre tradiții, poezii despre tată, poezii despre sfințenie sau poezii despre salvare
«Eroul poemelor din Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), odată ajuns la Marele Abis al Pacificului ("Groapa Marianelor" de 10916 m), firește, abordează ‒ și "la curtea împărătească a elementului Apă", ca și în cazul celorlalte patru ‒ nu numai suprafețele în aure poliedrale, ci și "profunzimea înrăzăritoare", anticipând, anunțând prin veacuri chiar și acea contemplatoare convingere aforistic-nietzscheană potrivit căreia "de privești multă vreme în abis", mai totdeauna, ești întâmpinat de o finalitate a reciprocității, cu un "abis contemplator, la rândul său, din tine"...: "De bună seamă, am dat din nou la iveală ce-am căpătat, / ce-am căutat cu mintea între Mare și-Abis, / ca să mă retrag de la prăpastia de sulf, / la clocotirea Marelui Abis al gurguielor / ca ăl din centrul scutului"...» ‒ (3) / 23 ianuarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 54 sq).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» (23 ianuarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prăpăstii, citate despre poezie, citate despre versuri, citate despre timp, citate despre sulf, citate despre reciprocitate, citate despre eroism, citate despre astronomie sau citate despre apă
Când se întoarse acasă, dete iarăși pe la zâna. Ea, ca și de la rând, îl rugă să se dea nițel odihnei; și în acel timp îi schimbă apa, puindu-i alta în locul celei ce adusese el. Sculându-se după somn, luă borcanele cu apă și veni acasă. Atâta îi fuse mă-sii, ca să-l vază. Nu știa ce mai făcea de bucurie. Îl săruta și p-o parte și pe alta. Apoi după ce bău din apa ce-i aduse, ei îi păru că mai prinse nițel suflet. Vorbă să fie! Ea nu băga de seamă, vezi, că bucuria pentru vederea fiului său o face să fie oarecum mai sprintenă. Zmeul se da de ceasul morții când îl văzu că s-a întors cu isprava făcută. El (își) bătuse capul mult și bine să dea în cap pe fata împăratului, în lipsa fiului său, dară toate mrejele lui rămăseseră de râs; căci ea nu dete în clapca în care o împingea spurcatul. Ea nu-și putea da seamă de ce tot umblă el pe lângă dânsa cu șoșele, cu momele. Nici că visa despre ce avea de gând procletul de zmeu. Pasămite zmeului îi era frică să se ia la luptă pe față cu voinicul. Ci voia să-l piarză prin viclenie, și apoi să-și bată joc și de mă-sa, ca să-și izbândească pentru moartea fraților săi. Dară nu-i ajută Dumnezeu.
Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte, citate despre bucurie, citate despre visare, citate despre sărut, citate despre suflet, citate despre somn sau citate despre schimbare
Pauline Barrett
Aproape o carapace de femeie după cuțitul chirurgului
Și aproape un an de suferință pentru a-mi recăpăta puterea,
Până când dimineața aniversării a zece ani de la nuntă
M-a găsit, în aparență, ceea ce fusesem odinioară.
Ne-am plimbat prin pădure împreună,
Pe o cărare de mușchi verde și de iarbă.
Dar nu am putut să te privesc în ochi,
Nici tu nu ai putut să te uiți în ochii mei,
Pentru că nefericirea ne aparținea de acum începutul înălbirii părului tău
Iar eu carapacea celei care am fost.
Despre ce am vorbit? despre apă și cer,
Despre orice, mult, doar să ne ascundem gândurile.
Și apoi buchetul de trandafiri sălbatici dăruit de tine,
Așezat pe masă pentru a da farmec cinei noastre.
Biet suflet, cât de curajos ai luptat
Să imaginezi și să trăiești extazul din amintiri!
Apoi, pentru puțin timp, m-ai lăsat singură în camera mea,
Cum ai făcut-o atunci când am fost mireasă biet suflet.
