Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ioana Gărgălie

Fata Morgana...

Mă închid în carapace și-aștept să vină zorii
Și-mi trec pe dinainte crâmpeie iluzorii...
Eram Fata Morgana, tu încă nu m-ai prins,
Și alergam prin lanuri între real și vis...

Se deschideau prin grâne maci roșii înfloriți,
Noi culegeam petale ca doi îndrăgostiți...
Ai vrut să-mi dai buchetul cu roșu sângeriu
Eu m-am trezit din vise!... E toamnă și-i târziu!...

Și mă închid din nou, din nou, în carapace,
Dar gândurile mușcă!... Hienele vorace!....
De ce e toamnă oare... și macii s-au trecut?!
De ce-s Fata Morgana și-alerg spre asfințit?!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Costel Zăgan
Fata Morgana
Fata Morgana este eșecul deșertului din noi.

definiție aforistică de din Inventeme (15 februarie 2009)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ioana Gărgălie

E toamnă, cade frunza...

Iubite, nu fi trist, nu plânge-n urma mea
N-am să mă-ntorc, deși mi-s pașii grei...
S-a frânt destinul nostru, pe cer s-a stins o stea
E toamnă, cade frunza și plouă pe alei!

Și simfonia ploii, când norii se cernesc,
Să îți aline dorul de-ți amintești de mine,
În cântecul viorii eternul,, te iubesc''
Să-mi fie amintire fierbinte despre tine!

Rămâi acum cu gândul la zilele cu soare
Când culegeam din lanuri toți macii înfloriți
Din roșul de petale clădeam iubirea-floare
Și ne trăiam povestea de miri îndrăgostiți...

Aripi de fluturi, parcă, ni se zbăteau în piept
Când ne plimbam de mână pe-aleea cu castani
Dar plouă acum, iubite, și vântul dă concert
Iar noi... cu aripi frânte... trăi-vom peste ani!...

Și când din nori de spumă zăpezi ne-or troieni
Cu părul nins de doruri ne-om aminti povești...
Te-oi aștepta, iubite, în vise să-mi revii,
Voi fi la tine-n gânduri acolo unde ești!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fata morgana

Gata, am intrat în U. E.
Toată lumea o vadă
PIB-ul noastru cum mai "suie",
Câinii cu colaci în coadă.

epigramă de din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fata Morgana

Alergam după Fata Morgana,
Moartea e tânără și fără etnie,
Vezi și Lili Marlen, Tosca,
Nevoia de dragoste este mai mare
Decât nevoia de a trăi,
De a te hrăni, ce-i pasă tembelului
de Farfuriile sparte?
Am pus șapte mere într-un buzunar
și m-am dus la Muntele Sinai,
apoi m-am însurat cu zâna deșertului,
cineva a propus ca bătrânii fie depuși de vii
în Mausoleu, era un geniu pustiu și neomogen,
mulți creează goluri în spațiu, prieteniile se pulverizează
din cauze entropice, fericiți indulgenții, independenții,
vechiul popor in, o tristețe cețoasă coboară,
cu pene de corbi edgarallanpoești.
Orice înmormântare obosește.
Trenurile au întârzieri.
Oglinzile sunt oarbe prin definiție.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Georgeta Șuta

Antonimi

Toamna
ce se așează, o desenezi abstract,
cu maci prin lanuri de porumb,
în flori de primăvară o îmbraci,
când frunze ruginite
doinesc suave spre pământ.
Îmi spui ca sunt copacii plini
cu flori de liliac,
mirosul lor te-mbată prin suspin,
eu văd doar crizanteme,
nuferi roz pe lac,
o toamnă blândă ce se așează
iar primăvara ta
ecou cu sunet antonim.
Din negrul cât era în jur,
am strâns lumini
și dorurile le-am împletit cu alb,
iar tot ce văd
că-i toamnă și-i sublim acum,
tu vii să-mi spui
din rugina frunzelor
a înflorit din nou
alb liliac pe ram...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă

A mai trecut o toamnă după toamnă
Și tot așa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi și noapte frunzele căzând.

Prin parc trec pași nepăsători și toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă și-ncă-o toamnă
Deși ninsoare-n barbă aș fi vrut.

Aș vrea din urmă moartea ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeași viață nepermis de lungă
Aceeași toamnă fără de sfârșit.

poezie de (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

E toamnă din nou în calendar

E toamnă din nou în calendar.
Afară bate un vânt rece și avar.
O frunză cade pe pământul umed, solitar.
E toamnă din nou în calendar
Și într-un vechi, micuț bazar
Cântă vesel un lăutar,
Un cântec de dor și de păhar!
Căci e toamnă din nou în calendar.
Pe strada cu un singur felinar
Trece grăbit un birjar,
Ducând un suflet plin de dragoste și amar!
Căci e din nou toamnă în calendar.
Iubito tu mă întrebi încet și rar
De ce nori pe cer apar?
De ce latră în noapte acel ogar?
Eu îți răspund cu glasul meu sentimental
Pentrucă e din nou toamnă în calendar.

poezie de (23 octombrie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Curcubeu cenușiu

De ce mi-e tristă fiecare toamnă,
Bătut cu vânt, în picuri și cu frunze,
Spălat cu ploi, de tot ce-avusem muze
Pe-ascunse... Că -ndrept încet spre iarnă?

Se moare fizic, timpul, anual
păcălind că-i doar, moral, un ciclu;
Pierzându- perpetuu-ntr-un periplu
Fără de-ntors... În solul de fundal.

pierd din mine, într-un melancolic,
La trist repetitiv de Nou de An
-Un mincinos, că ce-i trecut e van-
Pentru un miez de noapte... Euforic.

Toamnă îs încă, în culori de foi,
Ce-s întrupări de suflete scadente
De vieți pierdute, sau intermitente...
Prescrisele de Dumnezeul... Dintre noi.

Mi-e toamna una singură și-i scurtă
În timp -mai scurt... de când eram copil-
Și-i fără-ntors, mi-e veșnicul exil,
Cu apa vieții... Ce definitiv se zvântă.

M-am prins, în jocul recapitulării,
De anotimpuri ce-am în inventar;
Sunt reciclat cu fericirea dată-n dar
De visul minții... De-a răpi clipe uitării.

Dar din păcate, tot, rămâne vis
-Fără întoarcere reală inapoi-
E toamna-mi colorată, printre voi,
Dintr-un contract... Cu viața-n compromis.

poezie de (4 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Dansul unei nopți de toamnă

Dansez printre frunze căzute,
dansez într-un hohot de râs,
dansez pe uitări așternute,
privind spre un dulce surâs.

E muzica, oare, de vină
că dansul mi-e mult mai destins,
ori toamna aceasta-i divină
și-n brațele ei m-a cuprins?

E, poate, privirea ei caldă,
e ritmul, e setea din noi?
Prin stropii din ploaie ne scaldă
o vrajă-mpărțită la doi.

Dansez într-o noapte de toamnă,
și plouă, dar noaptea-i de vis
când totul din noi ne îndeamnă
la dans, pe un ring redeschis.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Conspirație de primăvară

s-a deschis pentru o clipă
pământul,
ca o rază de transcendență
spre un orizont purtat de vânt,
spre orizontul tot mai îndepărtat
la care nu ajungi niciodată
în viață,
nu în viața asta,
spre Fata Morgana,
spre fata în alb,
spre fata din vis,

s-a deschis lumina interioară a pământului
pentru o secundă spre
toate florile albe
spre toate zările albe,
spre toate păsările albe,
și nopțile de mai,

speranța,
ca o primăvară,
ca o mireasă
îmbrăcată conspirativ
în flori de cais.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Noapte rece de toamnă

E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.

E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.

E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.

E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.

poezie de (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

DOAR UN COMENTARIU LA O POEZIE

Mi-s ochii triști, iubite, privirea-nlăcrimată,
cauți și te caut... căci ne-am ascuns de noi
Și-un dor nebun prin gări și pe câmpii ne poartă...
Eu sunt Fata Morgana....,, de sâmbătă sau joi''...

Eu leac îți sunt durerii când vin -ți mângâi părul
Și te înalț pe culmi în nopțile frumoase,
,, Iluzie ivită''.... ca să-ți astâmpăr dorul....
Rămân speranța ta....,, și-a zilelor rămase''...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pași de catifea

Pași de catifea

Autor Mihaela CD

Văd pașii tăi cum repezi au trecut

Prin agonia frunzelor de toamnă

S-au tot grăbit..., nu i-a durut...

Că vine-o toamnă și-apoi altă toamnă..


Irepetabili zvelții pași de-atunci

Ai vrea să-i chemi însă nu-i chip

Trecut e timpul..., clipele adânci

S-au șters... ca valul pe nisip...


Căci timpul trece și nu iartă

Ce mult ai da -l poți opri

Să poți întoarce această soartă

Și bătrânețea o poți întineri


Și a venit din nou o toamnă...

Să vie încă multe după ea!

Azi numeri frunzele ce te condamnă

Să calci ușor... cu pași de catifea...

poezie de din revista Poezii pentru sufletul meu (5 martie 2021)
Adăugat de Mihaela CdSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Cîrneanu

Zbucium

Va mai trece o toamnă prin noi

Și încă o frunză renunță la viață

Un timp dezbrăcat de iluzii, cu ploi

Vise înghețate în pâlcuri de ceață,

Stinghere zbor păsări nici că le pasă

De timpul clepsidrei rămas fără doi

Se zguduie cerul, al norilor casă

E zbucium de toamnă și zbucium în noi....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colorit de toamnă

Alb de toamnă picurat prin asfințit
Cu strigătul de jos descifrând lihnit
Podeaua rece și pierdută la infinit,
În coloritul de toamnă de curând pălit...

Fântâna nevrută acum din poveste
Pierzând, bloc cu bloc, se înnegrește.
Idolizand a lumii ramuri de palimpseste,
Fostele pietre se sparg în umbrele funeste.

Pădurea largă privește, se supune
La luna plăcută - văzută nou prin rațiune
Pădurea suferă cumplit dar apa se opune,
În coloritul de toamnă, acum arhaică minune...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă

Azi, după mii de veri, mi-e din nou toamnă
Și fumul din grădini îl simt în piept
Azi până și trecutul condamnă
încă sunt prezent și te aștept

Azi ascultă triști din nou castanii
Ce-mi țineau partea când eram puștan
De-acum, ușor, pe cum vor trece anii
Voi deveni și eu... un biet castan.

poezie de
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Morgana: Cum poți fi atât de crud? Gwen e cea mai bună, cea mai loială persoană din lume și a fost mai mult decât o prietenă pentru noi toți! Și tu vrei o lași în mila animalelor ălora!
Arthur: Morgana!
Morgana: Nu ți-e rușine? Nu te gândești la nimeni altcineva în afară de tine?
Arthur: Morgana...
Morgana: Știam că ai multe defecte, Arthur Pendragon, dar nu știam că ești un laș fără pereche!
Arthur: Morgana! Dacă ai înceta mai țipi la mine pentru o secundă, ai observa că îmi fac bagajele!

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Când ziua se stinge

,, Și plouă și ninge", e iarnă și-i frig
Și vâjâie vântul, e vreme câinoasă,
Când ziua se stinge în noapte te strig
Doar flăcări și umbre se îngână prin casă

Tu nu ești aici să-mi mai spui,, te iubesc''
Și țes cu fir negru rețele de gânduri
Din vise și umbre nu pot clădesc
Iubirea pierdută.... cu zbateri de fluturi

Și plânge natura cu stele și ploi
Cu macii pe buze aștept la fereastră
Dar iarna așterne un zid între noi
Cu nori și cu neguri pe bolta albastră...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Botnaru

Prelegerea toamnei

O, toamnă, cum știi ochiul a seduce
Cu flori ce au trecut de recele chemări
Și au pornit prin timp a readuce
A doua înflorire... peste așteptări.

Și cum trezești în noi a dorului căldură,
Chemându-ne pe alei, bătătorite-n doi,
Când braț la braț, îngemănați într-o făptură,
Nici vântului nu-i scurgi suflarea între noi.

Lipești de suflet ochii largi de frunză,
Cu vise cerci a ogoi melancolii în noi
Și ne îngropi în dimineți cu liniște ursuză,
De zbuciumul ce vrei a-l stăvili cu ploi.

Îmi place miezul tău de-nțelepciune,
Dai soarelui răgaz destul a încălzi,
Tai sufletului spor de-amărăciune
Și ca pe-o floare-l mâni spre a iubi...

Și prețu-i de nimic, -ți ascultăm prelegeri,
Căci timpu-i fără timp, ne aparțin alegeri...
Înalță-ne din griji, plină de vis, aripa
Și, binecuvântată, ne-ține-n zbor nou clipa...

... cu noi splendori se-mbracă ochii dimineața,
ce toamnă specială mi-a dedicat iar viața!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O frunză-n al tău ram...

Nu știu de ce mă mai iubești,
Sunt doar o frunză-n al tău ram,
Uitată-n cartea cu povești,
Pierdută-n fiecare an...

Din când în când îți aduc vești
Din parcul florilor, la geam...
Dar nu pot sta, chiar de-ți dorești,
Plecând... pot întoarce iar

În vara dragostei promise,
Privind prin frunzele căzute
Copacii desfrunziți de vise
În iarna dorurilor mute.

Și plec în fiecare toamnă
În dor să-mi regăsesc iubirea,
Să pot visa la tine, Doamnă,
Să-mi fie dragă amintirea...

Și-aștept acum pot citi
Pe tâmpla ta iar primăvara,
Să pot simți din nou fiori
În vise, când se lasă seara.

Să înverzească-n al tău ram
Iubirea frunzelor pierdute,
Si-ndrăgostit din nou să am
Din ochii tăi... roua pe frunte...

poezie de din Din suflet
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook