Adevărul
Azi, când totul a luat sfârșit
N-ai voce să mi-o spui
Laș, te-ai întors privind spre geam
Cautând ochii nimănui
Iar n-ai văzut nimic în zare
Decât ce-ai vrut să vezi
O seară plină de păcate
Iertări și împăcări
Tu-n resemnarea mea vedeai
Drept cale de izbândă
Dar sufletul și lacrima
Le-ai părăsit, lasându-le
În apa mării fără fund
Sa cadă și tacă
Iar strigătul încet fiind,
Deci nimeni n-o să-l creadă.
Tu m-ai răpus și ai plecat
Cu gânduri împăcate
Eu mâinile pe ochi mi-am pus
Nici ei să nu mai vadă
Toți pașii tăi ce urmăreau
Ieșirea s-o găsească
Dar nici cărările n-au vrut
Iertarea să-ți ivească
Toți au uitat ce-ai vrut să spui
Nici n-au știut cu toții
Mi-ai spus în gând
Ce-ai vrut să spui
Și m-ai lăsat, acolo
Cu intrebări, fără răspuns...
N-ai avut curajul să declari
Sentința pentru moarte,
Dar ai șoptit încet, pe-ascuns
Sugestii de departe
Nu te-ai sfiit să te desprinzi
De adevărul nostru
Și i-ai lăsat pe mulți confuzi
Cu întrebări și șoapte
Și ai uitat să te pronunți
Că știi și tu Răspunsuri.
Și doar în treceri printre vii
Tu mai auzi ecoul,
Dar care moartea l-a trmis
Ca sol de adevăruri...
Și martori vii, și martori morți
n-au ispitit destinul
Ei doar au dat de ințeles:
Deci cine e de vină?
Răspunsuri vechi, răspunsuri noi -
Le-am îngropat aievea
Lumânărilor de sărbători...
Ce au murit -
Știind doar adevarul
poezie de Alina Sclifos (2008)
Adăugat de Alina Sclifos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre iertare
- poezii despre gânduri
- poezii despre adevăr
- poezii despre voce
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărbători
- poezii despre suflet
Citate similare
Lucian: Deci, n-ai plecat totuși?
Lia: Nu, nu sunt așteptată de Sid. Cel puțin, nu la ora asta. Dar ce-i cu tine?!
Lucian: Cu mine?! Nimic, absolut nimic.
Lia: De ce nu te-ai îmbrăcat în uniformă?
Lucian: N-am vrut.
Lia: N-ai vrut?! Nu te înțeleg deloc, domnule comandant! Vacanța s-a sfârșit, pentru noi toți, inclusiv pentru tine, doar așa ai spus.
Lucian: Te rog, Lia...
Lia: Păi, din partea domnișoarei Ly e de așteptat, dar tu...
Lucian: Eu... Eu, ce?!
Lia: Tu, nimic! Absolut nimic! Doar că mă surprinzi, atâta tot!
Lucian: Te surprind?! Păi, uneori mă surprind chiar și pe mine însumi...
Lia: Aha... Sid și eu te-am așteptat ieri și alaltăieri, mai mult de o oră, de fiecare dată. De ce n-ai venit?
Lucian: N-am vrut.
Lia: N-ai vrut?! Și de ce nu m-ai anunțat, cum rămăsese stabilit, ca să nu te așteptăm degeaba, atâta timp?
Lucian: N-am putut. Sau am uitat.
Lia: Ai uitat, n-ai putut sau n-ai vrut?
Lucian: Bine, recunosc: N-am vrut nici asta.
Lia: Se pare că n-ai vrut cam multe în ultimul timp.
Lucian: E adevărat.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre timp, citate despre ore, citate despre vacanță, citate despre trecut, citate despre sfârșit sau citate despre adevăr
La moartea lui Radu
De ce n-ai așteptat până la vară
Când primăvara se renaște-n lunci
Cu verde clar, lichid închis în lacrimi
Venind de departe, din suflete adânci.
Te-ai dus fără să-mi spui că nu mai vii
Pădurile s-au strâns chircite-n toamnă
Și te-ai murit în cartea de pe masă
Biblia veche cu coperți de aramă.
