Candela

E ceas tirziu, e noapte
Tacut imi aprind candela
Si vreau s-aud doar soapte
Spuse de vocea ta.

Privesc tacut la ce-i in jur
Privesc si sunt ranit
Imi caut Eul fara de cusur
Si-ti spun ca te-am iubit.

Si flacara iubirii mele
Din candela se stinge
Si lasa-n urma clipe grele
Si-o inima ce plinge

Iubitule in noaptea asta
As vrea sa fi din nou cu mine
Sa alungam din nou napasta
Sa ne iubim, sa fie bine.

Si vintul sufla-n noapte
Si candela se stinge
S-au scurs a vietii soapte
Iubite, nu mai plinge!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am crezut aproape

Te-am crezut aproape
Am vrut sa fie asa
Dar ai gindit ca-i bine
Sa fugi din viata mea.

Te-am cautat o viata
Te-am gasit intr-o zi
M-ai parasit si cred ca
De dragul inimii.

Macar... hai recunoaste
Ca ai tinut la mine
Sau au fost simple soapte
Spuse doar de rusine?.

Am incercat finalul
Si m-a ranit de moarte
Si-acum insingurat
Astept a tale soapte.

Te vreau iar linga mine
Da! asta-i adevar
Te vreau decit pe tine
Nu poza ta color.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da-mi mana ta din nou

Da-mi mina ta din nou
Si uita ce a fost.
Sa ne iubim din nou
S-avem pe lume-un rost.

Dami palmele gingase
Sopteste-mi soapte dulci.
Cu zimbete posnase
sa nu ma mai alungi.

Hai vino pune-ti fruntea
Pe pieptul meu din nou
Si limpezeste-ti mintea
Pe drumu-acesta nou.

Mai tinema de mina
Si zi-mi ca ma doresti
Si tot privind la Luna
Zi-mi iar ca ma iubesti.

Si dac-o fi sa ploua
Te-ai stringe iar in brate
Te-o coplesii cu roua
Si voi trai-n sperante

Hai sa fugim iubire
Sa ne-afundam in noapte
Sa punem stapinire
Pe-a dragostelor soapte.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jarul Inimii

Se mai pastreaza azi o flacara in vine
E forta dragostei, ce arde neincetat
Vazindu-te acolo, stiind ca iti e bine
As vrea sa-ti spun ca te iubesc curat.

Privesc si astazi chipul tau
Din marginea ferestrei
Te-ai dus, te-ai scurs ca un ecou
Printre tacute trestii.

Straini intr-un pustiu decor
Ne-am despartit cu un sarut
Si inimi ce plingeau de dor
Ce s-au iubit si au durut.

Din jarul inimii-au ramas
Taciunii stinsi de lacrimi
Iar eu am doar tristete-n glas
Si-n suflet numai patimi.

Astept din nou sa-mi aprind jarul
Iubirii care vine
Dar n-am sa pot strica altarul
Dragostei pentru tine.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candela iubirii...

Cândva am cântat inima ta,
Am privit în ochii tăi,
Am luat din cer o stea
S-avem căldura razelor ei.

Acum, parcă-i concediu
În amintirea noastră,
Am avut incendiu
De inimă albastră?

Caut în amintire,
La capete de drum,
Măreaţa mea iubire.
Acum e praf şi scrum!

Aş vrea din depărtarea
Visului pierdut
Să găsim cărarea
Primului sărut.

În suflet să deschidem
Clipa cea târzie,
Din nou să o aprindem,
În candela iubirii,
Numită poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand esti departe

Tristetea copleseste
Si inima chiar doare
Cind cel ce te iubeste
Se afla-n departare.

Azi pling, sunt trist si iata...
Privesc inmarmurit
Privesc la tine viata
Ce-n drum te-ai pironit.

Ce-as mai putea eu oare
Ce-as mai putea sa fac
Caci inima ma doare
Si nu pot s-o impac.

As vrea sa vin la tine
as vrea sa te-ntilnesc
Dar oare este bine
Sa-ti spun cit te iubesc?

Cit esti tu de departe
Si eu... cit te iubesc!
E trist, tacut, si-i noapte
Si iar ma chinuiesc.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzatii

Nu stiu ce pot ca sa iti spun
Cand te privesc ca si acum
Si vad surasul tau firesc
In gene de lumina cere cresc.

Caldura ta ma infioara
Si ochii tai imi ard privirea,
Cand indelung stai si veghezi
Si-n soapte mi-aduci fericirea.

In palme simt geruri eterne
Si-n pleoape durerea crescanda,
Iar ochii imi sunt umezi aievea
De lacrimi reci ce ii cufunda.

Degetele imi tremura iara,
Gasind emotii tot mai profunde
Si glasul dispare deodata-n tacere
Si-n soapte incet imi patrunde.

poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul către tine...

