O luminoasă stare de-adânc

şi totul este o luminoasă stare de-adânc
în care oamenii curg
şi se-aşteaptă pe rând
în cerul care-i suie într-un somn
lung prelung îndelung...

poezie de Ioana Trică din Continente suspendate
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu de moarte mi-e teamă
ci de zilele
care mă urmează supuse

poezie de Ioana Trică din Continente suspendate (noiembrie 2007)
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când plouă

Oamenii se-ascund în casă.
E linişte apăsătoare.
Doar o rază luminoasă
printre nori e călătoare.

Plânge cerul, lacrimi curg,
pământul e un burete.
Soarele stă în amurg,
noaptea vine pe-îndelete.

Tunete în depărtare,
nopţii îi sporesc misterul.
Pădurea-i sperietoare,
fulgere spintecă cerul.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii intră într-un ritm care-i face rezistenţi la schimbare. Pentru a înţelege această stare de spirit, încercaţi să schimbaţi mâna cu care vă spălaţi pe dinţi dimineaţa.

citat din Gary Gesme
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de foc a cireşului

între învins şi-nvingător
durerea se-mparte egal
ca şi moartea

poezie de Ioana Trică din Continente suspendate
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corn de timp vrăjit

Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând!
Mi-a păstrat soarele-n casă şi-amintirile pe rând.
Cu căldura-i de poveste mă-nconjoară braţul ei.
Luminoasă toamnă este peste suflet şi pe-alei!

Toamna asta-i minunată, generoasă peste poate,
Cu vinul, mustind pe masă, jubilând printre bucate!
Şi-n poiana toamnei noastre, prefăcută-n primăvară,
Suntem regii către care ploi de stele iar coboară.

Visele se cern fantastic, dintr-un corn de timp vrăjit
Ca o veste minunată ce pământul a-nverzit.
Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate
Şi amurgul-sur coboară legănând acestea toate.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amurg

plâng şi plâng
mai am cu mine
doar un fluier şi o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere şi multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg şi curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
trupul a prins rugină
s-a frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar şi trist
şi lacrimi curg acum
iar şi iarăşi curg
mereu mă întreb
şi câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în noroi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsări

Cercuri de lumină
umplu spaţiul acesta gol
pe care nu-l cuprinde
nimeni

Prin ele trec păsări
ca nişte gânduri uitate
Păsările cântă
neauzite de nimeni
un cântec din altă lume
alb şi înalt
şi dispar într-un copac uriaş
ca un nor
apărut din senin

Prin spaţiul acesta gol
vibrează şi acum neştiut
o aripă de înger

poezie de Ioana Trică din Altcineva (octombrie 2005)
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altcineva

Altcineva îmi descântă timpul
altcineva îmi soarbe privirile
mă strecor prin serile calde
până uit de mine
uit că exist
privesc prin ferestrele timpului
altcineva priveşte prin mine
scot capul sub streaşina nopţii
şi-mi caut steaua

e o stea albă
într-o nebuloasă străină
dintr-un alt cer
dintr-un alt univers

altcineva îmi scrie cântecu-acesta
altcineva îmi şterge amintirile
pe care urma să le am
într-un alt cer
într-un alt univers

poezie de Ioana Trică din Altcineva (decembrie 2005)
Adăugat de Ioana Trică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevinovăţia este luminoasă; ea dezvăluie lucruri subtile acelora care nu sunt în stare să le înţeleagă singuri.

aforism celebru de Vauvenargues din Reflecţii şi maxime
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

plâng şi plâng
mai mult mă plâng
mai am cu mine
doar un fluier şi o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere şi multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg şi curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
rugină am prins
m-am frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar şi trist
lacrimi curg acum
iar şi iarăşi curg, în tragic decor
ireal şi absurd, ca la noi
mereu mă întreb
şi câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în gol
noroi, gunoi, puroi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou de toamnă

S-a stârnit afară vântul
şi am căutat cuvântul
printre ramuri scrijelite
şi frunze îngălbenite.

S-a stârnit apoi o ploaie,
păsările alungând
din copacul ce se-ndoaie
de tristeţe, la pământ.

Printre picurii de ploaie,
care repezi se abat
toamna-mi pare-o ghionoaie
alungată din palat.

Răzvrătită şi geloasă
tună, fulgeră de zor
pe o soră luminoasă
care doarme, somn uşor!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de flux, de concentrare 100% asupra unei activităţi, este cea mai preţioasă stare în care ne putem afla ca şi fiinţe umane. Să iubeşti fiind în stare de flux, sa munceşti fiind în stare de flux, să te antrenezi fiind în stare de flux înseamnă să fii fericit şi împlinit în fiecare zi. De ce crezi că oamenii nu mai găsesc fericirea şi împlinirea? Pentru că nu mai pot să între în stare de flux din cauza "zgomotului" care le invadează şi le violează toate simţurile. Oamenii care o vor lua înainte în generaţia noastră sunt cei care vor ştii să îşi protejeze puterea de concentrare pe câte o activitate o dată.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteptă, bună, frumoasă...

*
Jale in suflet am avut...
Şi zi de zi, tot strâng
Atâta timp, cât sunt.
E drumul lung??
.
Florile toate te plâng,
Odată cu mine.
Te chem şi te strig
Îndelung... E drumul lung?

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia: Câinele moare de drum lung...

Mă uit la tine îndelung,
Căci eşti şi prost şi rău, lichea;
Un câine moare de drum lung,
Tu o să mori de grija mea.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (22 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea trandafirului

Cu singura-mi torţă
am venit să te însoţesc
în lumină.
În urmă, grota,
îndelung pregătită pentru tine
a explodat de furie!
La gura ei,
un boboc de trandafir
ţi-a tăiat calea şi tu
l-ai cules
într-un gest
atât de evlavios
încât m-am topit odată cu torţa!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna murind

Toamna în grădină îşi acordă vioara.
Plâng strunele jalnic, lung şi prelung
Şi-n goala odaie acorduri ajung…
Şi plâng în odaie, şi eu din vioară…
Plâng strunele toate lung şi prelung.

Fereastra e deschisă… vioarele plâng…
O, ninge… şi toate se sting…
Palidă, toamna nervoasă, cântând a murit…
Îmi cade vioara şi cad ostenit,
Iar toamna, poetă, cântând a murit.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii de rând cred că trebuie să FACI ceva pentru a deveni bogat. Oamenii bogaţi cred că trebuie să FII cineva pentru a deveni bogat. Oamenii de rând îi invidiază pe cei bogaţi. Oamenii bogaţi vor să fie înconjuraţi de oameni cu aceeaşi mentalitate prosperă. Oamenii de rând se concentrează pe economii. Oamenii bogaţi se concentrează pe câştig.

citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prelungirea

faţa ta e un peisaj
de prelung de prelung de prelung
metraj -
filmul suferinţelor tale
e în derulare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Dragostea este cea mai luminoasă stea care străluceşte pe cerul veşniciei. De la ea se aprind şi celelalte stele.

definiţie de Viviana Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lenea trebuie să fi adus servicii imense omenirii. Câte războaie, câte decizii proaste, câte acţiuni nesăbuite vor fi fost evitate numai pentru că cei care ar fi trebuit să acţioneze îşi vor fi zis: ei, lasă, şi mâine este o zi, de ce atâta grabă... după care au trecut la alte activităţi banale, eventual au tras şi un pui de somn dupăamiază, azi aşa, mâine tot aşa, până ce au uitat cu totul de misiunea lor "sacră" pe acest pământ îndelung răbdător...

Mihail Mataringa (26 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!