E iarbă
Duhul ierbii umblă prin văzduh,
moartea a ieșit din abstract
dând largi ocoluri,
împărțind sfârșitul.
Sânzienele își acoperă umerii,
jocul de frunze e oprit,
timpul trece prin sânge.
Dorul rămas stingher
se-nvârte rotund,
sub salcâmul înflorit.
E iarbă, e vânt, e pustiu.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre sfârșit
- poezii despre moarte
- poezii despre jocuri
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.