Suflarea ta mi-ar fi de-ajuns sa simt a mangaierii soapte,
Te-alint cu-mbratisari si caut rasuflarea ta in noapte.
Din suflet iti aud chemarea iubirii ce m-apasa
Şi ma intreb de ce mi-e teama, ca dorul nu ma lasa?!...

As vrea si gandul tau la mine sa fie-o alinare,
Mi-e dor de-al tau sarut si de a ta chemare.
Iubirea ne-a unit, dar drumul este lung,
Mi-e atat de greu acum la tine sa ajung.

Şi vreau sa stiu macar, ca dorul nu ma minte,
Din vocea ta s-aud chemarea aducerii aminte.
Iar asteptarea mi se pare atat de grea, o simt,
Ca drumul nu imi e usor si nu te mint.
... drumul către tine...

poezie de Lili Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lacrima

O lacrima astazi se scurge
Pe-obrazul de timp incarcat
Si inima-mi spune nu plinge!
Caci nu mai e... a plecat.

Odaia e trista, pustie
Tacerea m-acopera acum
Traiesc intr-o lume tirzie
Traiesc intr-o lume de fum.

Privesc in oglinda tacuta
Vad totul asa cum vreau eu
Alerd dup-o dragoste muta
Si-am s-alerg asa tot mereu.

Si focul se zbate in vatra
Si-mi spune ca n-ai sa mai vi
Si daca-ai sa vi, iar... vreodata
Doar lacrima mea vei gasi.

Se-acopera totul cu lacrimi
Pornite din loc nesfirsit
Se umple si lumea de patimi
Ce mult te-am iubit... te-am iubit.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esti zeul meu...

Te-ai înălţat să-mi vii în cale din astă mare-nsângerată,
Eu te ador-eşti zeul meu şi inima azi imi arată,
Poseidon sau doar Neptun, tu eşti trufia prinsă-n vise,
Căci tu ai lacătul iubirii şi poţi deschide porţi închise.

Eşti zeul mării nins de noapte şi eşti potopul ce atinge
Un univers uitat de oameni dar amintit acum de tine,
Dar eşti şi zeul meu iubit şi focul dragostei se stinge
Dacă n-ai grijă să-l aprinzi aşa cum tu o ştii de bine.

Şi când se lasă seara-n vis şi tot privesc pe geam la mare,
Tu te arăţi cu scoici in păr şi îmi zâmbeşti admirativ,
Eu te privesc şi te ating cu degetele prinse-n zare,
Iar tu mă strângi din nou in braţe şi mă săruţi conspirativ.

poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei lacrimi reci şi trei mai calde

Trei lacrimi reci şi trei mai calde
Curgeau la fiecare pas
Şi zi de zi noapte de noapte
Eu tot acelasi am ramas

Acuma sufar in tacere
Ca-mi stiu povara ce o duc
Şi nu am leac de mangaiere
Nu stiu ce cale sa apuc

Si zi de zi ma lupt cu viata
Dar poate Bunul Dumnezeu
Sa-mi ia cu mana toata greata
Ce-o simt in piept acuma eu

Ma simt strain pe-aceasta lume
Ma simt de parca nu as fi
De parca sunt si fara vrere
Ma simt de parca n-as trai

Acuma scriu in suferinta
Si gandurile-ncet dispar
Caci nu mai am acea vointa
Sa fac din randuri un tipar

Acuma scriu cu-ngrijorare
Si-acuma spun tot ce gandesc
Ce am in sufletul meu mare
De care nu pot sa vorbesc

E-un mare dor ce ma apasa
Un dor pustiu si fara glas
Dar nimanui deloc nu-i pasa
Caci eu in urma am ramas

Parcurg si anii tineretii
E-un mare drum obositor
Acuma simt amploarea vietii
Si bucuria tuturor

E-o bucurie infinita
La care nu sunt invitat
Ca toata lumea e menita
Sa-mpartaseasca-acelasi sfat

Ma simt slabit fara putere
Ma simt de parca nu as fi
De parca sunt si fara vrere
Ma simt de parca n-as trai

Imi simt si corpul cum se zbate
Cum tremura la orice pas
Dar eu ma rog totusi in soapte
Sa nu pateasca alt urmas

Eu ma gandesc la lumea toate
La binele ce l-am facut
Chiar daca mai greseam vreodata
Am inchis ochii si-am tacut

Caci nu e om in lumea-ntreaga
Sa nu greseasca far'a sti
Si nu e dragoste curata
Sa nu te poti indragosti

Trei lacrimi reci si trei mai calde
Curgeau in fiecare zi
Soptind in somn cateva soapte
Ca mai e mult pan'voi muri

