Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gigi Stanciu

Clipă, o rămâi!

Am rămas prosternată
ca un dac la picioarele
Columnei traiane:
mal, mazăre, viezure,
îngânam nătâng...

am pășit în universul tău
tumultuos ca o cascadă,
am zărit roibi înspumați
zvâcnind lateral
să nu li se pună zăbala,

m-am simțit ca Zalmoxis,
sclav la Pitagora,
neînstare să cuprindă
în memoria sa
toate paradigmele
matematicii și filosofiei...
eu am rămas contemplând
râul calm unde piroga
s-a echilibrat
continuând să alunece
spre mare...
un timp am crezut că
acest peisaj ireal
mă poate absorbi în el,
de aceea am zis:

clipă, o, rămâi!

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ion Untaru

Nici un sclav și nici un rege

Cere-mi luna de pe cer
N-am să zic că nu se poate
Zborurile noastre toate
Sunt pătrunse de mister!
Nici un sclav și nici un rege
Poate n-a-ndrăznit -ți pună
Peste frunte o cunună
Fiindcă nu te înțelege!
Și se scurge suferindă
Ziua celor ce preferă
Plânsul tău de baiaderă
Spânzurat într-o oglindă

Parc-aș fi la o-nchisoare
Țarcul care dă fiori
Unde nu mai poți mori
Dacă ai iubit o floare!
Cercul nostru s-a închis
Dincolo de el, nu mai poți trece;
Noaptea piramidele aztece
Poartă fluturi spre abis.

poezie de din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Pescărușul

pluteam alegoric în larg, biet catarg ireal
valuri furioase se izbeau de gânduri zălude
se spărgeau dramatic la mal
pe cer țipau pescărușii
lacrima cade și plânge pe țărmul uitat
de lume, de viață, de toate
din zborul înalt a rămas doar o pană
albă pană, rătăcită în larg
plutește suav peste ape
în țipătul dureros al timpului
uitat pe aici, pe undeva, cândva
strigă, cheamă iar marea
scurg în valuri înspumate, în tainic miraj
din zbor a mai rămas un biet ideal
plâng pe țărmuri mângâiate de mare
trist pescăruș ireal

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Neil Armstrong

Deodată am realizat acel mic bob de mazăre, frumos și albastru, este Pământul. Mi-am ridicat degetul mare și am închis un ochi iar degetul eclipsa întreaga planetă. Nu m-am simțit ca un uriaș. M-am simțit foarte, foarte mic.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și-a pierdut memoria, dar a uitat acest lucru, continuând să-și depene amintirile cu mare exactitate.

aforism de (10 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Costel Zăgan

Ireal itinerant

Dezbracă teii de floare
trupul tău prea ireal
trupul tău de fată mare
înflorind pe-al nopții val

Trupul tău prea ireal
care totuși parcă este
nufăr tragic tras la mal
dintr-o magică poveste

Care totuși parcă este
trupul tău de fată mare
pe pământ ultima veste
dezbracă teii de floare

Trupul tău ca o poveste
care nu-i atunci când este

poezie de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ardelenească

Când m-am dus la cătănie
Am fost zis către Mărie:
Io duc, rămâi cu bine!
Și-a rămas…, dar nu cu mine.

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Peisaj promis

La margine de lac, lângă pădure,
Pe undele ce poartă creste sure
Printre –adieri albastre, fericite,
Îmi duc cu mine umbrele-alungite.

Sunt umbrele de gânduri și de vise,
Sunt drumuri către rai cândva promise,
Când luntrea de argint se legăna
Pe lacul unde luna ațipea.

Atâtea năvălesc în mine sparte,
Ca valurile-n luntrea ce desparte
Un mal de altul, vis promis de fapte
Și-un lac imens de stelele din noapte...

