Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

* * *

Alunec pe o pojghiță de gheață,
cu un vis mă echilibrez
și trec în uitare
filele de cec aruncate
în patul ce ne ținuse o vreme
promisiunile calde...
Candela se stinge
oprind timpul.
Diminețile par mai obosite
între pereții universului meu!
Sunt fericită când mă întâlnesc
cu urma parfumului tău,
pe obiectele neînsemnate
din inima mea.

poezie de din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Candela

E ceas tirziu, e noapte
Tacut imi aprind candela
Si vreau s-aud doar soapte
Spuse de vocea ta.

Privesc tacut la ce-i in jur
Privesc si sunt ranit
Imi caut Eul fara de cusur
Si-ti spun ca te-am iubit.

Si flacara iubirii mele
Din candela se stinge
Si lasa-n urma clipe grele
Si-o inima ce plinge

Iubitule in noaptea asta
As vrea sa fi din nou cu mine
Sa alungam din nou napasta
Sa ne iubim, sa fie bine.

Si vintul sufla-n noapte
Si candela se stinge
S-au scurs a vietii soapte
Iubite, nu mai plinge!

poezie de
Adăugat de Ramona AlexandrescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața - un vis

Viața-mi este doar un vis
Plin de roze și culoare.
Și tu înger, făr' de care
Zâmbetu-mi înec în plâns.

Diminețile-s mai albe,
Mult mai pline cu fiori...
Deschid ochii visători
Și îți simt buzele calde.

Zilele îmi par un joc,
Visez frumos orice secundă,
Căci c-o privire mai profundă
Ai aprins în mine-un foc.

A trecut ce-a fost mai greu
Fiind astăzi fericită,
Când știu că-n orișice clipită
Eu exist în gândul tău.

Ne-așteaptă zile însorite
În viața care va urma -
Eu voi fi numai a ta
Și tu al meu vei fi, iubite.

poezie de
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alunec pe pietre

Clipele-mi trec prin cuvinte
Te caut într-o silabă cu sunet,
Vine noaptea și așază întunericul
Între privirile noastre de sfinx.

Mă chemi cu mâinile adunând tăceri
Dar sunt plecat prin gânduri,
Se risipește prin odaie mirosul tău
Și abia ating să-l respir.

Afară-n copaci se răsucește vântul
Bate pendulul pe oiștea carului mare,
Tu aștepți și nu întorc.

Pașii absorb propriul ecou
Îmi adun de pe drumuri destinul,
Și-n cascada verde din ochii tăi
Alunec pe pietre, alunec în lacrimă.

poezie de (31 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Acolo cu tine

pot scrie oare pe buzele tale
ca un fluture când mângâie cerul sărutând o floare
și
...
crede că, a găsit fericirea
ca apoi spre seară să nu mai fie?

o clipă rătăcită a spart o fereastră din mine
și-au năvălit norii
cerul, soarele
tu!
...
oare totul este în noi fără să știm?

nu cunosc decât în izvor de viață
escaladând diminețile spre amiază
cu tine-n
gânduri de flori și-n fiori

parfumul tău mă duce spre seară

așteaptă, nu fugării diminețile
ascultă, sărută amiezile
înțelege-, când vin apusurile
iubește-, când vin nopțile

nu suntem bucăți separate
nu suntem amintire
nu cerem
nu vrem
e timpul vieții
sperăm doar în iubire!

nu pot opri mintea să nu răsucească
absurdul din mine
minte de-o viață
când plâng ploile

drumuri rătăcite fugăresc viitorul
nu pot să mai fiu la fel și-ntr-un mâine
aruncă cu pietre și sparge--n bucăți
și ia o bucată în timpul tău
acolo cu tine!

Să nu lăsăm nopțile să doarmă
Să nu uităm de diminețile moi și calde
Să nu uităm că ne scriem prin noi!

poezie de (mai 2013)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Lacrimile timpului meu...

Trecut-au anii mei ca norii,
Toamnele ca și cocorii,
Verile ca florile,
Primăveri ca visele,
Iernile ca babele.

trec și eu cu toate cele,
Pierzând pe drum sandale grele...
Poveri ca pietrele de moară,
Crucea vieții nu-i ușoară.

Și ce folos, că multe în jur
Se zbat în liniște de-amurg,
Și cei ce mi-au umplut viața
S-au dus, ca bună dimineața.

