Cum bântuie sfioasă soarta printre stânele sălbatice ale cerului, mereu căutând sălaşul străvechii lumini şi răsadniţa viselor mari.

Petru Creţia în Norii (1996)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e aproape-un veac, mereu la fel, mereu altfel, de zile şi de nopţi.

Petru Creţia în Norii (2005)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să cumpărăm atunci oglinzi în care să ne putem vedea cum arătăm visaţi de alţii...

citat clasic din Petru Creţia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini cromate

O rază de lumină foarte sfioasă
Cu ochii mari cu genele lucioase
Stă asezată pe geamul de la casă
Cu plete galbene in vânt luxoase

Se asează n suflet mă săgeată
Imi sopteste vorbe nedescifrate
E semn iubitul deseară se arată
Lumina ei de vis lumini cromate

Gânduri amestecate nenumărate
Iubesc acea rază albă de lumină
Din noapte stelele si ale ei surate
Linistea din suflet împăcare deplină

Trecerea la cer si iubirea divină
Mă uit în creasca albă de cafea
Iar viaţa mea o văd in zaţ senină
Suflu cald ce îmi deschizi cartea

Alungă gândul goneste mortea
Ingerul cerului vine cu cele bune
De iubire de soare să am parte
Apusul fie dus cât mai departe

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare Moldova

Mă doare Moldova în suflet şi oase,
Mă dor ale neamului triste ponoase,
Mă doare hotarul ciuntit de stihia,
Ce bântuie slobodă prin România...

Noi n-am oropsit niciodată vecinii,
Din trandafiri am cules numai spinii,
Căci soarta a vrut să ne-aşeze în locul,
De unde-a fugi, de când lumea, norocul...

Am stat pitulaţi între naţii hapsâne,
Ce-au vrut să ne ia jumătate din pâine,
Şi ape şi munţi şi câmpii şi fecioare,
Tânjind să ne calce mereu în picioare...

Mereu am clădit doar jumate de casă,
Şi-n cuget mereu am rostit vorba "lasă",
De-aceea de-o vreme ciuntit ni-i hotarul,
E timpul dreptatea s-o facem cu parul...

Mă doare Moldova în suflet şi oase,
Mă dor ale neamului triste ponoase,
Mă doare hotarul ciuntit de stihia,
Ce bântuie slobodă prin România...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfioasa

Sfioasă, sfioasă,
Sfioasă dorului meu,
Se mişcă la para focului
Cu gândul departe.

Aduce talerele
Şi le aşează la rând –
Într-un ostrov pe ape
Cu ea o să merg,

Aduce lumânările
Şi luminează odaia cu perdele lungi,
Sfioasă pe pragul uşii
Sfioasă în întuneric.

Sfioasă ca un iepure de casă,
Gata de ajutor şi sfioasă –
Într-un ostrov de ape,
Cu ea o să merg.

poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare primăvară, roiurile sălbatice trebuie să-şi schimbe sălaşul, din cauza ploilor.

Aurel Cărăşel în Poveştile Paznicului de Tărâmuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile cerului

Florile cerului

Mă plouă pe pletele-mi de soare
cu florile cerului în alb pictate,
înmiresmate de un vis de iubire.

Mă pierd într-un decembrie de dor,
un zâmbet a înmugurit pe buza
sufletului îngheţat de tainele existenţei.

Cerul şi-a deschis alene pleoapele
sorbind seninul din lacrima
născută de zăpada gândurilor mele.

Tăcerea adie printre copacii brodaţi
de sălbatice dorinţe ce dansează-n noapte,
prelungindu-mi trăirea efemeră.

poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţinătatea spiritului naşte monştri.

citat clasic din Petru Creţia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa e ceva ce dă şi ia cu acelaşi gest.

Petru Creţia în Norii (1996)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnirea

prima oară
m-am răsucit într-un gând
căutând răspunsul în adâncul final
a doua oară
m-am întors către mine
într-o doară
eram o scoică rătăcită pe ţărm
azvârlită dintr-un suflet pribeag
strigam, căutând abisul sideral printre pleoape
mi-am aruncat gândurile
zidind lumini în noapte
alteori ţipam în acelaşi loc
căutând atingerea
atunci am întâlnit trupul răstignit între ape
a treia oară...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Suliţele soarelui ne bântuie
între pământ şi cer
sleiţi de iubire
seva pământului
trece prin noi
iar tu
cu sânii înfipţi adânc
în lut
înfiori tăcerea.

Venind cu gura,
pahar de minune
în iarba viselor
ai trezit
îngerii cerului
să rămânem
iubire pură.

poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

În orice umbră adastă şi pândeşte, atotcuprinzător, întunericul luminii.

Petru Creţia în Norii (2005)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa iadului nu este sub pământ, ci sub anume ceruri otrăvite, blestemate.

Petru Creţia în Norii (2005)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce dulce mor şi fără suferinţă zăpada, norii, zilele şi umbrele.

citat clasic din Petru Creţia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele

... Şapte iar
Şi-mi pare că-i puţin.
Şi-mi mai pare c-au furat din ele
Mâţele cu fosfor pe lumini,
Stăncile cu soarta pe cişmele.

Şi-am să-ncerc de-a-ndoaselea apoi
Să le-nşir pe degete-fuioare:
Sâmbătă şi vinere şi joi...
Noaptea printre degete mă doare.

Nu-nţeleg, părinte,
şi mă mir -
Şapte sunt şi câtă măcinare.
Ca uimirea lângă trandafir,
Ca lumina dintr-o lumânare.

Dacă vii cumva de sărbători,
De-ale casei noastre să-mi aduci -
Zile mari încununate-n zori
Cu frunzari de vişini şi de nuci.

Ale mele tot mai mici se fac.
Ale mele tot mai des se duc,
Ca din palmă firele de mac,
Ca din codri viaţa de haiduc.

poezie de Ion Hadârcă din Zilele (1972)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul nu numai că ne însoţeşte pretutindeni, ci face parte tot mai mult din noi.

Petru Creţia în Norii (2005)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar adevărat îndurători nu sunt decât aceia a căror mare putere îi face neîndurători.

citat clasic din Petru Creţia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin ce minune se desface, albă, înstelată şi uşoară neaua din asuprirea bolţii de cenuşă sură.

Petru Creţia în Norii (2005)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

TORTE IMPLETITE

Ardeam în jarul de trandafiri
Ca două torţe împletite,
Pierzând ca nişte năluciri
În spaţiul viselor nesfârşite.

Descopeream în tine noi comori
În ziua de vară prea fierbinte,
Şi te lăsam, spre mine să cobori,
Mângâindu-mă, aşa cuminte!

Venea spre mine o dulce alinare
Trimiţându-mă departe-n Paradis,
Unde vedeam numai izvoare
Ale iubirii în care ne-am cuprins.

Sfioasă apoi, cu buze fierbinţi
Mă sărutai cu o nouă ardoare,
Nu ne numărăm printre sfinţi
Îmi spuneai tu cu candoare.

Turda Băi Iulie 1965

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unda Someşului-
păsările sălbatice
căutând hrana

haiku de Gabriela Genţiana Groza (februarie 2015)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!