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutându-mă

Căutând în tine un drum spre mine,
Căutând în tine un drum spre tine,
Căutând în tine un loc unde să-mi odihnesc sufletul,
Căutând în tine locul unde este sufletul tău,
Căutând în tine ochii mei,
Căutând în tine ochii tăi
Mă căutam pe mine în tine,
Te căutam pe tine în tine,
Căutam în tine un vis al meu pe care -l visăm,
Căutam în tine un vis al tău pe care -l visăm,
Căutam în tine primăvara mea,
Căutam în tine primăvara ta.
Căutând în tine drumul spre mine,
Căutând în tine drumul spre tine,
M-am rătăcit și s-a întamplat ceva,
Nu știu ce s-a întâmplat,
Dar sufletul tău s-a închis.
Și am rămas afară căutându-...

poezie de
Adăugat de Victor RechițianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Floarea alba de cires

In floarea albă
De cireș,
L-am zărit
Pe Dumnezeu,
Sau te-am zărit
Pe tine, cu chipul Său
Si-am mirosit
Profund...
Si m-am simțit
Atât de bine
Că tot cireșul
S-a scuturat
Pe mine!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Căutări

pe masă rătăcea o pană
a unui om ce s-a crezut odată zeu
eu adunam absența gândurilor toate
de pe aici, prin altă parte
îngândurat priveam pe geam
cu aparența gândului rămas
căutam un sens
rătăcit între ploaie și vânt
uneori ajungeam la tine
între chemări și rătăciri
în poartă a rămas privirea
se întuneca prin geam afară
nu ți-aș fi scris nicioadată femeie
priveam cum se scurgeai tăcută
absența mea, o clipă mută
greșisem timpul, verbul rătăcea pe o coală goală
aici și gândurile pier
tu n'ai plecat și nici nu ai venit
ploua și era iarnă în toate, în cetate
se scuturau în glastră crinii
loviți de lacrima luminii
îmbătrâneam firesc la porțile tăcerii
iar clipa bate-bate, nu mai tace
și m-am oprit în noaptea aceea
te-ai desfăcut în noapte, printre șoapte
sub un sărut mereu neînceput
eu căutam mereu femeia
în noaptea ultimului veac

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Guillaume Apollinaire

Podul Mirabeau

Sub podul Mirabeau Sena curge lin
Și dragostea noastră...
Eu știu prea bine: bucuriile vin
După dureri, senin.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Mână în mână, ne-am iubit,
Sub brațele noastre
Ca un pod trecea infinit
Râul, de priviri obosit.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Iubirea ca râul curge ușor
Și se petrece.
Înceată-i viața - val călător,
Nesecat e-al Speranței zbor.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Zilele au trecut - toate una ca una.
Ceea ce-a fost, s-a dus
Și dragostea noastră s-a dus de-acuma.
Sub podul Mirabeau Sena curge întruna.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

poezie clasică de , traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Zone: Selected Poems Paperback" de Guillaume Apollinaire este disponibilă pentru comandă online la 65.99 lei.
Petru Daniel Văcăreanu

Primul cuvânt

Când, prima dată te-am zărit
Planetele toate s-au oprit..
Și inorogi din câmp de stele
Pe spate ducând bătăile.

Băteau in piept cu cutremure
Răscolind galaxii, mările!
Și apoi totul a împietrit..
Asteptând primul tău cuvânt.

Din care universul sa născut
Cu mine gol de tot și toate
In mână cu o simplă floare
Un contur de Gopo fără culoare!

Dorind un Big bang de mirare
Dintr-o sublimă sărutare
Cu ambrozia curcubeielor
Cu vâlvătăiele muzelor!

Care in tine s-au contopit
Cu sărutarea de infinit,
Ce a despicat Universul
Si am simțit că sunt punctul..

Exclamației, terminând cuvântul
Cu numele tău, inceputul
Care denumește Universul
Ce! După pasul tău are mersul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am mai visat...

Când m-am trezit în mine era toamnă,
Se ofileau și crini și trandafiri,
Dar mi-a rămas în minte-un chip de doamnă
Ce îmi zâmbește-n zilele pustii.

Poate-ai plecat, poate-ți încerci norocul,
Sau poate ai găsit o nouă zi,
Și umbra îți mai tine acum locul,
Pe acea bancă-n serile târzii.

Poate din când în când privești spre stele,
Cu-n zâmbet trist renunti la orice vis,
Și par așa departe, când pe ele,
Cu mâna-ntinsă nu le mai atingi.

Când m-am trezit era târziu și noapte,
Te-am căutat până în ierni târzii
Și mi-au rămas în inimă păcate
Să le ador în fiecare zi.