Se zbate timpul în mută lumină,
Ca amintirile uitate în vechea vitrină,
Iar voioșia vie a tinereții
Adoarme des în patul sorții,
Lăsând locul cernit și rece
Neputinței, bătrâneții.

Oftatul des sare-n picioare,
Visele obosite sunt cutii goale,
Potecile-s tot mai restrânse,
Iar vorbele-mi sunt tot mai stinse.

Credința cade încet pe toate,
Înțelepciunea îmi îndreaptă
strâmbătatea de spate
Și toate voințele fire de vis
Se scaldă apatic între cer și abis,
Ca o clepsidră învechită,
Care de timp va fi oprită.

Trec anii vieții, precum norii,
Oamenii ca și cocorii...
Și doar amprentele vieții
Răspund la strigătul prezenței.

Calitatea faptelor,
Prețul judecăților,
Lacrimile timpului meu...
Lacrimile vremilor, vor fi mereu.

poezie de (10 august 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Benito Mussolini

Discursurile mele nu sunt discursuri în sensul tradițional. Sunt elocuțiuni, o atingere între sufletul meu și al vostru, între inima mea și inima voastră.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Veronica Micle

Cel din urmă vis

O visul meu cel mai slăvit,
Frumos și cel din urmă,
Așa cum dulce te-ai ivit
Te stinge și te curmă.

Căci e demult de când am pus
Inimii mele pază,
Și-i mult mai mult de când i-am spus
Iubirii să nu crează.

Și prea târziu să mai aprind
Azi dragostei făclie,
Și-n mintea meamai cuprind
O dulce nebunie.

Destul c-o clipă l-am iubit,
Și-o clipă i-am dus dorul,
Te stinge vis cum te-ai ivit
Stingându-mi și amorul.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Rece

Și rece in jurul meu
Și aerul e rece.
Eu plâng de dorul tău,
E rece și nu-mi trece.

Dar tu îngheți
Și-ai sufletul rece.
Inima mea e caldă,
Dar căldura trece.

Și e gheață in jurul meu
Și e rece mâna ta.
Ingheață si mai tare
Atingându-ți inima.

poezie de
Adăugat de Cristina VâlcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când dormi, mi-e teamă să respir lângă patul tău, că te arunci în prăpastia visului și n-am să te mai pot ține de mână.

aforism de
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Crăiasa Zăpezii

Cu inima de gheață,
Cu sufletul de plumb
Cu răsuflare rece
Crăiasa Zăpezii sunt.

Când fulgii cad,
Când gerul se așterne,
Când nu-i pasăre zburând,
Farmece de iarnă sunt.

De gheață sunt lacurile,
De nea sunt norii plini
De piatră este blândețea mea
Nu iert un om tremurând.

Frigul intră în vene,
Ceața se lasă deasă,
Fulgii din cer coborând,
Eu sunt a lor Crăiasă.

poezie de (17 ianuarie 2010)
Adăugat de Anca TodorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inima mea

Inima mea e un castel
Și te rog acum ceva:
Să nu pleci din el,
În lume, pe undeva...

Prin tine, inima mea
Respiră zi și noapte
N-o părăsi pe ea,
Nu te duce departe!

Inima mea e fericită
Când ești în preajma ei.
Se simte împlinită,
Iubirea să n-o iei.

Inima mea trăiește
Pentru-a ta, mereu bate
Și nimic nu îi lipsește
Când aude dulci șoapte.

Inima mea a prins culoare
Nu-ți găsește un defect,
A uitat de suparare
Ești mai mult ca perfect.

Inimile noastre, împreună
Pe veci, frumos s-au unit
Și-n această lume nebună,
Într-o zi... s-au întâlnit.

poezie de (19 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apus de inima

cuvintele tale încearcă s-ajungă
la inima mea
și ploaia și vântul pereții îi freacă
și ea devine prea grea...
un cutremur o zguduie crunt, un picur de apă
o lovește cu sete,
o floare o mângâie blând.
viața, speranța se bat să pătrundă
prin sufletul meu
sau prin gând...
la inimă se grăbesc să ajungă
să stea
soarele, luna, pământul și tu
cum tu inchizi ochii... se stinge și ea...

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O nuntă-n Cer albastru

De-atâta timp se pregătește Luna
Și pune-n scenă nopți cu vise-n care
Din palma ei, pe gând strecoară-ntr-una
O cale între puncte cardinale.

Cum dorm în lume și în cer și-n stele,
Cum dorm în mine, ție cum îți dorm,
Ediții princeps de poeme grele
Doar pentru noi tot scrie, pe-al meu somn.

