O frunză căzută jos
O frunză căzută jos
nu mai urcă unde a fost.
O frunză căzută-n vale,
vântul o poartă pe cale.
O frunză căzută jos
nu mai este de folos.
Este galbenă ca ceara,
nu mai e verde ca vara.
La frunza căzută jos
drumul e anevoios.
I se pare mult prea mare
și în zbor, și pe cărare.
Odată căzută jos
din drum nu s-a mai întors.
Pe creangă n-a mai urcat
fiindcă pomul a înghețat.
Căzută-n mijloc de drum
îngheață și ea acum.
Iarna peste ea coboară,
sortită e ca să moară.
Peste ea zăpadă cerne,
eternitatea se așterne.
poezie de Dumitru Delcă (11 decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre gheață
- poezii despre frunze
- poezii despre zăpadă
- poezii despre văi
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
Citate similare
Doina din frunză
Frunză verde din copac,
Eu când vreau să fluier, tac
Și nu fluier după câini,
Fiindcă știu că au stăpâni,
Care i-au dresat să muște;
Nu fluier nici după muște,
Chiar dacă m-a cătrănit
Enervantul bâzâit.
Frunză verde fluturi triști,
Lumea-i plină de-ariviști,
Care au dat ocol școlii
Și-acum rod ca niște molii
Pâinea omului sărman,
Care strigă of și-aman;
Frunză verde primprejur,
Eu când vreau să tac, înjur.
Fir-ar mama ei de lume,
Care-și face noi cutume,
Căzută în amorțeală,
Repetentă la morală,
Cu virtuți de antrepriză,
Unde viața-i numai miză;
Frunză verde suflet tâng,
Eu când vreau să-njur, doar plâng.
Plâng de asta și de aia,
Mocănește precum ploaia,
Plâng de sus și plâng de jos,
Însă fără de folos,
Peste lava de sub stern;
Plânsul lumii cel etern,
Vaierele mocirlite,
Ca pământul le înghite.
Lancea mea de frunză verde,
Fluieri, taci, tot te vor pierde.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre școală
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre pâine
- poezii despre ploaie
- poezii despre muște
Mai cade câte-o frunză...
Mai cade câte-o frunză ruptă,
Din pomul și așa prea gol
Și în căderea ei foșnită
Mor visele strânse în stol.
Mai cade câte-o frunză verde,
Copacul este întristat,
E-atât de gol că nu ai crede
C-a fost cândva cel mai bărbat.
Mai cade și câte o creangă,
S-a rupt din uscăciunea ei,
Lăsând coroana prea beteagă,
Lăsând mai rare flori de tei.
Mai cade câte-o frunză udă,
Înlăcrimate dimineți,
Vântul când trece nu ascultă
Povestea ei cu ochii beți.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre copaci, poezii despre visare, poezii despre tei, poezii despre superlative sau poezii despre ochi
Frunza căzută
din vise, idealuri și din flori
viața am clădit în doi
cu multă trudă-n temelie
și inocență în privire
nu am știut că timpu-alege
și roadele le va culege
cuvânt având doar un destin
care de multe ori e chin
și-acum sunt frunza cea căzută
privesc de jos ziua trecută
întunecat cer.... o clepsidră
aș vrea o ușă să-mi deschidă
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre întuneric, poezii despre viață, poezii despre inocență, poezii despre idealuri, poezii despre flori sau poezii despre cuvinte
Despre frunză
Oare frunza se gândește
când e mică și când crește,
ce rol are ea de-i verde
și de unde se hrănește?
Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald și când e rece?
Oare frunza are simțuri
și se sperie de vânturi,
știe frunza când e noapte
și de ce plouă în rate?
Știe frunza sau nu știe
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare știe
și bătrână și pustie?
Știe frunza când e ruptă
și când moare ca o frunză,
când căzută ruginită
e călcată și e frântă?
Sau când doare poate știe
sau când vântul o adie,
sau când este ruginie,
știe frunza... cine știe?