La moartea ta n-am plâns și nici nu știu
Dacă vreodată, Radu, te voi plânge.
Te-ai sinucis fără să mă aștepți.
Te-ai dus fără să mai întrebi de mine.
Azi te mai caut printre frunze moarte
Și cânt încet prin galbenul pădurii
Dar mor doar uneori când apa curge
Și se despoaie de frunzar, gorunii.
Te-ai dus fără să-mi spui că nu mai vii
Pădurile s-au strâns chircit în mine
Și nu se mai trezesc spre primăvară.
Păzite-s azi doar de-un lătrat de câine.
De ce n-ai așteptat până la vară,
Pământul e arat și stă în asfințit.
Te-am așteptat atât de mult să vii
Și tot mai cred că vii, chiar de vei fi murit.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păduri, poezii despre primăvară, poezii despre plâns, poezii despre câini, poezii despre verde, poezii despre toamnă sau poezii despre stejari
Dialog bovin
Despre cei cu limba lată
Se vorbește că, odată,
Tot păscând într-o poiană,
Boul o-ntâlni pe vacă.
Brusc le reveniră-n minte,
Dulci, aducerile-aminte,
Dar să facă pe eroul,
Vorba o deschise boul:
- Ți-amintești, frumoasă Vineri,
Când eram și noi mai tineri...?
Te-am văzut și m-ai plăcut,
Când te-am vrut, te-am și avut,
Iar te-am vrut, te-am tot avut,
N-ai mișcat, nici n-ai gemut...
Vaco...!
Vaca, foc de supărare,
Cu codița-ntre picioare
Fără nici-un chef de șagă,
Mai că începu să ragă,
Dar cu toată supărarea,
Stăpânindu-și indignarea
Și dorința de-a pleca,
Boului grăi așa:
- Dragule, mi-aduc aminte,
Eram mică, fără minte...
M-ai văzut și te-am plăcut,
Când m-ai vrut, m-ai și avut,
Iar m-ai vrut, m-ai tot avut,
Am mai vrut, n-ai mai putut...
Boule...!
Morala
Dragii mei baieți și fete,
Ca să nu aveți regrete,
Evitați, de-acum-nainte,
Partenerii fără minte.
fabulă de Aculin Levitzki
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vaci
- poezii despre supărare
- poezii despre boi
- poezii despre vorbire
- poezii despre tinerețe
- poezii despre picioare
- poezii despre frumusețe
- poezii despre foc
- poezii despre eroism
Lucian: Deci, se pare că ai scăpat fără să-ți sucesc gâtul pentru că ai trimis acel mesaj, fără acordul meu. Și nici nu te-am sancționat în vreun fel. Spune-mi tu, dă-mi o idee... Ce pedeapsă să-ți aplic?!
Mihai: Aș, comandante... Da, se pare că am scăpat ușor. Oricum, să știi, nici n-ai fi reușit să-mi sucești gâtul!
Lucian: De unde știi că nu?! Nu fi atât de sigur! Oi fi tu campionul, dar...
Mihai: Așa e. Ai dreptate. Tu ești singurul care mă poate provoca, ba chiar și învinge.
Lucian: Aș, de unde?! Mai văzuși?! Te pot învinge, doar cu ajutorul tău. Doar te-ai lăsat învins, nu-i așa?
Mihai: Nu, nu-i adevărat! Nu m-am lăsat deloc! Și să știi că nu glumesc! Nu cedez așa de ușor în fața nimănui, deci, nici în a ta!
Lucian: Vrei să spui că nu m-ai lăsat tu să câștig atunci?
Mihai: Nu, nu te-am lăsat deloc!
Lucian: Sincer, îmi vine greu să te cred, dar dacă spui tu, așa să fie!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre victorie, citate despre umor, citate despre sport, citate despre sinceritate, citate despre dreptate, citate despre ajutor sau citate despre Mihail
Să-mi spui
Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ți descui
din ceață, frigul să-ți răpui.
Să-mi spui când nimeni nu te-aude
și-ai vrea să strigi și lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ți fiu icoană, rugi să pui.
Să-mi spui de nu mai poți să zbori
de prinsă-n mreje... să-ți tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.
Să-mi spui când nu mai ai speranțe,
să-ți compun versuri la romanțe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ți... că-i al nimănui.
Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ți fiu
cum voal de păr, miresmi să-ți țiu
să nu se-mprăștie nu știu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.
Să-mi spui în gând -că tot voi ști
de-mi cauți suflet, dorinți vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum ești tu, să-mi spui, să-mi spui.
Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poți să spui;
că înger eu îți sunt, de-mi spui...
Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topești de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre timp sau poezii despre păr
Iubire...? De două ori...
Pe ritmuri de dorință, m-ai îmbătat ușor
Și cu vorbe alese, ai vrut s-arăți iubire...
Însă tot ce-ai vrut... a fost un dormitor,
În care să mă ai, bifând o împlinire.
Nu folosi minciuna când simți arzând un dor,
Nu îți nega trăirea, prin frică, lașitate...
Nu terfeli iubirea doar pe un biet covor,
Prețuind doar trupul și nu omul din spate!
Ai cautat să ai, să simți ce n-ai avut...
Și într-o zi... ai prins curaj să vii iarăși la mine.
Și iarăși te-am primit cum nu m-ai fi pierdut,
Dar pentru c-ai venit, m-am depărtat de tine...
Iubesc totul în toate... iubesc peste total!
Nu știu și nici nu-mi place să fac ca restul lumii!
Dar ce ți-am oferit, a fost mai mult de-astral,
Iar tu, ai risipit pan' la sfârșitul lunii!
Nu știi multe de mine... dar nici n-ai vrut să știi.
Ți-ai rezervat bilet doar în dorința
De-a poseda și doar de-ați împlini
Un vis trecut, ce-ți obseda ființa...
În dragoste ești liber, dar doar dacă iubești!
Atunci păcatul nu cade peste tine...
Numai carnal, nu poți ca să trăiești,
Când ai un suflet tânjind scopuri divine!
Promisiuni și vorbe! Cuvinte și atât!...
Nu te lega într-un blestem din vină!
Ar trebui să știi că legământu-i sfânt...
Și de te-abați cumva, ajungi iar la ruină.
Și de nu simți iubire... și de nu vrei ce-ai vrut,
Sinceritatea e unica salvare!
Nimeni nu te obligă, să faci, sau ce-ai avut
Să îți păstrezi cu tine, de nu simți vreo chemare!
Cândva, peste un timp, sau poate peste două
Sezoane de-amintiri... ai să-nțelegi zâmbind...
Că-n viață tot se-ntoarce și ploaie ne dăm nouă,
Atunci când ploaie dăm... înșelând, mințind...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre viață, poezii despre dorințe, poezii despre trup și suflet, poezii despre sinceritate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ieși!
Fă-ți bagajele și ieși din viața mea!
N-ai făcut decât mult praf;
Ușa a rămas deschisă de când ai plecat
Și-ai uitat să te mai întorci...
...............................................
Ai intrat în inima mea, dar pe-a ta
Ai ținut-o ferecată;
Eu am așteptat și am bătut la ușa ta închisă
Până m-au durut și suflet și trup.
Am strigat la tine până mi s-a întors ecoul
Ca un bumerang și m-a străpuns...
Te-ai oprit la mine ca-ntr-o gară
Trenul tău nu avea orar fix
Și avea mereu întârziere.
Te-am primit zâmbind, de fiecare dată,
Ai avut grijă să mă lași plângând...
Te-ai jucat cu mine de-a iubirea,
Dar ai pierdut pe mâna ta, deși aveai atuul;
Ți-am acordat mai multe revanșe,
Dar ai fost absent și indiferent.
Sper să simți acut golul pe care-l las în viața ta
Și să-ți dai seama că nimeni nu-l va umple ca mine!
Ce-ai căutat, ce-ai vrut, de ce-ai venit?
Eu nu voi înțelege niciodată!
Știu doar atât: ai intrat în viața mea ca un străin
M-ai rănit, nu m-ai iubit, tot un străin ai rămas!
Locul tău nu mai e în viața mea!
Fă-ți bagajele și ieși!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre mâini, poezii despre jocuri, poezii despre inimă sau poezii despre gări
Romanța răspunsului mut
Ce văd!...
E-adevărat?...
Tu ești?...
Cum?...
N-ai murit?...
