"De sub tăvălug" e e un titlu optimist! În realitate însă am ieşit de sub tăvălug asemeni firului de iarbă prin asfalt.

Ilie Tudor în De sub tăvălug (2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

"De sub tăvălug" e e un titlu optimist! În realitate însă am ieşit de sub tăvălug asemeni firului de iarbă prin asfalt.

Ilie Tudor în De sub tăvălug (2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce tăvălug de gânduri

Ce tăvălug de gânduri, noapte zbuciumată,
Eu, trupul tău, Zeiţă, nu-l voi uita vreodată!
S-a spulberat iubirea ca şi cum n-ar fi fost
Şi nu mai am pe lume, de astăzi, niciun rost.

Ce tăvălug de gânduri, ce absurdă încercare
Să vezi iubirea vieţii topindu-se în zare,
Povara-i mult prea mare, mă simt abandonat,
Dar ştiu, de astă dată, doar eu sunt vinovat.

Ce tăvălug de gânduri, mintea împresoară
Şi-n depărtări, ce jalnic se-aude o vioară,
Dar marea fremătândă, cu al său rece val,
Parcă mă trezeşte din cel absurd coşmar.

Ce tăvălug de gânduri zac pe nisipul fin,
Cătând pe cerul nopţii o urmă de destin
Pe care să-l invoc, în cel din urmă ceas,
Mă amăgesc, desigur, e tot ce mi-a rămas.

poezie de Alex Dospian (mai 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii asemeni firului de iarbă
care respiră frumos chiar şi sub greutatea bocancilor

Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce tăvălug de gânduri...

Femeie fără seamăn, ţii piept iubirii mele.
Ce tăvălug de gânduri mi-apare-n faţă - tu -
călcând tot ce respiră în calea sa; ce vele
catargul mi-l îndoaie-n tumultul de acu'...

Aruncă-te-n dorinţă şi lasă-te purtată
pe-o mâna istovită ce-a fluturat în vânt
eşecuri şi victorii (mai greu ca niciodată
se agăţa oftatul de fiece cuvânt).

Şi de-ai urca spre gura-mi, scăpând pe veci de groază,
şi de-ai plonja prin mine, să-ţi simt trecutul dor,
n-aş mai pieri cum piere în umbre orice rază,
ci-aş rupe răsăritul din văzul tuturor,

să ţi-l aşez în frunte, cu fruntea mea să-nchege
un tot de-ndrăgostire- amor, izbândă, lege.

sonet de Ionuţ Popa (2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăr rupt în cuvinte

Iubirea poate întreabă

iubirea poate răspunde

bunica firului de iarbă

zăpada îmi spune du-te

Iubirea poate răspunde

iubirea poate încearcă

dintre zările profunde

soarele-i o altă barcă

Iubirea poate încearcă

bunica firului de iarbă

cerul atât drept cască

iubirea poate întreabă

Iubirea poate răspunde

- poezie pe unde scurte-

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilie: Vântul deşertului a şters de mult paşii noştri pe nisip, dar nu există clipă în viaţa mea în care să nu mă gândesc la tine, fie în vis, fie în realitate, îţi mulţumesc că mi-ai ieşit în cale.

replică din Al Cincilea Munte de Paulo Coelho (1996)
Adăugat de Iunia Bujita
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea preschimbată în ploaie
culege versuri din Cer
în inima-ţi "împietrită" de nopţile
în care nu ţi-am fost.

O voi ruga
să-ţi vină tăvălug
iubindu-te
năucă
până rămâi
fără aer.

Să mă ierţi
dar astăzi
te iubesc
cu stropii de ploaie...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarbă

Duhul ierbii umblă prin văzduh,
moartea a ieşit din abstract
dând largi ocoluri,
împărţind sfârşitul.
Sânzienele îşi acoperă umerii,
jocul de frunze e oprit,
timpul trece prin sânge.
Dorul rămas stingher
se-nvârte rotund,
sub salcâmul înflorit.
E iarbă, e vânt, e pustiu.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochi de furnică privesc obeliscul ameţitor al firului de iarbă.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi ţigăneşti
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vindecare

Tu şi eu cândva odată,
Legământ într-o iubire,
Două inimi rătăcite
Universuri - diferite.
Ochii i-am inchis cu lacrimi,
Dorul ferecat în mine
Suferinţei i-am pus lacăt.

Leacul inimii a fost timpul
Tăvălug trecut prin mine.
Dar acum, sunt vindecată.
Ochii mi-au secat de lacrimi,
Dorului deschis-am calea,
Inimii inchis-am vrana.