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre sperieturi, poezii despre simțuri sau poezii despre noapte
Ciclul vieții
Omu-i frunză frunza-i om
Trece vremea si se duce
Timpu îl pune la răscruce
Omul nu mai este om
Frunza nu mai este-n pom
Fericit tu vrei omule să fii
Viata multe îți va daruii
Ea îți da mereu un semn
De tot ce ntalnesti sa nu te temi
Viața ce o trăiește un om
O frunză agățată-n pom
O primăvară veselă se ivește
Si tot pământul după o iarna
Se-ncălzește la viață ne trezeste
Si mugurul se arată in luna lui april
Zâmbet pe chipul vesel de copil
Acum in luna caldă de april
Apare frunza verde n pom
Inveseleste orice suflet din om
Iubești soarele si vântul zăpăcit
Si fetele ce stau la umbră de nuc răstignit
Aduc prânzul omul la plug
Iar vara frunza i fericită si omul si ea
Iubeste viața si este iubită
De multe ori se scutură de vânt
Se apleacă până la pământ
Si toamna apare printre nori
Atinge frunza cu stropi grei si ploi
Suiera un nebun de vânt
Se scutură si frunza verde zace
Căzută galbenă pe pământ
Trece grăbit timpu-n zbor
Frunza galbenă-i sfărâmata de picior
Si vine primăvara blândă luminoasă
O alta frunză mai frumoasă
Un om se duce o frunză cade
E o rotație a ciclului divin
Un mugur nou apare-n primăvară
Un prunc se naste devine bărbat
Un ciclu al naturii repetat
Este de mii de ani lumină neîncetat
Nu poate fi schimbat
Cu toate că de mult
omul a încercat
Dar bunul Dumnezeu ne-a iertat de acest mare păcat
Ciclul vieții nu poate fi schimbat!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre muguri, poezii despre lumină, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dar
Din iarna acestui început de an îi aleg și îi dăruiesc cel mai alb și curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg și îi dăruiesc o floare albă de cireș.
Din vara acestui an îi aleg și îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg și îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele."
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre început, poezii despre sfârșit sau poezii despre mâini
Ce mai contează dacă o frunză căzută la pământ a fost sau nu pe creanga unui copac...
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre frunze, aforisme despre crengi sau aforisme despre copaci
Poemul frunzei
Mai lasă-mă o clipă
să te mângâi
frunză căzută pe cărare
frumusețea ta,
o port cu mine
din timpul pomului în floare
simt emoția nestăvilită
alin durerea
cu o rugă fierbinte
ce urcă în zboruri neștiute
vei renaște-n primăvară
în muguri de speranțe
și flori de giuvaer
m-ai dezbrăcat de verdele privirii
când focul iubirii ardea
apoi te-ai transformat
în galben zâmbitor
vântul oftează
în lunga dezmierdare
sub muzica suavă
pe foaia toamnei
aștern cu gânduri simple
poemul pentru tine...
frunză pierdută,
între pământ și cer.
poezie de Maria Ciobotariu (8 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre poezie
Frunză de toamnă
Toamna, un tablou arămiu
Când fiecare frunză căzută
Se pierde definitiv în pustiu
Cu tot cu povestea avută.
Toamna, un trist recital
La care o frunză suspină.
Când după ultimul ei bal
Dispare în a nopții surdină.
Toamna, expoziție de pictură
În care minunata frunză
Destinul nemilos îl îndură
Să se transforme într-o muză.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alina-Georgiana Drosu despre toamnă, citate de Alina-Georgiana Drosu despre tristețe, poezii despre pictură, citate de Alina-Georgiana Drosu despre noapte sau poezii despre arte plastice
Îmi este dor! Orice frunză căzută îmi pare povară...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre dor
Frunza
Tremură frunza de frică
Și e galbenă la față
Fiindcă dis-de-dimineață
De pe ram simte că pică.
Toată vara, ca o doamnă,
A fost mândră și îngâmfată
Nici nu s-a gândit vreodată
Că se va usca la toamnă.
Dar răcoarea o cuprinde
De la vârf până la bază,
Timpu-încet o devorează,
Și-umbra morții se întinde.
Alte frunze ofilite,
Care stau pe jos grămadă,
O privesc cum stă să cadă
Oarecum neliniștite.
