Parcatul maşinii

oricât de luxoasă dăunează aerului
care intră iese pe geamul larg deschis
din motiv de aerisire de dimineaţă
tragi un gât de gaz de ţeavă de eşapament
original te ameţeşte din loc în loc
din cauza trotuarelor care adăpostesc
maşini din ce în ce mai moderne
trase direct în fereastra ta şi mâine
te întrebi dacă nu va reuşi cineva
să urce bolidul pe pervazul tău alb

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sare prin gaură

în gaură şiretul îl bagi
tragi şi te uiţi la bătrână
degeaba o întrebi dacă a mâncat
ea spune acelaşi lucru
e numai piele şi os. simţi
că se duce
tragi şiretul papucului
până simţi deznădejdea
cum urcă în capul tău pătrat
de la ultimul chef. te uiţi. o
simţi că pleacă
te întrebi cât de mult
mai ţii la ea. atingi mâna ei
e rece de la circulaţia deficitară
zâmbetul a rămas acelaşi
şiretul sare din gaură
în gaură şi tragi uşor
e jocul învăţat de la ea
când erai bolnav. spunea
că şiretul era iepuraş
vocea ei alina durerea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici nu se intră

Aici nu se intră,
E un blestem ai rădăcinilor
care s-au unit în pământ!
Cine calcă pata de cerneală,
se înroşeşte din cauza globulelor
care plutesc acum în ozonul de munte.
Nu se intră şi nu se iese,
decât dacă accepţi să rămâi rănit
şi nebandajat...
Dacă porţi rana prin lume,
ca toţi să te privească, precum un pom
răsărit şi necunoscut după prima frunză!
Aici nu se intră, domnilor,
decât dacă suportaţi pata de cerneală,
plină cu globule care nu mai dispar,
niciodată!...

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă

şi-n seara asta la geamul
pe jumătate deschis
dar înde
ajuns de deschis
încât să simţi par
fumul florilor pe care le a
duc în fiecare seară la patul tău
să nu stai cu ochii trişti
sau
visătoare la crizanteme
le scot din viaţa lor şi le a
duc la tine să te scot din vis
să mă aştepţi cu fruntea-n mâini
cu ochii-n stele
cu luna în podul palmei
aşteaptă-mă în faţa televizorului
la un film romantic
o să vin cu ciocolată
o să aduc lichior de cireşe amare
aşteaptă-mă (!?) n-ai ce pierde

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om bătrân

indecis să reintre în ca(ra)ntină
fără să se ascundă
în braţele iubitei din cauza burţii lui
privea curios dudele pisate
în piuă strivite pentru omul
care e înţărcat de la sânii femeii
întărite de buzele ştirbe
îi bătea o pleoapă coman
dată
direct din cord cu acordul bătrânului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întocmai precum un chimist experimentat, vă atrag atenţia că, dacă veţi combina doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen veţi obţine o moleculă de apă. De asemenea, ştiţi că un atom de oxigen şi unul de carbon dau monoxidul de carbon, care este un gaz deosebit de toxic. Dar, dacă mai adăugaţi un atom de oxigen, veţi obţine dioxidul de carbon, care este un gaz practic inofensiv. Tot astfel, mai pot avea loc o mulţime de alte combinaţii chimice. Să nu credeţi că principiile din chimie, din fizică şi din matematică diferă de principiile ce guvernează subconştientul vostru.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este condamnat să-şi ducă viaţa între două găuri: una - din care a ieşit şi nu mai intră niciodată, cealaltă - în care intră şi din care nu mai iese niciodată.

Marian Pătraşcu (2 septembrie 2015)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fel, la fel...

moto: Şi vine cina cu opaiţ
Iar dacă n-am, cu lumânare
Când merg din hobby la culcare
Şi ce visez, îi dau cu baiţ
-------

Dacă nu se mai arată
Nici o ţintă în vizor
O vedetă demodată,
Iese din televizor

Iese, face loc la alta
Şi-l închid că sunt sătul
Dacă n-are peşte balta,
Are broaşte din destul.

poezie de Ion Untaru din vol. Locuiesc într-o lacrimă suspendată, 2005
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trag cuvintele

drog pentru poetul din faţa
laptopului larg deschis
către cititorii total dezinteresaţi
de chinul inutil din creierul
îndopat cu lsd şi cocaină
care aşteaptă harul să coboare
în vârful degetelor reumatice
stă cu ochii pe cuvântul
condiment bun pentru nimic

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cineva uită de o întâlnire pe care a acceptat-o şi la care el însuşi este hotărât să meargă, motivul cel mai verosimil al uitării ar trebui căutat cel mai adesea în puţina simpatie nutrită faţă de persoana cu care urmează să se întâlnească. În acest caz, analiza ar putea să demonstreze că tendinţa perturbatoare se raportează nu la persoană, ci la locul unde trebuia să aibă loc întâlnirea şi care era evitat din cauza unei amintiri penibile legată de acel loc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de vară

dor de culesul cireşelor negre
dor de iubita mea iubită
din copilărie
geanina cu ochii de foc care mirosea
a dragoste cu râsul ei ne
bunatic care cânta şi semăna cu margareta
pâslaru tânăra de la televizorul
alb - negru
într-un pahar cu bere îmi venea s-o scald
s-o să
rut primitiv pe prispa de lut
am iubit-o dintotdeauna cu nebunia
copilului care o pândea din cireş
din măr din nuc din părul păr
cu pere care
- i plac
ei cel mai mult şi mai mult
dor de vara când ne întâlneam
(?!) la bunici era primul loc
de întâlnire eu sub balcon
un fel de romeo ne
bun de iubit pentru julieta mea
geanina mea cu nasul mic