Îmi țese unde din scântei de gheață
Întretăind cu scuturate plete,
Pe pieptul meu săltat ușor de viață,
Mici trandafiri – un joc ca între fete;

Ce-mi spune? Înc-un rol Luna mai face
Și astăzi ca și ieri și altcândva,
Știind că în spectacol o să joace
Când ne-om găsi: eu, cu Iubirea mea.

Reface amănunte-n replici calde
Nu-i scapă firul liric, basmul scrie
Și-acolo-ntre coloanele cu salbe
De stele, nunta noastră vrea să fie

se coboară pentru noi, mira!
Ea te-a găsit! Pe mine m-a găsit,
Și de atunci repetă și-și răsfiră
Scenariul ei de mag, din infinit.

Pentru că sunt la răsărit de tine
În capăt celălalt decât am vrea,
Ea calculează, să îi iasă bine
Alt zodiac pe care să ni-l dea.

Dar trezesc din somn! E dimineață
Pe gândul meu dansează încă stele
Și Luna, țesătura ei de gheață,
Mi-a pus în geam potop de doruri grele!

Ahh, nu am cale să mai cred că scrie
Poeme-n vis! Mi te aduce astru,
Să știu că ești real și că sunt vie
Și că ne-așteapt-o nuntă-n Cer Albastru!

poezie de din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian MoldovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noapte de iarnă

E negru, peste alb, e frig afară,
Mi-am făcut suflet șemineu...
Stau pe-o sofa, lângă antreu;
Visez, de cum a fost, în vară.

Am inima în calde flăcări,
În minte, amintiri trezesc,
M-ai frânt de dor, rupi, trosnesc...
Te văd în foc, dansezi, am lăcrămi.

Mi-atingi obrazul cu vâltoare,
Mi-e mintea caldă-n suvenir,
Cu ochi deschiși, sunt în delir...
Mai pun pe foc, mențin ardoare.

E ger, ies să-mi revin din vis,
În mână iau un alb de spumă.
În urlet, câini, se chem, se-ngână...
Îs singur, e 12, An Nou, precis.

M-afund, în timp trecut, gândesc...
Pe pârtii alunec să te-ajung,
Schiez, prin părul tău prelung...
Foc-vis, sunt scrum... prăpădesc!!!

poezie de (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem nud

flamurile aruncate peste răniții în agonie,
scrisorile însângerate aruncate între viață și moarte,
păsări obosite ciugulind ochii deschiși ai prizonierilor sedati de uitare,
pozele iubitelor stârnind furia norilor abandonați de zei,
cratime fără milă despărțind substantivele comune de poeții labirintului,
pumnale fără tăiș lăsate să ruginească în carnea nisipului de clepsidră,
și vocea vicleană a minotaurului invocând
gerunziile...

trupul tău amestecat cu iarba din grădina Edenului,
tinerețea noastră păzită de baionetele unor zile perverse,
serpentinele trădării sculptate paralel cu linia vieții,
frații Ajax ridicând zidurile noii Troie,
măștile dorinței agățate de cel mai înalt cedru din Haifa,
renunțarea la visele banale,
renunțarea...

ochii lui Argus căutându-mi cele mai intime dorințe,
profețiile Pithiei disecându-mi sufletul,
dragostea ta, mai amară ca slujba de vecernie,
diferența dintre plus și nimic,
neliniștea dintre două ploi,
neliniștea...

relativa iubire dintre noi,
chemându-ne să mutilăm,
adevărul.

poezie de (9 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard DorneanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu m-am născut aici, între cuvinte

Eu m-am născut aici, între cuvinte
Și am să mor cuvântului slujind.
E hrana mea de suflet și de minte,
E hrană pentru florile din gând.

Păcatul e că m-am născut în toamnă
Și nu mai am din timpul ce-a trecut.
În urma lui... nesuferita doamnă
Va cere partea ei de împrumut.

Am s-o alung cu stihuri și poeme
Și să-mi amân plecarea mai târziu.
Mai am nevoie de puțină vreme...
Ca florile din gânduri să le scriu.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La schimb

Inima mea s-a-mbolnăvit de tine
Sufletul meu în schimb s-a vindecat
Iar mintea mea nu mai ține minte
Ce i s-a dat la schimb de te-a uitat.

Și dacă-n schimbul tău se simte bine
Sufletul meu de vreme vindecat
Inima tot mai bate de la tine
Iregulat, ireparabil, neschimbat.

