HAIKU
*
Nucul cel umbros-
odihna drumeţului
prins în visare.
*
Plop singuratic
cu vârful peste soare-
limpede cerul.
*
Stea cazătoare
se pierde privirii-
întunecime.
*
Floare de stâncă-
singurătatea

haiku de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

*
Nucul cel umbros-
odihna drumeţului
prins în visare.
*
Plop singuratic
cu vârful peste soare-
limpede cerul.
*
Stea cazătoare
se pierde privirii-
întunecime.
*
Floare de stâncă-
singurătatea

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

*
Floare de stâncă-
singurătatea mută
fură privirea.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o terasă-
ciugulind caşcavalul
cioara flămândă.
*
Umbre peste văi
soarele trecând piscul-
ultima rază.
*
Stelele pălind
sub razele de soare-
sclipiri de rouă.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbel alb
scurmând după seminţe-
rond cu flori toamna.
*
Irespirabil-
în atmosferă noxe
şi aer ceţos.
*
Potecă în crâng-
sub paşii drumeţului
foşnet de frunze

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
Valul înspumat
lovind promontoriul-
furtuna din larg.
*
În depărtare
auzindu-se cucul-
ultimul cântec.
*
Fură nectarul
albina în vizită-
floare de salcâm.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna pe cărări
paşii trecătorului-
foşnet de frunze.
*
O lună plină-
peste vârful brazilor
argintul toamnei.
*
Lună crescândă-
înghiţită de apus
ultima rază.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ÎN VÂRFUL DEALULUI LA NUC (Rubaiat)
În vârful dealului, la nuc
M-aşteaptă ieie să mă duc
La un dans sub raza lunii,
Să nu cânt singur ca un cuc.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o speranţă-
stropii ploii de vară
căzând pe creştet.
*
O rândunică
la zbor învaţă puii-
mirosul toamnei.
*
Priveşte cerul
de pe pustiul pietrei-
o floare de colţ.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conturat pe cer-
în vârful copacului
cuibul de cioară.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet de ianuarie

Mirifică este pădurea ninsă,
Orişice copac se pare-n floare,
Steluţe albe licăre în soare
Sub ochii mei în zarea necuprinsă.

Peste câmpia cea scânteietoare
De vântul aspru zăpada-i prinsă,
De Crivăţul cu pofta lui nestinsă,
Ce-o poartă-n sus din zare-n zare...

Târziu, la miezul nopţii sus răsare
O candelă ce luminează cerul
Şi ne sloboade peste case gerul,

Dar nu numai acesta este semnul
Ascuţimii frigului de-afară,
Tremură şi puzderia stelară.

sonet de Ioan Friciu (19 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul gondolierului

Ţine vâsla cu putere
Gondolierul singuratic,
Ce-n periplul lui acvatic
Îşi găseşte mângâiere.

Cântă numai din plăcere
Acest tip înalt, simpatic.
Ţine vâsla cu putere
Gondolierul singuratic.

Gondola-nghite "jăratic",
Dar este numai o părere.
Gondolierul charismatic
Face volte-ntre veliere

Ţinând vâsla cu putere

rondel de Ioan Friciu (1 iulie 2008)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

India

călătorie în ţara
amintirilor sacre
unde trec
peste fluvii sau neînţelegând
peste pustiul sufletesc
din cărţile lor sfinte

voi privi apusuri
şi praful ridicat de paşii elefanţilor
de pe ţărmuri
şi copaci cu zeci de glasuri cântătoare

voi filma înţelepţi
muritori de foame
hrăniţi cu durere
leneşi pentru odihna sufletului
şi tăcuţi

în singurătatea lumii
între pereţi din trestii
voi vedea dansul sacru
al femeilor învăţate ca păsările
să cânte

şi în vise să-i adoarmă iar
pe cei privitori
în noaptea
imposibil de ţinut minte
mă voi pierde înmărmurit
lângă un trup străin
dar ce mult îl iubesc
trupul
şi ce pătrundere - prinsoare şi
apoi rupere - supărare va fi

şi dimineaţa încolăcit de nori
nu voi şti dacă a fost vis sau nu
şi voi căuta degeaba un semn
să vină noaptea mai repede
voi aştepta
cu sani şi visare indiană.

poezie de Cornel Mărginean
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul lenii

Grea e lenea, dar plăcută,
Ca odihna fără muncă
Şi mâncarea ce-i făcută
Din cârnaţi picanţi, cu şuncă.

Leneşul doar dă poruncă
Să-i dai apă ne-ncepută;
Grea e lenea, dar plăcută,
Ca odihna fără muncă.

Ar bea zeamă de cucută
De ar şti că nu-l aruncă
În tenebră de speluncă,
Unde moartea îl sărută...

Uşoară-i lenea şi plăcută!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopul singuratic

În a mea copilărie, plopi în sat au fost doar trei
Şi erau înalţi şi mândri, verticali, unul ca altul,
Groşi erau la trunchi şi nimeni nu îi cupridea de-a latul,
Ca în cartea de poveste se comparau cu nişte zmei.

Mai înalt acum atinge, maiestos seninul cer
Răzleţitul plop bătrân, rămas în satulmeu natal,
Care-n zilele când plouă zgârie norii de opal
Şi în viiforul de iarnă nu îi pasă că e ger.

Azi trăieşte singuratic în colţ verde de grădină,
Iar pe lângă rădăcini l-au năpădit muţimi lăstarii
Căci de vechea sa tulpină se legară armăsarii,
Iar în freamătu-nserării frunza-i plânge şi suspină.
Gândul rău s-a pus de omul care-ar fi dorit să-l taie,

Însă nimeni nu va putea avea cândva curajul
Caci putere mare n-are spre ai strămuta tonajul,
Pentru foc e slab, că arde doar cu fum, făr de văpaie.

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unei frunze brumate

Brumă rece, sclipitoare
Ai venit peste grădină
Şi cu otrăvita-ţi mână
Mi-ai ucis o mândră floare.

În piept inima mă doare
Că- i aud plânsul în surdină,
Brumă rece, sclipitoare
Ce-ai venit peste grădină.

Te vei speria de soare
Şi vei fugi ca o nebună,
Dar ce folos, dacă o floare
Moare neputând s-o spună,

Brumă rece, sclipitoare!

rondel de Ioan Friciu (29 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngălbenite-
cad de vânt legănate
frunze de arţar.
*
Croncănit prelung-
în vârful castanului
cârdul ciorilor.
*
Ameţitoarea
mireasmăa crinilor-
glastra de cristal.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DE PE CERUL ÎNSTELAT, AZI AM FURAT UN PUMN DE STELE
De pe cerul înstelat, azi am furat un pumn de stele
Şi-n naivitatea mea am început un joc cu ele,
Luna paznic peste boltă m-a văzut, ca să mă certe,
Să-mi arunce invective c-am trecut la fapte rele.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
Iarba căzută
sub coasa ascuţită-
în zorii zilei.
*
În prag de toamnă-
pregătindu-se de zbor
puii de barză.
*
Pe cer acvila-
păsăret în alertă
zburând în tufiş.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vânt funigei-
pe cerul toamnei târzii
soare generos.
*
În toamna rece-
sub cerul dimineţii
frunze brumate.
*
Pe ram de alun-
pregătită pentru salt
o veveriţă.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care-şi pierde averea, pierde mult; cel care pierde un prieten, pierde şi mai mult; dar cel care-şi pierde curajul, pierde totul.

citat clasic din Miguel de Cervantes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!