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În natură, cauzele opuse adeseori produc acelaşi efect: un cal cade din picioare şi din cauza statului pe loc şi din cauza mersului excesiv.

citat din Mihail Lermontov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul îngerilor

prins în ceaţă se zbate
să se trezească din lacrimi
străzile albastre îşi scutură
somnul prin care rătăcesc
de câteva nopţi de pândă
şi
şi
şi seducţie pe alei ce mă-ngheaţă
cu privirea lor din noapte
copacii cu tainice farmece
mă animă în suflu lor iubitor
cartierele deşarte până dimineaţă
au fost ferecate cu dezmierdări
viorile îngână o melodie
lângă geamurile aburite
de
de buze de femeie
respir precipitat alături de un ochi
de apă pe loc îngheţat
un cerb statuie luminat
de-un răsărit rău pictat
aparatul difuzează un program
de jazz-fusion sau
sau
sau
concert de bach la o oră nepotrivită
statuile stau în poziţia lor incomodă
albastre din cauza efectelor
razelor ultraviolete care scaldă oraşul
din povestea noastră de iubire

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mai

văd calea din cauza exaltării
sufletul pluteşte alături de inimă
dincolo de nori întâlnesc
ţărmurile buzelor tale
ochii se afundă în veşnicii
mă simt o corabie părăsită în larg
surâsul tău este o poveste de a
mor de fericire şi nu primesc
îmbrăţişările sub clar de lună

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

Beau
cafeaua
de
dimineaţă
din
mâinile
tale
făcute
căuş

Are
mirosul
tău

Are
gustul
tău

A
tras
dulceaţa
corpului
tău

O
beau
şi-mi
pare
nectar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata noastră

poveste de iubire a început mâine
după sărutul de ieri
am scos inelul de safir
din lacul de argint în raze
arămii de apus când dormeai
pe mal în braţele mele
ţi l-am pus pe degetul tău mic
ne-am sărutat azi şi mâine
mai mult mâine
târziu stăteam pe fundul lacului
ţi-am scris o poezie de dragoste
acolo pe apă în apă
cu o piatră ascuţită
nimfa lacului l-a citit de două ori
i-a plăcut de fiecare dată
mi-a făcut loc acolo
în lacul ei cu apă verde
a acceptat să-mi facă mâncăruri
din peşte rămas din altă eră
numai să plec ieri şi să revin azi
trebuia să plec mâine
aveam o întâlnire cu tine azi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleiadele

când taie dimineaţa subţiri felii din noapte
şi cioburi de lumină ne sângerează pleoapa
fereastra oblonită cu tufele de laur
devine loc în care ne ameţeşte apa

când dorul ne scufundă în metagalaxie
şi radiantul estic peste obraz ne trece
cad valuri meteorii în mii de dioceze
în luna cea mai caldă din anul cel mai rece

când se aprinde gheaţa în inima cometei
şi arde-ntreaga brumă a anilor trecuţi
rămâne inocenţa şi ea ne va pătrunde
multiplicând fiorul atunci când mă săruţi

când plânge simetria cu sevă colinară
şi picură pe trepte cu zgomote de bronz
atunci când totul curge şi totul se disipă
pleiadele respiră în galben alb şi roz

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă întrebi o femeie despre un oarecare amant care a fost predecesorul tău în patul ei – chiar dacă a încercat să se sinucidă din cauza lui –, îţi va răspunde totuşi: "Nu l-am iubit niciodată; am crezut că-l iubesc."

aforism de Pitigrilli
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A înflorit cireşul

Cireşul tău
a înflorit
o explozie de alb
mi-a invadat
purpurul retinian
amintindu-mi de trenul
care iese din mine şi intră
trup călător
cărând în bagaje
suvenirurile copilăriei
şi în primăvara aceasta
de dragul tău
cireşul a înflorit
fără tine mamă…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, din cauza delicateţei de a ne-o dezvălui, confundăm durerea altora cu propria ură! Şi, fără niciun motiv, continuăm să revărsăm din noi atât de mult venin, încât, ajungem să spunem: "s-a produs o ruptură" (ireparabilă)...! Nu contează câtuşi de puţin că, în loc să vindecăm o rană, o adâncim din ce în ce mai mult, cu ura noastră nestăvilită! Nu avem în faţa ochilor, decât un singur vinovat: cel pe care, de fapt, tot noi l-am rănit!

Iulia Mirancea (martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rece vreme

urâtă ca o femeie nervoasă
care ţipă toată ziua
tragi un pulover de lână
sub alt pulover mai larg
aşezi ţigara aprinsă să încălzească
buza friptă moderat de altă
şi altă ţigară fumată până la filtru
te înroşeşti când vezi vecina
e un fel de căldură venită
din haosul primordial

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!