Dacă mi-ai pune-n piept inimă nouă
Ți-aș da la schimb un suflet, poate două.

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uitare

Am învățat să tremur...
Noaptea când fumez o țigară cu fereastra deschisă
Sau dimineața când cobor dintre plapumele calde
Când nu simt căldură-n juru-mi, tremur,
Uitând cine sunt eu și cine ești tu
Doar atunci pot să te uit.
Te scot din mintea mea fără să vreau
Și gândesc cum fac să-mi fie iarăși cald
De-aș putea...
Aș sta la soare tot anul
Pe plajă... la mare...
Și-aș înota-n adâncuri să pot uita din nou
Cine sunt eu și cine ești tu
De-aș putea...
Aș vrea să-mi crească aripi sub piele
Să pot fi sus mereu
Să nu m-atingi nici tu, suflet rău, ce parcă-mi vrei pieirea
Și n-aș zbura în jurul tău...
Aș vrea să zbor deasupra casei mele
S-arunc cu praf de zâne...

Am învățat s-alerg...
Aseară când citeam din tine
Regăsind frânturi din mine
Am fugit in Uitare,
Mi-am ales cele mai groase piei
Și-am pornit la drum prin viscole și ploi.
Vântul mi-a înFrânt aripile,
Iar pe mâini au început să-mi crească spini.
Plânsul meu a devenit ecou.
Am vrut să-mi smulg ochii
Delirul îmi spunea că ei sunt de vină pentru tot.
Inima mea începuse să aibă crustă
Fiecare suflu părând cel final.
Nu găseam nimic...
Nu te vedeam uitare!
Plânsul meu a devenit cuțit
Îmi sfâșiam vise, credințe, iubiri
Imaginea ta devenea tot mai grea.

M-am dezgolit...

Inima-mi intră într-un tic-tac
Dinții au inceput să-mi crape,
Iar carnea mi s-a innegrit
Tremurau toate...
Și-am ajuns la poartă, Uitare
Iar vântul tău mi-a încetinit aleanul
Și n-am intrat, am stat și am privit...
Mii de ochi goi chemau la tine.
Părtașii tăi erau ca pomul roditor ce nu mai are roade,
Ca o femeie stearpă.

Și n-am mai vrut să intru.

Am vrut să-mi fie iarăși cald
Drumul Înapoi am început să-l caut
Neștiind ce-am devenit.

Aseară când citeam din tine
Regăsind frânturi din mine.

Am străbătut așa lungi căi ale sufletului meu.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi

Eu, pilonul sculptat
de tine
în umbră;
apus de soare
în peisajul leagănului tău,
sunt.

Eu, aleea pașilor întorși
spre nostalgia ierbii călcate
în urma ta,
steaua de regrete,
popasul tău
fără de plecare,
sunt.

Tu, cunoașterea mea
născută în mine,
secunda din zborul meu
și aripa mea spre Rai,
ești.

poezie de din Pași pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Caragea

Moartea-n patul meu se-așterne

Din abis răsare Luna,
Având rochia pătată,
Latră-ntruna ca nebuna,
Printre nouri cocoțată.

Mă trezesc în noaptea cruntă
Față-n față cu o hâdă,
Ce privirea și-o încruntă
Și începe, calm, să râdă.

Moartea-n patul meu se-așterne,
Este văduvă bătrână
Și roagă Doamne, Doamne,
culc cu ea pe-o rână.

Strâng în palme restul vieții
Și-mi sărut Moartea cu ură,
Poate voi mânji pereții
Cu sânge și cianură.

Zâmbetul dement îngheață,
Rătăcit la colțul gurii,
Moartea, foarte iubăreață,
Vrea să-și etaleze nurii.

Inima tuberculoasă,
De atâta tuse seacă,
Bate tare, nu se lasă
Și pe Moarte o îneacă.

Moartea-n patul meu se-așterne
Și îi dau un brânci din coate
Și năpârca Doamne, Doamne,
Scoate coasa de la spate.

Sunt acoperit cu pudră,
Plouă cu extract de milă,
Praf sunt oasele-n clepsidră,
Viața-i filă după filă.

Crește-un arbore din mine
Ce rodește amintire,
Doamne, bătrânețea vine
Și m-aruncă în neștire...

poezie de din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce boli intră în categoria celor de pe urma cărora te poți pensiona pe caz de boală? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook