Ochii peştelui-
prin limpezimea apei
văd musca în zbor.
*
Stârnind iluzii
la orizontul încins-
fata morgana.
*
Pământul reavăn-
cărări de frunze moarte
cu iz tomnatic.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

MIJEŞTE SOARELE TOMNATIC PRIN FRUNZA FREMĂTÂNDĂ
Mijeşte soarele tomnatic prin frunza fremătândă,
Din valul ce de umbre trimte raza-i tremurândă
Pe sub norii cei de plumb ce devorează orizontul...
Şi mâine aştept a mă-ncălzi cu raza lui ce blândă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata Morgana

Fata Morgana este eşecul deşertului din noi.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (15 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

păpuşă de lemn -
pe suprafaţa apei
fata morgana

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzii...

Care mai doreşte,
care mai pofteşte
iluzii garantate..

iluzii de calitate
miraje de vis
năluciri mirifice
himere fabuloase

fără termen de expirare
pentru toţi
şi pentru toate gusturile.

Fata Morgana

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan Zehan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata morgana

Gata, am intrat în U. E.
Toată lumea o să vadă
PIB-ul noastru cum mai "suie",
Câinii cu colaci în coadă.

epigramă de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata Morgana...

Mă închid în carapace şi-aştept să vină zorii
Şi-mi trec pe dinainte crâmpeie iluzorii...
Eram Fata Morgana, tu încă nu m-ai prins,
Şi alergam prin lanuri între real şi vis...

Se deschideau prin grâne maci roşii înfloriţi,
Noi culegeam petale ca doi îndrăgostiţi...
Ai vrut să-mi dai buchetul cu roşu sângeriu
Eu m-am trezit din vise!... E toamnă şi-i târziu!...

Şi mă închid din nou, din nou, în carapace,
Dar gândurile muşcă!... Hienele vorace!....
De ce e toamnă oare... şi macii s-au trecut?!
De ce-s Fata Morgana şi-alerg spre asfinţit?!...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conspiraţie de primăvară

s-a deschis pentru o clipă
pământul,
ca o rază de transcendenţă
spre un orizont purtat de vânt,
spre orizontul tot mai îndepărtat
la care nu ajungi niciodată
în viaţă,
nu în viaţa asta,
spre Fata Morgana,
spre fata în alb,
spre fata din vis,

s-a deschis lumina interioară a pământului
pentru o secundă spre
toate florile albe
spre toate zările albe,
spre toate păsările albe,
şi nopţile de mai,

speranţa,
ca o primăvară,
ca o mireasă
îmbrăcată conspirativ
în flori de cais.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus întâia stea-
limpezimea cerului
la înserare.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna pe cărări
paşii trecătorului-
foşnet de frunze.
*
O lună plină-
peste vârful brazilor
argintul toamnei.
*
Lună crescândă-
înghiţită de apus
ultima rază.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
*
Susur de izvor
sparge liniştea serii-
Gâzele adorm.
*
Greieri în concert
pe sub căpiţa de fân-
Farmecul nopţii.
*
Foşnet de frunze
pe cărări neumblate-
Timpul se scurge.
*
Ogive de brazi
Împu

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrăvul sare
Musca s-o prindă din zbor
Deasupra apei

haiku de Mihail Mataringa (8 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte, eşti nenorocită

Printre ziduri dărâmate
de cutremurul sălbatic,
Zi de zi te caut, moarte,
biciuit de-un vânt tomnatic.
Când ai zguduit pământul
casa mi-ai făcut-o scrum.
Prin moloz caut mormântul,
în viaţă nu vreau să rămân.
Mi-ai luat părinţii, fraţii.
Am rămas singur pe drum.
Cu ei ai luat şi pe alţii.
Ia-mă şi pe mine-acum!
La ce bun să mai trăiesc?
Mi-ai luat fata iubită.
Pe cine să mai iubesc?
Moarte, eşti nenorocită
De nu mă iei, gâtul îţi sucesc.
Şi-n cumplita disperare,
în lavă te pârjolesc.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

E gata de zbor
de pe degetul mare-
o gâză mică.
*
Frunze de stejar
risipindu-se în vânt-
câtă tristeţe...
*
Trern cultivat-
ciori înghiţind sămânţa
neîncolţită.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e o fata morgana. Mulţi o văd, puţini o ating.

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flamenco

Îmi vinzi miraje, iluzii,
Clipeşti din ochii tăi migdalaţi,
Mă înconjuri parcă
Într-un dans de Flamenco
Mie mi se face rău de emoţie,
Şi ce e mai crâncen
Decât faptul că tu jubilezi?
Ţi-ai prins o roză roşie în păr,
Pletele tale mă mângâie uşor
În adierea vântului
Şi în mine se topeşte un gheţar.
Îmi vinzi iluzii,
Fata Morgana,
Nu mă privi cu ochii tăi
De jăratec violet,
Migdalaţi,
M-ai prins într-un joc nebun
De fuste parfumate,
De crinoline,
Într-un dans de Flamenco.
Tu jubilezi,
Iar în mine se topeşte un gheţar.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul furtunii

Se-negreşte orizontul,
Negerşit vine furtuna,
Scânteiază fulgere întruna,
La pământ s-apleacă plopul.

El prevesteşte că-i potopul,
Frunze-i pică câte una,
Se-negreşte orizontul,
Negreşit vine furtuna.

Furtuna vine ca diluviu,
E rupere de nori, urgie,
Se umflă balta în câmpie
şi râul pare ca un fluviu...
Se-negreşte orizontul.

rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În octombrie-
ninsori policolore
astupând cărări.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De satul meu bătrân

De satul meu bătrân îmi este dor...
Îmi amintesc de când eram fecior,
De casa şi de cumpăna fântânii,
De cum trudeau spre a trăi, bătrânii.

De obiceiuri din străbuni purtate
De plânsul şi de jalea de la moarte,
De bucuria nunţilor spre care
Copil, eu alergam cu-nfrigurare.

Îmi amintesc, îmi amintesc de toate,
De salcii ori de goana de pe drum,
Când îmi vedeam bunicii de departe...
În fumul vieţii parcă-i văd şi-acum...

Văd ca prin vis şi naţia română
Şi tricolorul fluturând spre-nalt,
Văd limpezimea apei din fântână
Şi-n plâns de dor şi de durere cad.

Spre transcendent văd alergând străbunii
Şi pică-n mine lacrimă de dor,
Căci au plecat din ţară toţi românii
Ne-având aici, de mult, vreun viitor.

Privind în jos, din înălţimi cu soare,
Văd renăscând biserica din vale,
Mormintele-nvelindu-se-n lumină...
Şi Doamne, simt puterea Ta divină!

Mă văd la focuri, alergând prin sat...
Văd tinereţea plină de păcat...
Văd ca prin vis şi nucul cel bătrân
Şi dintr-o dată iar mă simt român.

Dar vezi, îmi este talpa sângerândă
Şi-s paşii grei şi mâna tremurândă.
Pământul sfânt mă cheamă înapoi.
Trăiesc regretul celor mulţi ca voi!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele sărind-
vălurele în cercuri
pe luciul apei.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşte proptit-
stejar multisecular
pe malul apei.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!