Rugă

Dă-mi tu, Doamne, un cotlon
sau fereastră cu oblon
să-mi ascund averile:
sufletul şi vrerile!

Să mă-ngrop într-un troian,
să-mi treacă urâtul an
în care am pierdut, pierdut
suflete. Şi m-a durut...

Lacrimile să le ţin
înecate în suspin
iar în noaptea de Ajun
să le şteargă Moş Crăciun

Şi să cânte sus, în cer,
la cei duşi... un leru-i ler!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leru-i ler

Sus pe cerul înstelat
Mândră stea s-a arătat
Şi cu flori de măr în mână
Se coboară peste stână

Leru-i ler

Într-un grajd sărac de lemn
Din cetatea Betleem
Într-o iesle-n rece scut
omnul lumii s-a născut

Leru-i ler

Celui care-adus lumină
Şi peste acest pământ
Pace de la Domnul Sfânt
Laudând pe cel din cer

Leru-i ler

Iar de către răsărit
Trei regi, trei magi au pornit
Lui Mesia de se-nchină,
Steaua Domnului lumină

Leru-i ler

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi o nucă şi-un covrig

Este iarnă şi-i târziu,
Cerul pare străveziu,
Lemnu-n sobă s-a gătat,
E timpul de colindat.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Este rece şi-n cuptor,
Pe stradă, un cerşetor
Cu năsucul îngheţat,
Nu-i mai arde de cântat.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Pentru bradul de Crăciun
S-o găsi un an mai bun
Să vină la fraţi, surori
Şi la cei din închisori.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Poate anul următor
Va fi mai strălucitor
Şi-aşteptăm să vină iar
Moş Crăciun cu un mic dar.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i totul pierdut

Doamne, când semenu-mi pleacă la Tine,
M-aş vârî ca-n-tr-o grotă-n lăuntru-mi durut...!
Mi-e, oare, oprit să-l mai văd?
E totul pierdut?...
Dar firea-mi vrăjmaşă mi-aduce-n priviri,
O piatră-azvârlită de el, într-un suflet...
Şi-un geamăt... de miel...!
Şi totu-i pierdut...!
Căci, singurul lucru ce-l dor c-a pierit
E, că n-a grăbit să-mi ofere-un "n-am vrut"!
O, iartă-l Tu, Doamne, şi-atunci...
Nu-i totul pierdut!!

poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind mirean

leru-i Doamne leru-i ler
sărbători lumeşti oculte
vine Moş Crăciun prin ger
să aducă daruri multe.

steaua magilor răsare
să-l vestească pe Mesia
vine-n zi de sărbătoare
născut de sfânta Maria.

fiecare om petrece
noaptea plină de magie
în colinde se întrece
prunc din fragedă pruncie.

vremea vine vremea trece
la mulţi ani cu bucurie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul de Crăciun

Azi colindăm cu stelele în prag
Leru-i ler, din flori de tei
Bucuroşi că s-a născut Pruncul de la Betleem
Steaua tot călătorind s-a oprit cu razele curate ca soarele
Leru-i ler, din flori de tei
Să ne naştem cu lumina şi cu Dumnezeu în veci
Leru-i ler, din flori de tei
Iarna ninge cu mesajul de iubire
Leru-i ler, din flori de tei.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leru-i ler

Leru-i ler din flori de ger
Au venit colindători
Să ne colinde cu lumina în suflet din poveşti
Stelele se văd ca nişte umbre
Crengile din brad se impodobesc
Raza soarelui se fringe de căldură
Lemnele troznesc în foc cuminţi
Anul se roteşte între focuri
Ce despică cerul în argint,
Leru-i ler din muguri de soare
Naştere din cer coboară lin steaua călătoare
La izvoare fluieră în vânt naştere de prunc creştin
Leru-i ler din flori de ger
Frig, înfrigurare tot amarul gândului
Se duce o secundă, curge şi se opreşte-n mare
Peşti o înconjoară, o sărută dintr-o sorbitură,
Rază de poem
Leru-i ler de frig, leru-i ler.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preferinţele lui Moş Crăciun

Că Moş Crăciun este iubit,
Nu am motiv să-mi pară rău,
Deşi mereu m-a ocolit
Că nu sunt în... partidul său.

epigramă de Dumitru Grigoraş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind ceresc
Cerul şi-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
Au pornit cu pluguşorul
Îngerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglindă
Şi de giuvaier,
Toţi luceferii colindă,
- Lerui, Doamne, Ler.

Vântul suflă cu lumină
- Lerui, Doamne, Ler -
În buhai de luna plină
Legănat in ger.

Patru heruvimi cu glugă
Albă de oier
Sub fereşti colinde-ndrugă,
- Lerui, Doamne, Ler.

N-au venit cu grâu la poartă,
Ci au rupt din ger
Stele mari ca sa le-mpartă,
- Lerui, Doamne, Ler.

Şi-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
Va fi câmpul cer de stele
Tolănit sub cer...

Numai tu aştepţi în tindă,
- Lerui, Doamne, Ler -
Suflete ce n-ai colindă
Şi nu ştii Prier.

Nici un cântec alb nu vine
Fâlfaind mister,
Cu o stea şi pentru tine
- Lerui, Doamne, Ler.

citat clasic din Radu Gyr
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Moş Crăciun

Am de toate, Moş Crăciun!
Cozonac, sarmale, ciorbă,
Dar în noaptea de ajun
Tot te-aştept să stăm de vorbă!

Vreau să mi te-aşez la masă
La o cană cu vin fiert
Să-ţi spun că de dar nu-mi pasă
Şi că nu am să te cert,

Că nu ai venit defel
La mine în vremi uitate
Când eram mai tinerel
Şi nici nu aveam de toate,

Dar acuma, că sunt moş
Ca tine, dar scos pe tuşă,
Te rog să nu-mi vii pe coş
Ci, să-mi baţi discret în uşă!

Cât vom sta de vorbă noi
Ca doi vechi şi buni amici,
Vor primi ovăz de soi
Renii tăi parcaţi pe prici...

Am de toate, Moş Crăciun-
Nu-i nevoie de-a ta, torbă!
Eu în noaptea de ajun
Te aştept să stăm de vorbă...

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind dincolo de Prut

Hai, primeşte-mă om bun
Să te colind sub fereastra
Cu muşcate albe-n glastra
Făcută din lut străbun...!
Leru-i Doamne-n zi de-Ajun
Flori dalbe de sfânt Crăciun...!

Tocmai dincolo de Prut
Am venit să-ţi dau de veste
Prin graiul ce-l avem zestre
Că Iisus ni s-a născut...
Leru-i Doamne, vis ştiut,
Flori de măr, drum străbătut...!

Ţi-am adus din brad, un ram,
Să-l atârni deasupra uşii,
Mir şi-agheazmă-ţi las la geam,
Doar atât, atâta am...
Leru-i Doamne, rătăceam,
Flori de gheaţă aprindeam...

Mai las al neamului dor!
Tu, te-nchină la icoane,
Dă pâine cui îi e foame,
Boabe păsării din zbor...
Leru-i Doamne, prunc-păstor,
Flori de nard, grâu pe ogor...

Înainte de-a pleca,
Dă-mi, te rog, câteva mere
Din săraca ta avere
Leac de a mă vindeca...
Leru-i Doamne, înseram,
Florile din cer cerneam...

Bună seara, plec, om bun!
Drumu-i lung, câmpia-i ninsă,
Am să-ţi las poarta deschisă
C-o să vină Moş Crăciun...!
Leru-i Doamne, zi de-Ajun,
Răsar stele, stele-apun...!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe seci

Mă simt ca închis într-un sicriu
Pierdut pe singuratice poteci
Bătut de gânduri şi de ploi
În nopţile reci.

Astept o stea să îmi surâdă
Să plângă trandafirii-n zori
Să bata vântul cald de vară
Prin crengi şi flori

În cărţile ce zac în praf
Să-mi fie scris destinul meu
Cu sânge cald de vrăjitoare
Ca la un zeu

Să-mi poruncească cei din umbră
Să mi dăruiesc sufletul lor
S-aştept să cânte iar cocoşii
Şi-apoi să mor.

poezie de Alin Ojog (9 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Ajun de Crăciun

În iarna asta ca o toamnă
Crăciunul este... tot Crăciun.
Iar îngerii cântând din goarnă,
Anunţă noaptea de Ajun

Punând steluţele aprinse
Prin toţi brăduţii, ca-n altare,
Şi chiar de casele nu-s ninse
Colinda pe la geam apare

Să vă aducă vorba bună
Urări de multă sănătate,
Să fiţi mereu tot împreună,
Pe masă să aveţi de toate!

Dar nu uitaţi, slăviţi pe Domnul,
Că s-a născut să se jertfească,
Şi duceţi mai departe zvonul
Printr-o colindă românească!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul ploii

Colindul ploii
Leru-i ler, pecete sfântă,
îngerii din ceruri cântă,
Stau de strajă la hotare
Tremură şi câmp şi zare.
Leru-i ler, mir de lumină,
Tu ne ţii, Doamne, de mână,
Ne ridici dintre ruine,
Cu braţe de doruri pline.
Ne dai pită, ne dai sare,
Ardem ca o lumânare,
Pe genunchi ne pui cetate.
Scrii în noi cu bunătate.
Blânde Tată, cu iubire,
Ne salţi zilnic peste fire,
Stăm în palma de rodiri,
Şi gustăm din Fericiri.
Leru-i ler, de sărbători,
Sufletul miroase a flori.
(12-13 oct. 2020-Iulia Dragomir)

poezie de Iulia Dragomir (12 octombrie 2020)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge în colind străbun

Vin să vă colind străbun
Flori de măr şi Leru-i ler
În Ajunul de Crăciun
Florile dalbe

Ninge cu argint din cer
Flori de măr şi Leru-i ler
Ninge Dor, peste Muscel
Florile dalbe

Ninge cu argint în vatră
Florea Soarelui, raza Soarelui
Peste Ţara minunată
Florile dalbe

Ninge până-n Orăştie
Leru-i ler şi flori de iie
Peste Lupi şi peste Glie
Florile dalbe

Ninge aspru peste noapte
Flori de măr şi diamante
La Blidaru, pe Cetate
Florile dalbe

Ninge-n rânduri, ca o salbă
Floarea Soarelui, raza Soarelui
Sarmisegetuza-i albă
Florile dalbe

Ninge slava, an de an
Leru-i ler şi cânt de-alean
Sfânt, pe Crucea Caraiman
Florile dalbe

Ninge, fiindc-aşa vrea Domnu'
Flori de măr şi Leru-i ler
Pe Bucegi şi peste Omu'
Florile dalbe

Ninge-albastru, ca în vis
Floarea Soarelui nestins
Ninge viscolind pe Sfinx
Florile dalbe

Ninge burniţat, mărunt
Flori de măr, zburate-n vânt
Trezind Dacii din pământ
Florile dalbe

Ninge tare, vine ger
Flori de măr şi leru-i ler
Peste sufletul stinger
Florile dalbe

Ninge-n cugetul curat
Flori de măr, Ler argintat
De Dragoste însetat
Florile dalbe

Ninge-n Suflet de nomad
Floarea cetinii de brad
De ninsori, Carpaţii ard
Florile dalbe

Ninge alb, pe Ţara mea
Flori de măr şi flori de nea
Ninge sfânt, în Dacia
Florile dalbe

poezie de Antonela Stoica (24 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru ultima rugă

Dă-mi Doamne, binecuvântarea Ta,
Să pot intra-n Ierusalim şi eu, cândva,
Ca şi Cristos, călare pe măgar,
În înflorita lună-a lui florar!...

Dă-mi bucuria să mă văd trădat
Ca fiul Tău -
De Iuda sărutat -
Şi, ca să-mi pot îndepărta sfiala,
Dă-mi buzele Mariei din Magdala...

Cum nu sunt decât scribul cărturar,
Dă-mi, Doamne, spor la minte -
Nu lipsă la cântar...
Ia-mi inima şi-aruncă-mi-o la câini,
Şi-n locul ei dă-mi patru ochi
Şi zece mâini...

Dă-mi zborul rândunicii peste mări,
Să-mi ducă scrisul dincolo de zări,
Şi-n ciocnetul de cupe -
La beţie -
Dă-mi darul să schimb vinu-n apă vie.

Dă-mi învierea morţilor din mine
Să-mi pot lega viaţa, prin ea, numai de Tine -
Nu să-mi reneg stăpânul, ca Petre-n sărbători,
Când va cânta-n ogradă cocoşul de trei ori.

Iar dac-o fi să mor şi eu, ucis
De cei care n-au înţeles încă ce-am scris,
Dă-mi, Doamne, binecuvântarea Ta,
Să pot muri, ca şi Cristos, pe Golgota!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Revista Fundaţiilor Regale, IV, nr. 5 (1 mai 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aripile-mi sunt rupte

În zborul meu bezmetic, spre lumină,
aripile s-au rupt şi m-a durut.
Atât de mult m-am înalţat din tină
de am ajuns ranită, iar în lut.
Aripile s-au frânt şi m-a durut.
Mi-acopăr ochii, îmi acopăr capul
de oameni neputinţa să-mi ascund.
Atâtea răni ce sunt deschise încă
mă dor şi nu s-au vindecat.
Dacă aripile-mi sunt frânte
sunt doar un vierme într-un măr stricat!

poezie de Dorina Stoica (noiembrie 2008)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun cu plete dalbe

Moş Crăciun cu plete albe
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi.
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit.
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Noi am fost cuminţi tot anul
Şi miloşi am fost mereu
Şi în fiecare seară
Ne-am rugat la Dumnezeu
Moş Craciun, Moş Craciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ajunul Crăciunului

Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucrează fără de-ncetare,
Căci le-adună-n claca steaua sfântă care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.

Torc de zor în noaptea Sfântului Ajun
Câlţi de nea şi raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc să facă ele,
Funia cu trepte pentru Moş Crăciun.

Lungă cât e drumul din pământ la cer,
Trainică să-i ţină coşului povara,
Vor întinde-o-n noapte, nevăzută, scara
Moşului ce luptă cu-ndârjitul ger,

Ca să ne aduca iar, de colo sus,
Pe la toţi copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfânta şi duioasa mamă-a lui Iisus.

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge în Rai

În grădina Lumii, Ceru-ngenunchează
Dumnezeu cu alb iarna o pictează
El o zugrăveşte cu lumini perlate
Ca pe un tablou din vremuri uitate.

Ninge în Rai cu aripi de înger
Şi-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Şi cei ce zidesc troiene în Cer.

Lumânări din soare se aprind în zare
Munţii se gătesc ca de sărbătoare
Zboară lin în stoluri albe flori de smirnă
Ca-ntr-o rugăciune, brazii se închină.

Ninge în Rai cu aripi de înger
Şi-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Şi cei ce zidesc troiene în Cer.

Iarnă, rugăciune, tu, albă minune
Zăpezile tale sunt veşminte rare
Straie de mătase, Dumnezeu îţi coase
Şi te înfăşoară-n broderii frumoase.

Ninge în Rai cu aripi de înger
Şi-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Şi cei ce zidesc troiene în Cer.

cântec interpretat de Paul Surugiu - Fuego, versuri de Adrian Artene (11 decembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!