De e sa mor nici rau nu-mi pare
Ca am avut o viata grea
Si am familia mea care
Va plange in urma mea

Mi-e mila de ai mei de-acasa
Dar mai ales de mama mea
Caci numai ei ce mult ii pasa
De mine, de comoara sa

O vad plangand si totusi tace
C-ar vrea ca sa ma vada des
Dar roata greu se mai intoarce
Doar dac-o-ntorci in sens invers

Mi-e greu s-o vad in suferinta
Ca m-a crescut la sanul sau
Ma aparat de-orice fiinta
Ce ma vorbea numai de rau

As vrea acuma mama draga
Sa iti ofer inima mea
Dar din pacate nu e buna
Si tot mai mult te va durea

Si zi de zi pe timpul verii
Cand stelele vorbeau in soapte
Si-ti picurau din ochii serii
Trei lacrimi reci si trei mai calde

poezie de Georgian-Ionuţ Zamfira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asteptand...

In colt de camera, tacut,
Statea cuvantul ce-mi umbla prin minte,
In colt de camera, pe-un colt de foaie asternut,
Statea cuvantul meu si ma privea cuminte.

Un intuneric mov pe amandoi ne cuprindea,
Si umbre stranii zamislea-n odaie,
Lumina lunii ca de nea,
Iar focul inimii mi-ardea vapaie.

In scaun sed si-astept ca vantul,
Sa-mi ninga lin in poala flori si soapte,
Respir adanc, oftez si gandul,
Imi zboar-aiurea, departe, in noapte.

Si simt incet-incet cum dorul ma cuprinde,
Iar totul in odaie e-necat in cald parfum,
Pe coltul foii mele se-nsiruie acum cuvinte,
De-ai fi iubita mea, tu, langa mine-acum!

Se leagana-n zefir perdeaua moale,
Si ma privesc din noapte ochi de murgi balani,
Ca cei carbuni incinsi de uriase foale,
Iar in campie canta jalnic ciocarlani.

Se-opresc de-odat' in vale la fantana,
Doi cerbi si-o bruna ciuta,
Si ochii ei cu noaptea neagra se ingana,
Racoarea noptii, umedele-i nari saruta.

Tacut si singur de privesc jur-imprejur,
Ma simt uitat defel si-al nimanui,
De pleoapele-mi ridic, alene-ntrezaresc,
Doar luna adormita pe-o creanga de gutui.

Alearga sanziene si canta in pridvor,
Si crude coronite-si impletesc,
Din galbene, suave flori de untisor,
Si-n dalbe, lungi camese dantuiesc.

De trece ziua insorita, de vine noaptea instelata,
Si doru-mi creste in inima ranita,
Vestea ce de la tine-astept nu mi se-arata,
Si-a asteptarii tale, grea pedeapsa mi-e sortita.

Incet, incet, dispare negrul noptii,
Dispar si murgi si ciute-ochi de abanos,
Dispar si sanzienele din pragul portii,
Dispar tacut, incet, dispar frumos.

Zorii de vara dulce se-arata-n zare,
O zi oricare, pentru orisicine,
Se-nchide pleoapa-mi grea si ochiu'-nlacrimat ma doare,
Si-ador incet iubito, visandu-te pe tine.

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea asta

În noaptea asta cu lună plină
Suntem din nou în doi.
Tu eşti frumoasă ca o zână,
Eu un bet soldat venit de la război.
Aş vrea să ne iubim în tăcere,
Ca să nu mai văd focuri de arme!
Şi să nu mai aud glasuri pline de durere
Venind din pieptul unor mame.
Vreau ca dulce să mă săruţi
Şi încet să-mi şopteşti,
Iubite, hai spune-mi cât de mult mă iubeşti.
În braţele tale vreau din nou să mă simt bărbat
Şi să regret ziua care am dorit să devin soldat.
În noaptea asta cu lună plină,
Aş vrea din nou să dorm ca un copil
Să visezi o lume mai bună, mai senină.
Frumoasă ca florile ce înfloresc în luna lui april.

poezie de Vladimir Potlog (19 noiembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stinge inima Greciei

Stinge inima Greciei c-un codru de pâine,
C-o lacrimă din inimă pornită,
C-o vorbă dulce în suflet rumenită,
Nu sta pământene la pândă ca un câine...

Stinge inima Greciei c-un zbor de porumbei,
C-o rugă către Domnul pură-nălţătoare,
Să le aducă viaţa din nou la picioare,
Olimpul să le fie totem peste scântei...

Stinge inima Greciei c-un gest de-ncurajare,
Dă-le ajutorul să se-nalţe din nou,
Pietrifică-amintirea poporului erou,
Istoric amintirea o mai au sub soare...