Și eu am privit în oglindă și ceva mi-a spus:
"O ființă ar trebui să moară cu totul când este jumătate moartă
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre început, poezii despre vorbire, poezii despre verde, poezii despre trandafiri, poezii despre suferință sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când înseră, baba se culcă în pat, cu fața la perete, ca să n-o supere lumina de la opaiț, mai dând a înțelege nurori-sa că are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse îndată, și habar n-avea de ce face noră-sa. Pe când soacra horăia, dormind dusă, blajina noră migăia prin casă; acuși la strujit pene, acuși îmbăla tortul, acuși pisa mălaiul și-l vântura de buc. Și dacă Enachi se punea pe gene-i, ea îndată lua apă rece și-și spăla fața, ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră și să-i bănuiască. Așa se munci biata noră până după miezul nopții; dar, despre ziuă, somnul o doborî, și adormi și ea între pene, caiere, fusele cu tort și bucul de mălai. Baba, care se culcase odată cu găinile, se sculă cu noaptea-n cap și începu a trânti ș-a plesni prin casă, încât biata noră, care de-abia ațipise, de voie, de nevoie, trebui să se scoale, să sărute mâna soacrei și să-i arate ce-a lucrat. Încet-încet, nora s-a dat la brazdă, și baba era mulțumită cu alegerea ce-a făcut. Peste câteva zile, cărăușii sosesc, și tânăra nevastă, văzându-și bărbățelul, mai uită din cele necazuri! Nu trece mult, și baba pune la cale și pe feciorul cel mijlociu, și-și ia un suflet de noră întocmai după chipul și asemănarea celei dintâi, cu deosebire numai că aceasta era mai în vârstă și ceva încrucișată, dar foc de harnică.
Ion Creangă în Soacra cu trei nurori
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre soacre, citate despre lumină, citate despre dulciuri, citate despre zile, citate despre vârstă sau citate despre tinerețe
Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?
Răspuns: 1). Precum Ardeal, așa și aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleștee, bivoli și munți îmbogățiți cu aur și argint, așijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace și mulțime de miere, cai turcești și rumânești. Lungimea este de 35 de mile și lățimea de 28. Mai demult această țară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia și Goția, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei și muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munți, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieștecare an: 58.000 galbeni italienești, cai 500 și șoimi 300. (...)
4). Locul cel dintâi în Moldova se numește Iaș sau Eș, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prințului, pentru care însuși Traian împăratul în cărțile sale face arătare că ar fi zidită înainte de nașterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor și a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)
5). Iașul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges și de la șanțul cel de bătaie, întru care oraș este scaunul arhiepiscopiei.
Amfilohie Hotinul în De obște gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre munți, citate despre Ungaria, citate despre Turcia, citate despre Moldova, citate despre oraș, citate despre naștere sau citate despre miere
Așa s-a tocmit cu moartea, chiar în prag de amiază nimeni nu i-a ghicit traseul, Klara dansa între viață și moarte pe un stâlp de telegraf
Pe la zece plus sfertul academic
pe când soarele tolerase în preajmă
câțiva nori zmeurici și jucăuși
s-a desprins de sin
ca o capsulă autocomandată
fără să-i pese de comenzile destinului
/ mai întâi și-a verificat nervii
trecându-i prin beregata dracului său păzitor
și prin vastitatea întunericului
ca printr-un borcan cu marmeladă
l-a chircit pe caldarâm
ca pe un pui de bogdaproste
/ prin urechi, prin ochi, prin colțul gurii
a început să i se prelingă sufletul
negru ca smoala încinsă
era mare desfătare în jur
organele intraseră într-un joc de pantomimă
acompaniate fiind de-un râsu-plânsu
și câteva gânduri
uitate la presat printre vaite
[...] Citește tot
poezie de Lucian Alecsa din Ținutul Klarei (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre urechi, poezii despre moarte, poezii despre întuneric, poezii despre uitare sau poezii despre telegraf