Tancuri la Praga
În sângele de asfințit al răsăritului,
Tancuri trec peste Praga-n coșmar,
Strivind sub șenilele lor adevărul,
Care nu-i doar numele unui ziar.
Tancuri trec peste ispita de-a rupe
Cătușele unor lozinci micinoase,
Tancuri trec peste soldații care
Și-au ascuns chiar în ele bietele oase.
Oh, Dumnezeule, ce decădere!
Oh, Dumnezeule, ce mârșăvie!
Peste Jan Hus trec acum tancurile,
Peste Pușkin și Petofi, ca prin pustie.
Peste cavouri huruie tancurile,
Peste cei care încă nu s-au născut,
Șinele, clamele unor dosare
În șenile de tancuri s-au prefăcut.
Am devenit eu, acum, dușmanul Rusiei?
Nu tot același din urmă sunt,
Când, copilaș, îmi băgam nasul printre
Tancurile noastre din războiul cel sfânt?
Cum să mai pot viețui ca-nainte,
Când tancurile noastre, ca niște rindele,
Ne rașchetează toate speranțele?
Mai pot fi acum ale tale, ale mele?
Mai înainte să crăp, mai înainte
De-a fi ștampilat nu știu cum,
O rugăminte mai am, o rugăminte,
Pentru cei ce m-or duce pe ultimul drum.
Peste mormântu-mi fără bocete,
Să scrie simplu și-adevărat:
"Aici zace poetul rus Evtușenko,
La Praga - de tancuri rusești sfârtecat!"
poezie de Evgheni Evtușenko (23 august 1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Rusia
- poezii despre cătușe
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre război
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
Citate similare
Bărbatul
Peste iarbă și prin oase
Trec numai lumini de coase
Și prin gene de izvor
Trec numai bărbați de zbor...
Peste fum și nopți de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Și la moară și la plug
Trec numai bărbați de rug...
Și pe zări și pe sub zări
Trec numai bărbați călări,
Și pe mări și pe sub mări
Trec bărbsați de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbați de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Și la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă și prin oase
Trec numai bărbați de coase
Și pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbați de drum...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre bărbați
- poezii despre zbor
- poezii despre femei și bărbați
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre rouă
- poezii despre noapte
- poezii despre gânduri
Ninge într-o vreme
Ninge într-o vreme când n-ar trebui,
Ninge peste mine, peste toate cele,
Ninge peste case, peste morți și vii
Și mai ninge încă-n gândurile mele.
Ciorile de toamnă trec în cârduri grele
Croncănind de foame sau de altceva,
Și-n decorul sumbru ninge peste ele
Într-o vreme-n care în alți ani ploua.
Ori că plouă-ntr-una, ori că ninge greu,
Peste toate anii se grăbesc să treacă,
Până ce cu totul voi uita și eu
Moartea care vine, ciorile ce pleacă.
poezie de Mihail Mataringa (30 mai 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre timp, citate de Mihail Mataringa despre timp, poezii despre moarte, citate de Mihail Mataringa despre moarte, poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare sau poezii despre ciori
Trec anii peste vreme...
Trec anii peste vreme și vremea peste ani
nici gândul nu mai poate din urmă să-i ajungă,
la poarta neuitării doar lava din vulcani
cu amintiri aprinse încearcă să mai plângă.
Nici timpul nu mai vine în ritmul său banal,
secunde dilatate duc ziua mai departe,
trecând-o peste noapte pe coama unui val
din marea zbuciumată a vorbelor deșarte.
Se clatină lumina din falnicul văzduh
de-atâta grea prostie de-a valma aruncată
prin poezii orfane și fără pic de duh
ce și-au găsit cuvântul în coada de lopată.
Mă-ascund fără zăbavă în golfu-adiacent
să regăsesc uitarea sub umbrele opace
aduse peste noapte de vântul ascendent
din margini de iubire, venită să mă-mpace.
Îndată și tăcerea se-așterne, ca un scut,
o liniște cerească pe gânduri se întinde,
vin amintiri senine pe aripi de sărut
iar dorul tău, iubito, în brațe mă cuprinde.
poezie de Corneliu Neagu din Ecouri Existențiale
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vânt, poezii despre vulcani, poezii despre uitare, poezii despre tăcere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ninge primăvara
Ninge când n-ar trebui să ningă.
Ninge în plină primăvară,
Peste tine, peste mine.
Peste carnea noastră,
Peste buzele ce se sărută șoptind șoapte de dor
Și cuvinte de caramel...
Ninge peste străzile pustii
Și peste florile albastre,
Peste gândurile noastre rătăcite, speriate de șoapte
Ninge peste îngeri,
Peste morți ninge cu ecoul tăcerilor mele!
Peste vise și peste curcubeul realității noastre...
Ninge ca și când ar fi primăvara ultimei zile din an.
Poate că ar trebui să aștept venirea primăverii viitoare
Cu un alt soare mai puternic s-o dezghețe...
Pentru că a nins și peste muza mea, pe șevaletul iubirii.
De-ar fi iarnă acum, aș sări în sus, de fericire,
Că dragostea mea de copilărie
Ar putea topi zăpada într-un minut, cu o colindă.
Cât va trebui să mai aștept?!
O altă primăvară fără să ningă?
Căci primăvara asta îmi este aridă...
Plouă cu lacrimi din liniștea mea,
Pe drumuri de căutări...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre zile sau poezii despre visare
Plecasem
Plecasem demult. Mai întâi peste ape
apoi peste câmpii, peste munți
peste aerul strâmb
peste cerc, peste îndepărtarea cercului
peste apropierea dintre noi
peste o mână pierdută
peste trei degete curbate
peste un sărut întâmplător
peste plăcut. Peste asta!
Plecasem demult
de mult
ce plecasem...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre degete, poezii despre apă sau poezii despre aer
Eternități
Aprioric, rând pe rând
La distanță de un gând
Sub masca unor entități
Trec printre noi eternități
Intermitent, dar natural
Din timp în timp val după val
Prin vastele singurătăți
Trec alternant eternități
De bună seamă dar haotic
Așa la modul asimptotic
Compuse cu veleități
Trec în văzduh eternități
Ascunse în întuneric
Prin aerul atmosferic,
Acum ca și în alte dăți
Trec tot mai des eternități
Axiomatic, ați ghicit
De undeva din infinit,
Profitând de libertăți
Trec peste noi eternități.
poezie de David Boia (2 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre singurătate, poezii despre măști, poezii despre libertate, poezii despre infinit, poezii despre depășire sau poezii despre atmosferă
Spune-mi tu!
acum, când toate le-adun
doar privindu-ne,
timpul ar putea să se-ntindă
în orice aripi și pentru orice zbor.
tu poți atinge nemărginirile,
eu din ele rotesc un inel
sau un ochi peste amintire;
și chiar din viitor.
aș putea spune "deodată",
după cum te pot întâlni;
în orice vibrație a unui "T",
de la "T0"... și după voia sa.
și când trepte vom urca
peste bătăile ceasului,
peste alarmele și calendarele lui
și peste orice rotații pe minut,
în oglindă vom ști.
... și, totuși, spune-mi tu!
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre minute, poezii despre ceas, poezii despre calendar, poezii despre aripi sau poezii despre amintiri
Colind târziu
Ninge lin în miez de noapte
Peste sate și orașe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...
Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând strada pustie
Adormită sub troiene așezate.
Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu șoapte...
Ninge lin peste Moldova
Și-un colind se mai aude,
E târziu și gazda doarme
Doar un felinar mai arde.
Ninge lin colind târziu
Peste sate și orașe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.
poezie de Alexei Crețu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre trecut
Colind târziu
Ninge lin în miez de noapte
Peste sate și orașe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...
Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând starda pustie
Adormită sub troiene așezate.
Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu șoapte...
Ninge lin peste Moldova
Și-un colind se mai aude,
E târziu și gazda doarme
Doar un felinar mai arde.
Ninge lin colind târziu
Peste sate și orașe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.
poezie de Alexei Crețu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să m-așez în palma ta
Îmi fac veacul în genunchi, fruntea mi-o aplec sub cnut-
Cnutul vieții blestemat, ce pe frunte l-am avut,
De când alergam prin timp, ca un fluture pribeag,
Între lacrimi și cuvânt, cu un vis născut beteag.
Sângeram în nopți pustii, ca un mac strivit de ploi
Și cerșeam, nici nu știu cui, să-mi dea visle-napoi.
Le păstrez de-atunci, dar nu-s decât gânduri de-aruncat,
Peste care numai ierni au tot nins și au călcat.
Sunt orfană de orice, de iubire mai ales,
Am dat tot ce-aveam de dat și din mine au cules
Toți flămânzii ce-au dorit, băgând mâna pân' la cot
Și-am rămas fără povești, și-am cântat și nu mai pot.
Drumurile s-au închis, bariere-s peste tot,
Ca să trec prin vama lor, ce, de unde să mai scot?
Doar poemul să mi-l vând, pe doi bani, sau ce mi-or da,
Să trec dincolo de ploi, să m-așez în palma ta.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă
1 an
Clipe trec peste gând,
Azi, sunt doar un mormânt
Cu-amintiri în cuvânt,
Ce se sting doar arzând.
Numai eu pot să zbor
Către-un cer infinit,
Într-un trup odihnit
De-alinare și dor.
Nu aștept nici acum,
Nici-un semn, nici-un gând,
Doar sclipiri rând pe rând
Se topesc, se fac scrum.
Eu, vă las într-un gând
Și-o să trec într-o stea,
Numai eu, numai ea
Peste voi, peste rând...
Sibiu... 08 ianuarie 2022
Dumnezeu să te odihnească în pace, tată!
poezie de Liviu Reti (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre pace, poezii despre odihnă sau poezii despre dor
Noapte la New York
Orașu-i cuptins de neurastenie,
n-are odihnă, nici somn.
Cerșetorii-s stăpâni peste noapte,
cum peste zi polițiștii ar fi;
și nu sunt ceruri zgârîiate de turnuri,
nici lunatici să meargă pe-o umbră,
în ideea că s-ar balansa pe o sârmă,
care ar putea traversa această
fără de seamăn Metropolă.
Trec mașini cu sirenele-n țipăt, suprapuse
tramvaie mai trec; și mai trec legiuni
de națiuni, care mai de care mai grăbite,
fie că ziua-i în amiaza mare,
fie că-i chiar toiul nopții.
Subterane metrouri scârțâind în stații,
până la ruperea nervilor,
oameni fără nici o identitate,(aparent)
vagabonzi și drogați, țin de urât
mai târziului nopții și tîrfelor
și din când în când, parcă prea des,
strigă isteric, spasmodic,
câte-un muribund de sub roțile unui
taximetru galben ca lanurile de August,
din Sudul Franței,
că ar fi uitat să semneze ultimul testament,
în care era trecută doar o... pisică!!
poezie de Ovidiu Vasilescu Măcin
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vagabondaj, poezii despre tramvaie, poezii despre testament, poezii despre taxi sau poezii despre polițiști
Trec anii peste vreme...
Trec anii peste vreme si vremea peste ani
nici gândul nu mai poate din urmă să-i ajungă,
la poarta neuitării doar lava din vulcani
cu amintiri aprinse încearcă să mai plângă.
Nici timpul nu mai vine în ritmul său banal,
secunde dilatate duc ziua mai departe,
trecând-o peste noapte pe coama unui val
din marea zbuciumată a vorbelor deșarte.
Se clatină lumina din falnicul văzduh
de-atâta grea prostie de-a valma aruncată
din guri neostenite, dar fără pic de duh,
ce-și caută cuvântul în coada de lopată.
Mă-ascund fără zăbavă în golfu-adiacent
să regăsesc tăcerea în umbrele opace
aduse peste noapte de visul ascendent
din margini de iubire, venită să mă-mpace.
Îndată și tăcerea se-așterne..., ca un scut,
o liniște cerească pe gânduri se întinde,
vin amintiri senine pe aripi de sărut
iar dorul tău, iubito, în brațe mă cuprinde.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 11.03.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Își vând ploile din zori
Și se-ajută
Și se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.
Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă și se jură,
Și se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Și cutremur -
În fisură.
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre schimbare, poezii despre promisiuni sau poezii despre nori
De copilăria asta
mă joc cu o mașinuță gri
scrie poliția pe portiere
trag în bandiții care vor
să-mi fure copilăria
urmăresc altă mașinuță
de curse cu mâna dreaptă
mașinile prind viteză și trec
prin țara cowboy-lor răi
pistoalele scoase în lumina
reflectoarelor puse pe indienii
apași și comanși în prerie
cai de material plastic
albi și negri și maro
încep cursa de urmărire
pusă la cale de șeriful
care mestecă tutun și bea whisky
ține țigara în mâna rănită
trage cu pușca în cei
veniți să jefuiască trenul
în pauză mănânc clătite
cu dulceață de nuci
beau pepsi-cola și pun
altă scenă în jocul meu
o divizie de tancuri însoțită
de soldățeii de plumb
ador soldații de plumb
dușmanul trage rafale de mitralieră
gloanțele șuieră în jur
tancurile mele străpung
liniile adverse și omoară
militarii sunt îngropați cu muzică
de copilăria asta mă joc frumos
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre armată, poezii despre whisky, poezii despre viteză sau poezii despre trenuri
Am tras stele peste mine
Am tras stele peste mine
Să m-ascund la tine-n gând,
Să privesc cum timpul vine
Clipele cum trec pe rând,
Să privesc în depărtare
Peste dealuri cum se stinge
Când întind mâna spre zare
Cerul simt că-l pot atinge,
Și ating cerul cu mâna
Sus pe culmea dealului,
Să opresc pe veci furtuna
De pe creasta valului
Învelită toată-n rouă
Să m-aștepți la asfințit,
Doar am rupt pământu-n două
Și vântul l-am cumințit,
Am tras stele peste mine
Să dau lumii tale rost
Și în timpul care vine
Să-i fiu clipei adăpost.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele sau poezii despre mâini
Peste care?...
Peste care zi din viață, te-am găsit și admirat
Pe ce față și prefață, cartea, rost și-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colț de viață, ne-a plăcut și ne-a durut!
Peste care colț de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, brațele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?
Peste care amintire, să te-așez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în șoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viață, ai împrăștiat blestem?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre sfârșit, poezii despre cărți sau poezii despre admirație
Trec anii
Trec anii prin toate cele
Și cu bune și cu rele
Câte unul sau în șir
Se duc anii în delir,
În zile calde sau reci
Pe cărări sau pe poteci,
Ani rebeli și ani integrii
Ani albi și anii negrii
Se duc anii cu antren
După același refren,
Trec prin ziduri de cetate
Indiferent de etate
Prin noianul infinit
Trec anii la nesfârșit
Și la soare și la umbră
Trec cu o alură sumbră,
Hotărâți fără tăgadă
Se duc anii în cascadă,
Trec anii într-o clipită
Nu iau șpagă iau mită,
Trec ani din zare-n zare
Peste munte, peste mare
Lasă semne de întrebare.
poezie de David Boia (31 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre corupție, poezii despre alb sau poezii despre Soare
Mulți trec mai ușor peste eșecurile lor decât peste reușitele altora.
aforism de Mihail Mataringa (9 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre eșec
Pasărea singurătate
Am sufletul plin de clor fără tine
și cu vorba mea am decolorat luna,
ca și cum niciodată nu ar fi fost.
Nu știu cum sunt și eu,
Doamne,
așa albă îmi par,
încât
cuvântul meu trece ca un aer, fără
să cunoască urechile vieții.
Trec mai departe, cântec sfânt
venit de-acum de la mine pentru tine.
Am sărit peste vorbe,
am trecut peste gânduri
și am ajuns în sfârșit în pragul
inimii tale
și stau și aștept
să se deschidă poarta,
să intru în cea mai veselă
vorbă.
Mă întinerise ochiul tău crud
din care culoarea tremură verde.
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre superlative sau poezii despre suflet