Doar un lucru se mai poate
Când o frunză e uscată,
Ca în clipa întunecată
Să cadă cu demnitate.
poezie de Octavian Cocoș (3 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre galben, poezii despre frică sau poezii despre crengi
Frunză în arborele vieții
destinul meu e-o frunză pe un ram
freamătă sub stele pictate pe năframă
angelice lumini îmi bat la geam
și mă îndeamnă să nu îmi fie teamă.
dar mă lovesc furtuni o spaimă de groază
trece prin nervuri până la rădăcină
seva pământului trunchiul escaladează
mă energizează ca o vitamină.
vin vremuri cu probleme și cu ceață
cu valuri de brumă și de frig
nu mai aștept prea multe de la viață
și parcă tot mai des în pustiuri strig.
ia-mă Doamne în grijă ta sfântă
să nu fiu ca frunza căzută înfrântă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre înfrângere, poezii despre vitamine, poezii despre stele, poezii despre spaimă, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Rânduri de nisip
Poate că nisipul din palmele mele
a fost singurătate strigată pe culmi
sau lacrimă tăcută de piatră
căzută pe un drum fără rost.
Dar nisipul a uitat.
Nu mai știe ce-a fost.
Poate că nisipul din palmele mele
a dormit lângă o poveste de dragoste
sau l-a lovit vântul cu cetina palidă
căzută din stele undeva-n Făgăraș.
Dar nisipul a uitat.
Nu mai știe ce vânt l-a cernut.
Și ce pași...
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre uitare, poezii despre somn, poezii despre singurătate sau poezii despre povești de dragoste
Destinul
Viața mea-i cerneală, căzută pe jos
Am luat-o și amașezat-o pe hârtie
Și am scris-o de sus până jos
Un alt destin să-mi fie
Din ordine în dezordine, mă nasc
Și depășesc legile firii
Timpul meu, nu este măsurat de ceas
Și al meu sange, nu-l pot bea vampirii.
Nici demonii nu-s mai întunecați!
Atunci când greșesc
Nici îngerii nu-s mai curați!
Atunci când iubesc.
Eu cred în destin și-i stau împotrivă
Și sunt mai rapid de cât el!
O țintă am în viață și o văd în oglindă
Și oglinda mi-e drumul cu pași de oțel.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre vampiri, poezii despre naștere sau poezii despre legi
O frunză căzută
Semnul Dumnezeisc
Al trecerii.
haiku de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frunze
Frunza
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit.
Ieri iubita mi-a spus târziu-
Vezi tu codrul cel veșnic viu
Vara noastră se va sfârși
Când galben de tot va fi.
Codrul verde și-adânc era
Și-avea umbra de catifea
Și-n tot codrul, sub cerul clar
O galbenă frunză doar.
Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Și-n ea mă lovi căzând.
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit...
Ai... frunza galbenă
Ai... glasul tău
Ai... frunză galbenă
Ca visul rău...
poezie de Dan Verona
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre păduri sau poezii despre noroc
boabe de rouă
pe o frunză căzută
broșă pe rever
haiku de Mariana Popeangă Cornoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre rouă
Tablou
ai fost acolo
a rămas doar un chenar
numai un contur alb
papucii într-un colț
o eșarfă căzută jos
o ceașcă cu zaț de cafea
totul este acoperit de praf
poezie de Viorel Muha (aprilie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cafea
Ultima frunză
și ultima mea frunză a căzut
de pe copacul trist de lângă drum
învăluit de ceată ca un fum
și ca un fum în ceată dispărut
se duce toamna și se duc cu ea
nostalgice tristeți agonisite
de brume dimineața hămesite
de viitoarea iarnă și de nea
și soarele-i mai jos de orizont
și umbra mea-i mai lungă și mai dreaptă
deși azi mai coboară inc-o treaptă
și-i la nivel cu țărm de Hellespont
la ușă iarnă bate-ncetișor
și scurta ei bătaie mă sugrumă
cu degete de sticlă și de gumă
esinde ca o ață din fuior
noiembrie se stinge-n calendar
precum în candelă s-ar stinge dimineața
nu flacără ci pur și simplu viața
întinsă într-o raclă de cleștar...
... și ultima mea frunză a căzut
de pe copacul trist de lângă drum
învăluit de ceată ca un fum
mă simț devastator de dispărut...
poezie de Iurie Osoianu (19 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre fum, poezii despre foc sau poezii despre dimineață
murim de doruri multe
zi de zi
cu fiecare
frunză ruginită
căzută în dizgrație
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte sau citate despre dor