Am mai rămas, zâmbind, în chip de ceară
Și-am mai visat puțin, la răsărit,
M-am modelat în chipul tău, de vară
Și m-am topit, pe bancă, liniștit...

poezie de din Din suflet
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce a mai rămas...

Ce-a mai rămas din noi?
De-n lume m-ai lăsat
Cu ochi pierduți și goi
De părul tău roșcat?

Departe ești sau doar
Aproape - de ne'atins
Sărutul tău ștrengar
Din palma mi s-a stins.

Iar trandafirii-uscați
De sevă peste ani,
Într-un balcon uitați,
De tine sunt orfani.

Zvâcniri și încleștari
Potopuri de răsfăț
Prin așternut dedări
De trupuri în dezmăț.

Toate-au pierit acum
Și-n acest ultim pas
Pe-al despărțirii drum
Se-așterne-un bun rămas.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Acum suntem. Peste o "clipă" de timp putem dispărea. Rămâne poate doar urma trecerii noastre în memoria cuiva, și aceea trecătoare.

(august 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O imagine din oglindă poate săpună mâna stangă acolo unde aveți mâna dreaptă dar nu poate săpună capul acolo unde aveți picioarele. De ce?

aforism de (26 aprilie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În memoria bunicului meu

Dac-aș fi știut pleci departe
Nu, nu aș fi stat deoparte
Te-aș fi strâns cu mare dor
Nu mi-ai fi rămas un gol

Dar e târziu pentru regrete
Suntem ai vieții marionete
Sau am fost, tu nu mai ești
Aș fi vrut să nu îmbătrânești

Vezi tu oare ce zi vine?
Un an s-a dus și fără tine
Speram fi rămas aici
Dar e târziu, și-am cicatrici...

poezie de (10 septembrie 2018)
Adăugat de Hollo NoemiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am cutezat

Cum marea poartă talazuri,
la fel și eu am purtat
multe griji. Nevoi, necazuri,
prea mult timp am îndurat.

Da. Este foarte adevărat.
Am căzut adeseori,
dar n-am rămas îngenunchiat.
Am dobândit noi valori.

Convins fiind voi răzbi,
întotdeauna am sperat.
Oricât de mult voi suferi,
să mă ridic, am cutezat.

M-am ridicat de multe ori
și am rămas acolo, sus.
Dar n-am umblat cu capu-n nori.
Mi l-am purtat unde-a fost pus.

Poate tocmai de aceea
azi, pe viață sunt stăpân.
S-a terminat epopeea
cu talazuri și furtuni.

poezie de (mai 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Petre Prioteasa

Râul care curge

Brazii își arată măreția, râul defilează printre ei,
Aburii descoperă magia pietrelor statornice-n temei.
De mult timp aici vin martor cheie, un tărâm străbunii-au făurit,
Mult răgaz și liniște -mi deie Creatorul Lumii, iscusit.

Timpul trece și umple de viață un ținut clădit cu dibăcie,
Plin de soare, muncă și verdeață: un popor născut din hărnicie.
Se prăvale dinspre munte boarea peste deal și rodnice vâlcele,
Unde neamul meu găsi candoarea și-unde curge râul vieții mele.

Prin prundiș sau grohotiș trăiră, frunțile le-au fost mereu cărunte,
Cei viteji aici se prăpădiră... iar din oase-am ridicat un munte.
Sfințit meleag dorit de Dumnezeu... pe frunte i-am simțit vâltoarea,
Căci râul care curge sunt chiar eu, tumultuos i-am dat răcoarea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sanda Nicucie

M-am risipit

M-au viscolit și ierni și timp și viață
În graba lor furtuni m-au tot cernut,
De-ar fi plâng, mi-e lacrima de gheață,
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.

Am strâns mereu în pumnul meu averi,
Trufaș stăpânul lumii m-am crezut,
Pe umeri aplecați, ducând poveri
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.

Si am visat, pân-au rămas doar- vise
Nici nu mai știu prea bine ce am vrut
Trecut-au anii, tâmplele mi-s ninse
M-am risipit, m-am adunat, și-atât.

Iar azi, când tu îmi bați in suflet iară
Iubirii -i mai facem legământ...
Nu stiu de iei, sau pui altă povară
M-aș aduna, de-aș ști pe unde sunt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde se poate achiziționa în România apă minerală cu siliciu? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!