Stinge inima Greciei sau dă-i noi însemne
În zborul către viaţă şi al ei progres,
Pragul încercării cu tact să fie şters.
Doamne, omenirea învaţ-o să se-ndemne!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de foc

Si cade frunza iar
Copaci-s goi
Am sufletul de jar;
Dar cred in noi!

Ma-nalt la bratul tau
Ca un fior
Si-am sa te am mereu
N-al meu decor.

Te vad acum in noapte
Te am in viata mea
Te-ascult vorbind cu soapte
Azi... n-am ce regreta!

Si ochii tai de foc
Scinteietori
Azi mi-au adus noroc
Imi dau fiori.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem VII

Din nou el tace cand ma vede
Si simt ca gheata l-a cuprins.
Degeaba vrea, degeaba crede,
Iubirea pentru el s-a stins.

Si, totusi, eu tresar atunci
Cand imi atinge suav chipul.
As asculta din nou porunci,
Dar nu-mi doresc sa imi pierd timpul.

O alta lume vreau sa aflu
Sa pot zambi din nou naturii.
In universul mereu sacru
Vreau sa ajung... deasupra lumii.

Sa imi sopteasca pasarele
Un cantec viu, compus de el,
Un mire rasarit din stele
Adus in brate de-un arhanghel.

poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte blândă

Noapte blândă, liniştită
Ce-mi inspiri versuri şi rime
Nu pleca de lângă mine
De luceafăr blond vrăjită!

De privesc din nou la stele
Ascultând tăcerea ta,
Tu iar zbori prin casa mea
Ca o caldă adiere.

Luna pare obosită
Moţăind pe-un palid nor,
Noaptea se stinge de dor
Şi lumină izgonită.

Pleci acum după o vreme
Să-i fi astrului iubită,
Noapte blândă, liniştită
Nu pleca aşa devreme!

poezie de Emil Utalea (5 noiembrie 2020)
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celei mai iubite

Ne-am întâlnit, c-aşa a fost datul sorţii,
Să ne iubim acum, în pragul morţii.
Să ne iubim, nu să mimăm iubirea,
Să ne iubim cu toată dăruirea.

Nu vreau să fiu un nou amant pe lista ta,
Căci asta n-aş putea-o suporta.
Şi vreau să-ţi fiu iubit până la moarte,
Un altfel de iubit, cu totul mai aparte.

Mulţi doresc ca-n astă vieţuire
Inima să-ţi fie plină de iubire.
Harul Domnului să-ţi fie dat,
Iertat să-ţi fie orice păcat.

Este dat omului ca să iubească
Mulţi ani, aşa ca să trăiască.
Asta e dorinţa orişicui
Pe care-n viaţă vrei să ţi-o impui.

În viaţă vreau să păstrez doar ce-i frumos
Să uiţi c-am fost din când în când gelos,
Că te-am iubit cu tot sufletul, ca un nebun
În voia sorţii am vrut să mă supun.

Din multele femei pe care le-am avut,
În tumultosul, dar tristul meu trecut,
Doar tu ai fost şi rămâi mereu
Iubirea sufletului meu.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urma ta

ÎN URMA TA

În urma ta plouă cu lacrimi amare,
De dor şi iubire, ce-n suflet mi-ai lăsat,
Şi se revarsă pe-a speranţei cărare,
Când te privesc venind în visul adorat.

Te cheamă inima, de tristeţe ninsă,
Să-i fii oaspetele de odinioară,
Cât mai este mir în candelă aprinsă,
Pentru iubirea trăită prima oară.

Ca ieri te mai aştept, înaripat de dor,
Să mă-ncălzesc la soarele din privire,
Iubirii mele caste să-i fii protector,
În tainele ei să nu vină alt mire.

În urma ta suspină vechea lăută,
Ca jalea jurămintelor rătăcite
În iubire de sufletul tău cusută
Cu fire de sentimente aurite.

Se stinge făclie în candela vieţii
Şi-al inimii ecou, ce n-a fost auzit
De aşteptări îngheţate în nămeţii
Veşniciei, cu sufletu-mi înzăpezit.

Iunie 2014
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din De dragoste şi dor (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CANDELA S-APRINDE SFIOASĂ
Candela s-aprinde sfioasă
Şi rămâne în noapte ca un străjer,
Prinsă de norii albi ca de dantelă
Până-n zorii roşietici, de mister.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Alunec pe o pojghiţă de gheaţă,
cu un vis mă echilibrez
şi trec în uitare
filele de cec aruncate
în patul ce ne ţinuse o vreme
promisiunile calde...
Candela se stinge
oprind timpul.
Dimineţile par mai obosite
între pereţii universului meu!
Sunt fericită când mă întâlnesc
cu urma parfumului tău,
pe obiectele neînsemnate
din inima mea.

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!