Postumă

Când privea lumea de jos
Zicea că toate-s pe dos,
Azi, când priveşte de sus,
Totu-i pare... bine pus.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox

De la un pahar în plus
Toate se petrec pe dos!
Mintea o ia razna-n sus,
Restul corpului pe jos.

paradox epigramatic de Miltiade Ionescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (30 iulie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un mecanism infailibil

În timp, un adevăr s-a tot impus,
Cum că la noi, cam totul e pe dos:
Când proştii se aleg de jos în sus,
Tot proşti vor fi numiţi de sus în jos.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, În curând, fiece post va fi ocupat de-un prost (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reciprocitate (Unui fost şi actual demnitar)

Pe vremea care a apus,
Amicul mă privea de sus.
Acum, când toate sunt pe dos,
Îl pot privi şi eu de jos!

epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când totu-i prea mult...

Când totu-i prea mult,
Când totu-i puţin,
Iubirea ascult
Venind din senin.

Când totu-i firav,
Sau totu-i imens
Nimic nu e grav,
Iubirea e vers.

Nimeni nu ştie,
Nimeni nu simte,
Că inima-mi vie
Iubire promite,

Ţi-aduce o floare
Şi stele în dar
Pe sacra cărare
Mai sus de altar.

Nimeni nu ceartă,
Nimeni nu-mbie,
Domnul ne iartă
Scânteia în vrie,

Totul nu-i mult,
Totu-i puţin,
Inima-i rază şi scut,
Iubirea-i destin!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu e mare când priveşte numai în jos? Dar când priveşte numai în sus, oricine devine sărac.

în Hitopadesa
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbiţi, vă rog

Ne stresează piramida
Care pare mai înaltă,
Şi obida ca omida
Sastisite stau în haltă

Unde este impiegatul
Să ne mişte de pe şine?
Când fac mâţele şpagatul,
Moare lumea de ruşine

Asta-i: nici o bucurie
Neplătită îndeajuns
Când mi-aduc aminte mie,
Nu mi-a stat bine nici tuns

Lăsaţi gluma la o parte
Domnilor, cât mai e timp
Cumpăraţi rapid o carte
De intrare în olimp!

Spuneţi-mi că nu se poate
Şi întorc lumea pe dos
Cine n-o să dea din coate,
O să dea din gură fără de folos

Ziua când îţi rupe graba
Lumea haina pe din dos
Mai bine să stai degeaba,
Decât să lucrezi fără folos

Priviţi la băiatul acela cuminte
Cum se uită la noi de sfios:
El l-a învăţat pe Arvinte,
Să-şi lege pantalonii mai jos

Şi la urma urmei, dacă
Am ajuns de tot povară
Numai vorbele de clacă,
Nu ne scot din baltă-afară

Cine otrăveşte mărul
Nici nu ştie, nici nu-i pare
Rău, dacă ne cade părul,
Ziua în amiaza mare

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţărâna care-l arde

Mergând să-şi caute dreptatea
A plecat omul pe jos.
Şubredă-i e sănătatea,
Pielea-i spânzură pe os.

În ţărâna care-l arde,
Omul calcă-ncetişor.
Se clatină iar şi cade,
Strigând după ajutor.

De murit, nu vrea să moară.
Are acasă cinci copii.
Ce vor crede ei diseară,
Când tata n-o mai veni?

De sus, soarele îl arde.
Jos, colbul de praf îl frige.
Se ridică şi iar cade,
Nu mai poate nici să strige.

Cu ochii înlăcrimaţi
Către cer acum priveşte:
Doamne, două fete şi trei fraţi...
Zicând acestea... el sfârşeşte.

În lumea de azi, se pare,
Nimenea nu te ajută.
Nu te crede cel ce are.
Este duşmănie multă.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rocada mare

Femeia-i univers compus
Din două părţi, dar fix pe dos:
Căci Domnul, Iadul l-a pus sus,
În timp ce Raiul este jos!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când...

Atunci când nu ştii cât costă trădarea
Întreabă de cei ce-au pierdut soţi şi fii,
Atunci când nu ştii ce înseamnă uitarea
Priveşte bătrânii uitaţi de copii.

Atunci când iubitul nu te iubeşte
Gândeşte-te tu câte inimi ai frânt,
Atunci când vezi fierul cum rugineşte
Dă-ţi seama că timpul e scurt şi e sfânt.

Atunci când te vezi fără bani şi sărac
Priveşte lumea flămândă, murdară,
Atunci când cazi jos, nu sta trist şi posac,
Ştergeţi genunchii şi ridică-te iară.

poezie de Natalia Popusoi (2010)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai gânduri bune, Kundalini începe automat să se deplaseze în sus. Când ai gânduri rele, ea se deplasează în jos. Când urăşti pe alţii sau gândeşti rău despre ei, Kundalini se deplasează în jos. Iar când iubeşti pe alţii sau gândeşti bine despre ei, se deplasează în sus. Kundalini nu este deşteptată doar de tehnicile yoga.

citat clasic din Paramahansa Yogananda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet V

Scârbit de câte toate
Se-ntâmplă-n lumea asta,
Azi dimineaţă-n perne
Mi-am răsucit nevasta
Cu faţa-n jos şi-n locul
Cel tainic dibăcie
Am pus să intre-ntreagă
A mea grea bărbăţie.
Apoi am întrebat-o:
"Îţi place când în tine
Lucrează diamantul?"
Ea îmi răspunse: "Bine
Mă simt atuncea, dragă;
Parcă aş fi o fragă!!!"

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea e cu susu-n jos

Un prieten când trăgea să moară
Spunea că lumea e cu susu-n jos,
C-ar fi mai bine bunăoară
Să moară omul... puţin mai sănătos.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea de sus

Când zbori, pe culmile iubirii,
Mai sus de munţi, mai sus de brazi,
Nu-i pune umbre fericirii,
Nu te gândi că ai să cazi!

Priveşte dincolo de norii
Ce-ţi ies în cale din senin,
Căci ei, pe cer, sunt călătorii
Spre alte zări, c-un alt destin!

În zborul tău, priveşte drept,
E o alegere, e-a ta,
Urmează-i sfatul înţelept
Când inima ţi-l poate da!.

Nu-i asculta pe cei ce-ţi spun
Că-ţi va fi greu, că vei cădea!
E, poate, lucrul cel mai bun
Să fii mai sus de lumea ta.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember, 2019

La Steaua ce străluce, de-i zicem noi Luceafăr
Mă-închin în zi de iarnă, smerit, mărunt şi teafăr...

Aştept să mi se spună, pe Lacul lunecos
Că sunt pierdut în toate, Luceafăr sus şi jos...

Şi vreau să ştie lumea că Teiul mă inspiră
Copou-mi e aproape, cuvintele-mi răsfiră...

În vremuri pe când Luna de El ştia anume
Eu nu eram aievea, eram pe altă lume...

Înfrigurat şi singur, pe lângă plopi impari
Ştiam ades să sufăr, copil iubit, Cotnari...

Azi Bolta Rece-mi pare mai caldă ca nicicând
Nemuritor şi rece, la pas uşor urcând...

Sunt amintiri pe care ca să le uita aş vrea
Nu pot, eu mă cutremur, privind în sus la Stea...

Aceste vorbe toate, cumplitele destine
Le-ar fi rostit în versuri chiar Eminescu-n sine!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O pasăre rănită
Bate cu aripa frântă
Aerul rece.
Zbaterea penelor
Îl încălzeşte
Din când în când
Iar
Curentul cald
O poartă pentru scurtă vreme
În plutiri fără ţintă
Deasupra lumii.
Privită de sus
Lumea pare frumoasă
Şi nu i se vede
Capătul.
Privită de jos
Pasărea pare liberă
Şi nu i se vede
Infirmitatea.
Iluzia zborului
Anesteziază temporar
Durerea aripii
Dar vântul rece
Restabileşte crud
Adevărul.

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai farmecul nopţii îl îmbată. Când târgul se cufundă-n tăcere de moarte, el veghează, de sus, de pe streaşina vreunei case. Şi priveşte. A văzut multe: întâlniri ferite în colţuri de grădini; rugăminţi duioase, de după ferestre deschise; îmbraţişări pătimaşe, în unghere de ziduri; despărţiri sfâşietoare, în praguri de uşi. O întreagă ţesătură de patimi, ca şi sus, în lumea acoperişurilor, cu deosebirea că jos firul patimilor se torcea mereu, fără de nici un răstimp. Şi-n schimb liniştea cerului cum îl minuna! Nici un freamăt, nici un zbucium; cunoştea cerul şi-l citea ca pe o carte. Ştia când rasare luceafarul; când pornea la drum carul mare; când îsi încorda strunele lira; când îşi aduna puii cloşca. Era un astronom.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Filosoful
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când la mediu-au pus o caţă
Media zicea că-i hoaţă
Fapt ce s-a şi dovedit
Când au prins-o... la ciordit!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieşea din voile lui, şi de aceea era linişte la casa lor şi toate le ieşeau bine şi cu spor.

începutul de la Spaima zmeilor de Ioan Slavici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când mă judecă pe mine
Judecătorii ştiu bine
Cum să-şi facă... datoria,
Însă nu şi... meseria.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Judecătoriada (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrumuseţare

Când o vezi cu mască,
Rămâi "gură cască",
Dar când o dă jos...
Mască-i şi pe "dos"...

epigramă de Constantin Enescu (5 noiembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!