Real și ireal
Am zărit toamna în crâng,
Zgribulită, tremurând...
Am zărit toamna-n zăvoi,
Torcând un fuior de ploi.
Am zărit toamna prin frunze,
Toate triste și ursuze...
Am zărit prin crengi uscate,
Cerul scufundat în ape.
Am zărit în depărtare,
Chipul tău pierdut în zare,
Ochii veseli cu sclipiri...
-Vin cu iarna, vin la ski.
Te îmbrac în haină albă
Cu fulgi fragezi de zăpadă,
Și vei fi cea mai frumoasă
Zâna mea, alunecoasă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre superlative
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre iarnă
- poezii despre frunze
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.