Tot mai trăiești?...
Pendulă care te-ai oprit din mers,
Încerci acum să mergi în sens invers?...
Hai!... Spune-mi...
Spune-mi tot ce știi...
Să-mi spui chiar și minciuni,
Să-mi spui
Ce n-ai spus nimănui -
Nici celor morți,
Nici celor vii...
Ce victime ai mai făcut
Din clipa-n care urma ți-am pierdut?...
Ce vrăjitoare te-a trecut prin foc
Și-a reușit să-ți pună inima la loc?...
Și care-anume sfânt din calendar
Te-a sfătuit să te-ntâlnești cu mine iar?...
De ce zâmbești?
E-adevărat?...
Te-ai răzgândit?...
Ne-am împăcat?...
Iar ne iubim?...
Sau, poate, și-azi ne regăsim
Aceiași vechi dușmani?...
Dar tu mai știi după câți ani?...
Eu te-am iertat de mult!...
Dar tu?...
Răspunde-mi "Da"...
Răspunde-mi "Nu" -
Totuna mi-e!...
Știi tu de ce -
La tine "Nu" și "Da" nu sunt
Decât aceleași vorbe-n vânt!...
De ce te temi?...
De ce-ți ascunzi
În palme ochii tăi rotunzi?...
De ce-ți aprinzi ca un semnal
De foc bengal
Obrajii tăi de porțelan
Și inima de Caliban?...
Răspunde-mi!...
Vreau să știu și eu,
De ce-ai venit?...
De dragul meu?
Sau, poate, n-ai venit decât
Să-mi torni, ca și-n trecut, pe gât
Un păhărel de coniac,
Ca eu să tac,
Iar tu să țipi
Și să dispari, apoi, suspect,
Cu voluptatea unei bombe de efect!...
Ce zici?
Așa e c-am ghicit
De ce-ai venit?...
De ce te-ncrunți și nu-mi răspunzi?...
Ce nou secret îmi mai ascunzi?...
De ce scrâșnești din dinți
Și taci?...
Hai!... Spune-mi, ce-ai de gând să faci?
Deschide-ți gura - mii de draci! -
Și lasă-mă să-ți mai sărut...
Nu gura...
Ci răspunsul mut!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre sărut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre senzualitate
Îmi pare rău... De ce m-ai părăsit
La 15 ani de la dispariția celei ce a fost...
De ce oare mi-a fost lăsat
Să sufăr ani înlăcrimat
Și să trăiesc de parcă nu-s,
De când te-ai dus, de când te-ai dus...
De ce atâtea suferinți
Ce uneori mă scot din minți
Și-atunci eu plâng îndurerat,
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat?
De ce? Că doar nu ți-am greșit,
Fără să-mi spui m-ai părăsit,
Sau ți-a fost jenă să mă lași
Să-ți fiu părtaș, să-ți fiu părtaș...
Odorul meu, "Tu" ai știut
Cât am sărit și m-am zbătut
Să fac așa cum ți-ai dorit,
Dar tu m-ai părăsit, m-ai părăsit...
Fii liniștită de știam,
Eu până-n ceruri alergam,
Să te opresc din drumul tău,
Îmi pare rău, îmi pare rău...
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 ianuarie 2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre viață, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre timp, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre plâns, poezii despre minciună, poezii despre greșeli, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre greșeli, poezii despre durerea sufletească sau citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre dorințe
Nespuse
Că ai plecat fără să-mi spui
Sau m-ai strigat, mai știu și eu?!...
A auzit doar Dumnezeu
Și ai privit în ochii lui.;
Așa-i văzut nemărginirea,
Uimit, poate să-mi spui ai vrut,
Știind c-o să mă pierd cu firea
Ai lăcrimat și ai tăcut.
Dar poae-odată ai să-mi spui
C-ai fost aici și m-ai văzut
Cu mersul meu cel prefăcut
Ca să nu par a nimănui...
Știu c-am greșit și m-am certat
Că n-am știut la timp să-ți zic
Cum tot ce-a fost a meritat
Și n-aș schimba nicicând nimic!
in memoriam D. Georgescu [SEPT 2012]
poezie de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre religie, poezii despre ochi, poezii despre ceartă sau poezii despre Dumnezeu
Lia: Ce-i? Ai ceva important să-mi spui?