Te-am visat că eşti cu mine
Te-am visat şi-mi este bine,

Fără tine.

poezie de Angelina Nădejde (7 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cititul este asemeni gândirii, asemeni rugăciunii, asemeni discuţiei cu un prieten, asemeni înţelegerii ideilor altor oameni, asemeni ascultării muzicii, asemeni contemplării unei privelişti în timp ce te plimbi pe o plajă.

citat din Roberto Bolano
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenuşă de dor

CENUŞĂ DE DOR

Prin vise, cu braţe de gând adunate
Într-un castel al dragostei promise,
Se aud şi acum timidele şoapte
Ce-şi duc ecou în poeme nescrise.

Suspină dorul în clepsidră de nisip,
Când împletesc speranţa cu iubirea
Să-mi învăluie tristeţi lipite pe chip,
La târg de vise să-i vând amintirea.

Dar dorul e cuprins de magma iubirii
Zdrobindu-mi inima ca un tăvălug.
Îmbrăcată în giulgiul nefericirii,
Plânge când ard sentimentele pe rug.

În maramă adun cenuşa dorului,
La rădăcina iubirii să o las,
Să-l regăsesc pe aripile timpului,
Prin altă viaţă de-ar fi să fac popas.

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din De dragoste şi dor (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La iarbă verde

Cu purcel şi cu căţel,
Au ieşit iar în natură.
Iarba-i doar un firicel:
Restul e... maculatură!

epigramă de Viorica Găinariu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie, dar din har

Ţi-ai strâns seninu-n călimara vieţii,
Arcuş divin pe coarda minţii eşti...
De la-nceputuri te nuntesc poeţii,
Mireasă a simţirilor lumeşti.

Eşti diamant ce nu se demodează
Pus pe tipsia celui hărăzit,
O zeie care-n suflete creează...
Un tăvălug divin, de neoprit.

Atâtea minţi te poartă peste veacuri
Împodobindu-ţi rimele cu drag,
Tu vei trăi cât stelele pe lacuri,
Mărind cu perle-a timpului şirag!

poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul rătăcit (sonet)

DORUL RĂTĂCIT
(sonet dedicat dorului)

Se rătăceşte doru-n pribegie,
Când sentimentele pe lacrimi se scurg,
Iar Soarele se ascunde în amurg,
Căutând iubirea prin veşnicie.

De iubire arde dorul ca pe rug
În sufletul condamnat la sclavie,
Că trădarea ce-a lăsat anarhie,
Distruge inimi cu-al sorţii tăvălug.

Privesc iubirea ostatică în zori,
Cu aşteptări de dor încărunţite
Şi îngheţate de-ai dragostei fiori.

Iar sentimentele nefericite
Se-aud suspinând în viscol de ninsori,
Cu dorul în speranţe troienite.

*13 mai - Ziua Internaţională a Dorului

Autor Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Sonete afective (13 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelept este şarpele. Şuierul pe care-l auziţi nu-i al lui. Este curgerea stelelor pe luciul fără sfârşit al firului de iarbă.

citat din Petre Ghelmez
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul fustangiului

E căpiat după femei
Şi din gură bale-i curg,
Le pândeşte în amurg
Să prindă una din trei.

Le sărută, vrei, nu vrei,
Pe fese nădragii-i fug,
E căpiat după femei
Şi din gură bale-i curg.

Femeile cu mare cu sârg
Se prosternează la zei
Să cerceteze bine ce-i
Şi să-l prefacă-n tăvălug,

Căpiat după femei.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desculţă prin iarbă

Vreau să fug desculţă prin iarbă,
Să-mi găsesc locul meu curat
Şi nu vreau nici o pată albă,
Pe covorul de iarbă plat.

Noaptea s-o savurăm în tăcere
Şi cred că-n iarbă creşte uitarea,
Cu o licoare pasională din alte ere,
Iar bujorii îşi schimbau culoarea.

poezie de Eugenia Calancea (6 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi joc jocul vieţii

precum un copil uitat
într-o groapă cu nisip
între două treceri
din haos în haos
prin închegări de o clipă

cu mintea însă
împart dureri
ca dovezi ale existenţei
izvoare triste
ale unui trup
care-şi caută viermii
acolo unde şi-a lăsat ţărâna
la dospit de iarbă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnicie-n paradis

Plânset, vaiete, suspine
Adunate-n trup la tine
Spasmele-nfricoşătoare
Te topesc rău pe picioare.

Muget de pleoapă-mpietrită
Peste ochi plini de ispită
Rotocoale-nfierbântate
Spală urmele ridate.

Se năruie universul
Răpindu-ţi până şi ghersul
Durerea buluc, buluc,
Te izbeşte tăvălug.

Candele înmiresmate
Răspândesc parfum de moarte
Îngerii se odihnesc
Pe tărâm Dumnezeiesc.

Te priveşte cum te stingi
Doamna lună prinsă-n chingi
Te sărută pe obraz
Şi te trage de grumaz.

Te ridică pe-a ei rază
Şi pe-o stea uşor te aşează
Pe ea numele ţi-e scris
Veşnicie-n paradis.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!