Dora: În afară de faptul că plecați azi, peste doar câteva ore... Da... Ghici cu cine m-am întâlnit aseară, năroado?
Lia: Nu știu. Cu cine?
Dora: Cu colegul tău cel frumos, comandantul misiunii, Don Juan, norocoaso! E un tip super; superb...
Lia: Cu Luci? Zău?
Dora: Chiar cu el. Și m-a oprit, ba chiar a vorbit cu mine.
Lia: Serios? Despre ce?
Dora: Păi, ca să vezi... Despre tine.
Lia: Cum adică?! Despre mine?
Dora: Da. M-a întrebat, destul de direct, fără ocolișuri, dacă ai vreun prieten, adică, mai exact, vreun iubit.
Lia: De ce te-ar fi întrebat așa ceva?
Dora: Habar n-am.
Lia: Și tu ce i-ai răspuns?
Dora: I-am spus adevărul, evident, că n-ai nici un prieten și că n-ai avut niciodată.
Lia: De ce i-ai spus așa ceva?
Dora: Dar ce-ai fi vrut? Să-l mint?! Încearcă tu, dacă poți; eu n-am îndrăznit.
Lia: Ah, pricep; privirea lui intimidantă... Dar n-ar fi trebuit să-i spui. Oricum, n-are importanță.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre prietenie, citate despre prezent, citate despre minciună, citate despre iubire, citate despre frumusețe sau citate despre adevăr și minciună
Nepedepsit
Mă mișc, vorbesc, dar ca prin vis,
Căci sufletul mi l-ai ucis;
Trăiesc, dar parcă-s somnambul,
Inima mea-i doar un pendul.
Acum văd totul ca prin ceață,
Văd viață a mea nu e viață,
Mașină sunt, fără motor,
O apă-s, fără de izvor.
Cerul mi-e lipsit de soare,
Țărmul meu nu are mare,
Oaza mea-i doar o Morgană,
Eu-s epavă într-o dană.
De ce-ai promis un Paradis
Și apoi poarta mi-ai închis?
De ce-ai venit, doar ca să pleci,
Pe-ntortocheate, lungi, poteci?
Din suflet nu pot să te-alung,
Cu pașii, nu pot sa te-ajung;
Fără o vorbă, m-ai lăsat,
Ca pe-un copil abandonat.
Dac-ai știut de la-nceput,
De ce n-ai spus, cum ai putut
Că nu mă poți iubi și-atunci,
De ce m-ai luat, ca să m-arunci?
Vinovat că nu m-ai iubit,
Ai cam scăpat nepedepsit;
Dar să știi, că-ntr-o bună zi
Vine scadența; vei plăti!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre promisiuni sau poezii despre porturi
Să uit
Mi-am propus să uit de tine,
Însă tu nu mi-ai greșit,
M-am gândit c-ar fi mai bine,
Nu știu cum, doar am simțit...
Nu mi-ai spus nici vorbe grele,
Nu mi-ai spus nici vorbe dulci,
Dar visam să se-mplinească
Gânduri ce-ai șoptit atunci...
Nu mi-ai dat priviri de bine,
Însă nici priviri de rău,
Mi-as dori să îmi plimb ochii
O secunda-n gândul tău...
Nu m-ai lovit niciodată,
Dar nici nu m-ai mângâiat,
Mi-ai fost doar o simpla fată,
Ți-am fost un simplu băiat?
Ori m-agăț de-acele vorbe,
Ori tu încă simți ceva,
Nu m-ai săruta pe buze
Dacă n-ai simți ceva.
De-am fi puși față în față,
N-ai putea mărturisi,
Sentimente, gânduri, vise,
Niciodată nu le-om ști.
Mi-am propus să uit de tine,
Pentru că nu am de-ales,
Ai fost mereu lângă mine,
Însă nu te-am înțeles..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre bine și rău
De ce te-ai dus? De ce nu vii?
Un an din viață-a mai trecut
Și încă o stea a mai căzut.
Cum anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată trec și eu,
Imbătrânesc și-mi pare rău,
Că nu m-ai cunoscut.
De ziua mea te-aștept să vii.
Te anunț de astăzi ca să știi.
Să vii! Un.... La mulți ani să-mi spui,
Că sunt orfan, al nimănui,
Să nu mai rătăcești haihui,
De ce te-ai dus? De ce nu vii?
O.... Vino iar iubirea mea,
Te-aștept și te voi aștepta.
Eu te ador și.... mult am vrut,
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să fim din-nou ca la-nceput
Măcar un ceas. De ziua mea!
Dar.... În zadar am așteptat
Venirea ta. M-am înșelat.
Eu cred că nu mă mai iubești,
Nu-mi vrei iubirea, n-o dorești,
De și ți-am spus că nu greșești.
Sincer! Regret că ai plecat.
Dar... Nu-i nimic, vei regreta.
Când dorul te va zbuciuma,
O să încerci să îmi revii,
Când toamnele-ți vor fi pustii,
Atunci... Iubita mea! Ți-o spun să știi
Că te-am uitat! Și, nu te pot ierta.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre trecut sau poezii despre prezent
Sunt parte din tine
Aveam o teamă despre noi
Și te-am luat de mână...
Să-ți simt iubirea ca șuvoi,
Cu mine să rămână.
Dar ți-ai retras-o imediat
De parcă n-ai fi vrut
În inimă să îți fi stat
Așa cum am crezut.
Și te-ai retras în tine mut,
Așa cum faci mereu;
Spui doar că bine tu mi-ai vrut,
Dar binele-a fost greu...
Fost-am respinsă-n clipă grea,
N-ai vrut să mă iubești!
M-ai fi iubit și-n vreme rea,
De-ai fi primit ce ești.
Ce șarpe mi te-a-ngenuncheat,
Hrănind doar cu minciuni
Mintea ce ți-a învolburat,
Ca răul să aduni?!...
Vorbeam, dar nu mă auzeai,
Erai așa departe...!
Și dacă tu mă ascultai,
Învinsă era o moarte!
Aștept să cauți, să găsești
Și să mă iei de mână...
Cărarea să ți-o potrivești,
Iar dragostea să vină.
Ți-am fost și sunt un sfetnic bun,
Tu nu le știi pe toate...!
Parte cu parte îți adun,
Definind o carte.
Tu amintește-ți cine ești,
Găsește drum spre mine...
Sunt partea care-o tot gonești,
Iar partea e din tine!
Stai și privește înspre cer,
Predă-te în iubire...
Te vei simți-ncălzit în ger
Și beat de fericire...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre ger, poezii despre frică sau poezii despre fericire
Lia: Ziceai că o să mă scapi de body-guarzi.
Lucian: Da; în schimb, am să-ți cer o favoare.
Lia: Favoare?! La ce te-ai gândit?
Lucian: Vreau să te rog să-mi permiți să te conduc până acasă, cu mașina directorului; încă mai am cheile de la dânsul, mi le-a lăsat până pe 27 iunie. În plus, scap rapid și de body-guarzii mei...
Lia: Să mă conduci până acasă? Nu cumva mă confunzi; cred că altcuiva doreai să-i faci această propunere... Spre exemplu, poate colegei noastre Maria, domnișoara blondă.
Lucian: Nu! Ce vrei să spui, de fapt?!
Lia: Doar n-ai de gând să susții că ieri n-ai condus-o pe ea, cu aceeași mașină?
Lucian: Nu, n-am să te contrazic; dar cum așa, mă urmărești?
Lia: Nici gând; v-am văzut ieri, nu știi? Ați trecut pe lângă mine.
Lucian: Așa-i; n-ai vrut să vii și tu cu noi.
Lia: Poate aș fi fost în plus; v-aș fi încurcat.
Lucian: Tu nu ne-ai fi încurcat deloc; de acest aspect s-au ocupat cei patru body-guarzi care ne-au însoțit tot drumul.
Lia: De ce n-ai scăpat și de ei?
Lucian: N-am vrut.
Lia: Dar acum, de aceștia, cum și de ce ai de gând să scapi?
Lucian: Hai cu mine!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre șefi, citate despre viteză, citate despre schimbare, citate despre păr blond, citate despre gânduri, citate despre dorințe, citate despre acasă sau citate despre Maria
Neiubită...
Nici sufletu-mi nu l-ai iubit, sau doar un pic...
Pe mine? N-ai avut răbdare să mă fi descoperit...!
Dintr-un scenariu mare, se-arată unul mic,
Și uite așa, se scrie destin neîmplinit.
Și tot ce-am vrut a fost iarăși IUBIRE...
Și n-am știut să dau decât ce vine tot din ea...
Și iarăși m-am ales cu o dezamăgire,
Ce n-aș fi vrut să fie, să fi fost... Ah, mă durea!
Și m-ai ținut în jocuri de-așteptare...
Tot ce-ai dorit a fost mereu la fel...!
Aș fi zâmbit și de la o plimbare...
De mi-ai fi dăruit cu suflet... un inel...
În a mea viață... cuvântul nu există...
Decât atunci când fapta îl urmează și-au tangență!...
Fără dragoste, nimic nu-i trainic și rezistă,
Ne ofilim fără iubire și dăm o repetență!
N-am cunoscut pe cineva ca tine... vreau să știi!
M-ai preschimbat din ce uram... acum iubesc!
Doar dragostea transformă... și-acum îți sunt... Să-mi fii!
Este o dragoste peste un plai lumesc!
Aș vrea să cred că sunt totuși iubită; că n-ai mințit și doar atât!
O oră mi se pare veacul ce să treacă...
Iar faptele-ți să se transpună din cuvânt!
Plânge o inimă tăcut... pe zi, tot devenind mai seacă.
Neiubită...? Poate! Sau, nu știu...
Am vrut eu a le ști pe toate...!
Dar... n-aș mai fi ce sunt să fiu...
Și nici surprinsă n-aș mai fi fost... poate!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte sau poezii despre ore
Mi-e sete...
Mi-e sete, dar nu apă vreau, am gura arsă, dar nu beau,
izvorul lacrimii secat de când din brațe ai plecat.
Când m-ai lăsat nimic n-ai spus, gând rătăcit și cuget dus,
dar am crezut c-ai să revii misterele să-ți reînvii.
Am socotit nechibzuință neizbutita ta dorință,
pricepere nevinovată ființă fără judecată.
Te-aștept, dar parcă e-n zadar, nu dai un semn de dor măcar
că-n alte dăți te supărai, după trei zile reveneai.
Visele-mi sunt cum le-ai lăsat, tu ca femeie, eu bărbat,
nimic pierdut, totul păstrat, totul diform, nimic uitat.
Capul pe umeri să lăsăm, cu șoapte binecuvântăm,
cu har divin ne-ncredințăm, pragul în doi să traversăm.
Noi pierdem timpul separat, privind în urmă ce-ai lăsat,
se scurge dorul disperat, și crezi că-l vindeci c-un oftat.
Tu ești săracă, eu bogat, risipă tu, eu cumpătat,
nicicând nu trebuia uitat cel jurământ ce ne-a legat.
Ți-am spus că n-am să mai iubesc până te caut și găsesc,
favorizăm nou început și regretăm timpul pierdut.
De azi îți zic un bun venit, să nu mai pleci, că m-ai rănit,
dar rana s-a cicatrizat și totul, totul am uitat.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre sărăcie sau poezii despre nevinovăție
Lipsă
Te uiți în jur, toți au pereche,
Tu c-un copil alături doar,
Zâmbetul gol, rochia veche,
Iar prințul tău este în bar.
Te simți pustie, ești în plus?
Toți plini de viață, tu în vânt,
Adu-ți aminte ce ți-am spus,
Drumul ales duce-n pământ...
Ce rost au toate când nu ai
Cu cine sa le-mparți măcar,
N-o mai făceai dacă știai,
Acum să-ncerci e în zadar.
El e departe, nu mai este,
Tu ce-ai ales, nu-ți e aproape,
Trecutul pare o poveste
Ce-o mai trăiești jucând din pleoape.
Te rogi mereu la Dumnezeu,
Să ți-l întoarcă de îndat',
Și El a vrut dar tu mereu,
Ai închis ochii și-ai negat.
Ai fost regină, azi pion,
Cumva, ceva ai făcut rău,
Puteai să fii și tu pe tron,
Alături de regele tău.
Dar ai ales, acesta este,
Omul lipsă-n stânga ta,
Iar tot ce-ai vrut a fi poveste,
Uite că nu a fost așa.
La cine să găsești iubirea?
La cine zâmbetul uitat?
El și-a întors de mult privirea,
Și nu mai e cum l-ai lăsat.
Îți spun acest secret să știi,
Nu te urăște, nu te vrea,
Dar știe că puteați zâmbi
De-ați fi rămas alăturea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre secrete sau poezii despre rochii
Minciună? Sau adevăr aprins?...
Și totul a fost numai minciună?
Doar te-ai jucat cu mine și atât...?!
Doreai ca între noi să nu rămână,
Decât o aventură, minus cât...?
De ce nu m-ai lăsat totuși în pace...?
Știai că ești indisponibil și mințeai,
Ai sentimentele așa sărace,
De numai la tine te gândeai...?!
De ce ai insistat să fii cu mine,
Și m-ai îndrăgostit până la nori...?
Chiar n-ai simțit nimic profund în tine,
Să te gândești la mine până-n zori...?!
De ai știut că nu ești în putere,
Să îți schimbi viața, s-o iei de la-nceput...
Nu trebuia să îmi provoci durere,
Să intri-n viață mea cum tu ai vrut!
N-a fost corect nici drept cum ai jucat,
Eu sinceră ți-am fost întotdeauna...!
M-ai sfâșiat când eu secretul ți-am aflat,
Și de atunci inima plânge ca nebuna!
Și tot tu necontenit mă căutai...!
Deși descoperit ai fost de mine!
De ce în pace oare nu mă lăsai,
De ce mi-ai dus inima în ruine?...
Ori egoist, ori nu știu ce ai fost...!
Ori parșivism a fost ascuns în tine!
Cum ai putut să-ntorci viața-mi pe dos,
Și să-mi răpești ce nu îți aparține?...
Și multe se lovesc în contradicții...
N-am înțeles nici azi ce ai făcut...!
Ori decăzut-ai tare în perdiții...
Ori m-ai iubit, și nu ai știut...!
O joacă, un capriciu, o iubire...
Atât a fost, sau ce a fost de fapt?!
Dar ce a fost, mi-a dat nemulțumire,
Când fals trăiai rolul tău din act!
Vreau să-nțelegi impactul ce-ai lăsat!
Eu nu mai pot să fiu la fel vreodată...
N-am fost eu cea care te-a chemat,
Și altceva ți-am fost eu ție toată!
De ce nu te-ai uitat atent la mine?...
N-ai remarcat că eu sunt altceva?!...
Nu ai văzut structurile-mi divine,
N-ai sesizat nimic?! Orice! Ceva!!!
Fost-ai așa de orb la mine oare...
De n-ai văzut cât pot și ce sunt eu?!
Trebuia să mă iubești tare,
Să mă ții lângă tine tot mereu!
Și la final perplexă m-ai lăsat!
Lovit-ai crunt în inimă și cuget...
Cum ai făcut, mult m-a îndurerat,
În cioburi ai lăsat un suflet...!
Minciună?!... Sau adevăr aprins?...
Ce-a fost în inima-ți vicleană?
Doar te-ai jucat până ai fost prins?
Și n-ai gândit că mi-ai lăsat o rană!...
Ce-a fost, s-a dus... dar pentru mine-i viu!
Nu pot uita și merge mai departe...
Sufletul rănit, plânge în pustiu,
Și toate rănile mi le adun în carte...
De n-ai iubit defel, doar te-ai jucat,
Mă rog să suferi mult... așa ca mine!
Nu pot să iert mai mult de am iertat,
Să mă distrugi atunci când îți convine...!
Și înțelege că nu ai fost corect!...
Și nici iertare n-ai învățat a cere!
Schimbă-ți caracterul mult infect,
Și inima amară ca o fiere...
Lumina să se-abată asupra ta...!
Să înțelegi că viața nu-i o joacă...
Nu-ți bate joc în viață... treaba ta!
Dar roata se întoarce ca o placă!
Și să înveți iubirea și iertarea...
Să le oferi cu suflet luminat,
Ascultă-ți din inimă mereu chemarea,
Că să trăiești cinstit, corect, salvat!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre învățătură