Când vii prin frunze
Când vii prin frunze, vino prudent,
În ele pâlpâie urme avide de viață,
Suflete învelite de toamnă atent
Pe cărarea întinsă pe fire de ață.
Nu vreau să cumpăr secrete din fân,
Vreau rânduiala să-nceapă cu noi,
S-așternem puful poeziei în sân,
S-avem scara iubirii cu treptele moi.
Surâsul în pârg va curge prin mierea
Viselor noastre de-a fi împreună,
O clipă, o viață, desfată-i plăcerea
Iubirii sub soare, iubirii sub lună.
O carte vom scrie cu gânduri fierbinți,
Sângele își va deschide izvorul,
O să strângem din ceruri îngeri cuminți
S-aducă în noi și versul, și dorul.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sângele iubirii cu mii de rădăcini
Iubirea mea, credința, prinde rădăcini
Între două mere râvnite de vecini,
Urcă peste dealuri, curge în furtuni,
O sorb cu plăcere din adânci fântâni.
Urme lungi de umbre se-ntind către apus,
În brațe infinitul ne poartă spre Iisus,
Netezim răspunsul și așteptarea noastră
Că-ntr-o zi vom trece în viața cea albastră.
Până atuncea punem spice la cingători,
Copii-i înălțăm spre soare deseori
Și visăm la mărul râvnit și de vecini
Prin sângele iubirii cu mii de rădăcini!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mere, poezii despre iubire, poezii despre vecini, poezii despre plăcere, poezii despre infinit sau poezii despre creștinism
Vara sufletelor noastre
Vino,
Cuprinde-mi inima
cu brațele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Știu...
E vremea asfințitului
când iubirile se sting
ca niște stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheață
de la fereastra
iubirii noastre.
Și să ne bucurăm
de noi.
Eu mai am un strop
de primăvară
și
cu toamna ta
vom face să fie
vara
sufletelor noastre...
Vino,
Eu încă te aștept...
poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre stele căzătoare, poezii despre primăvară, poezii despre inimă, poezii despre iarnă, poezii despre gheață sau poezii despre flori de gheață
Mersul la izvorul iubirii
Freamătul iubirii ne leagănă în clipe de încredere,
Tu nu crezi pierderea esenței din valul curgerii
Sentimentelor pe căi necunoscute, ireversibile,
Tânjesc sub carapacea așteptării în Valea plângerii.
Nu mai sper, nu mai cred, în nimicul drumului ratat,
Întunericul aduce în prag molima sufletului ros
De apropoul că nu știi ce să spui adesea despre noi,
Visul iubirii este sculptat în putredul os de prisos.
Te cheamă o zână la masă, îți toarnă din ambră,
Oricum mai dulce vei fi la-ntâlniri ne-ntâlnite,
Freamătul iubirii o să-ți cuprindă inima albastră
Și-ai să mergi la izvorul iubirii cu mine-nainte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre încredere, poezii despre văi, poezii despre sculptură sau poezii despre plâns
Amor cu rimele-n cruce
Aleargă codana sub flori de cireș
În adierea dulcii primăveri,
Se bucură de soare, mușcă din vers,
Frumoasă-i și azi ca și ieri...
Brațele-i mângâie stelele în zbor,
Voinicește o prind de mijloc,
Aleargă, aleargă codana cu dor
În clipa iubirii cu foc...
Și nu aleargă în vise pătate,
În găuri mai negre ca ochii minciunii,
Ea luminează speranța-n cetate,
Deoache pământul și-i stinge cărbunii...
Izvorul de viață apasă pe buze
Surâsu-i ca mierea iubirii, mai dulce,
Înoată cu mine între fluturi și frunze
Și facem amor cu rimele-n cruce!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre înot, poezii despre trecut, poezii despre stele sau poezii despre prezent
Toamna iubirii
E prea târziu pentru noi doi
Cad frunzele iubirii,
Și noi suntem la fel de goi
Ca pomii cenușii...
E toamnă rece între noi
Adie vântul despărțirii,
Și-n ochii noștrii sunt doar ploi
Ce ne aduc pustii...
Și-am vrea s-aducem înapoi
Uitată clipă a fericirii,
Dar din trecut se nasc strigoi
Ce se opun iubirii...
poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre strigoi, poezii despre ploaie, poezii despre ochi sau poezii despre naștere
Poezia copilul meu fidel
în seva timpului fără iubire nu aș fi ceea ce sunt
verbul dimineților
în rațiunea universului curgător nu aș fi înălțimea zborului
versul iubirii
acum știu
este frumosul ce putea să mi se-ntâmple
emoțiile în doi
visul din ape prin semnul din ceruri
cuvântul iubirii
visul de sidef din miracolul cu numele tău
în ochii ce înnoiesc imagini
dezvelite-n strălucire pe șevaletul pictorilor
în bucuria de a fi un întreg
solfegiul din zi seară noapte
poemul iubirii
trăiesc infinite dorințe într-atâtea versuri
iubita mea cu drumurile vii
buzele se caută spre partea geamului alb
în patul alb se face seară
cu metafora iubirii
într-un tablou trăiește culoarea
într-o viață puterea cuvântului
culoarea de foc a părului ce arde îmbrățișarea
la chindie ziua poeziei
iubirea copilul meu fidel
poezie de Vali Nițu din Izvorul nesecat de sete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre înălțime sau poezii despre verb
Am visat că dansam împreună
Am visat că dansam cu fericirea în brațe,
Că pășeam legănați pe-a iubirii nuanțe...
Eram mândri de împlinirile viselor dulci,
Ne sărutam fierbinte printre flori și rugi...
Primăvara înălța izvoare cu sânii de dor,
Eram însetați de inerția stelară în zbor...
Visul avea albe rădăcini tămâiate cu soare,
Întâmplarea unduia în val și spumă de mare...
Mușchii cerului albastru se încolăceau în noi,
Ne adunau inima și-o plantau în viață vioi...
O vioară se auzea, cu foc, în seninul iubirii,
Cascada plăcerii ne arunca în mugurii-nfloririi...
Am visat c-am dansat înstelați până când
Bătrânețea se ancora de-al tinereții rând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre tinerețe sau poezii despre sâni
Testamentul iubirii
Cum treci tu prin mine
numai primăvara trece prin muguri,
mirosind a îngeri tăvăliți prin iarbă.
Știu, mâinile care îmi încheie trupul
sunt aceleași care le-au dat zeilor să bea din palmele lor,
cu pete de lună pe ele...
Știu, cel mai frumos m-au scris ele!
Ah, buzele mele te-au cules măr roșu,
îmi tremură ființa,
noaptea și ziua sunt una,
și noi, tot mai flămânzi de noi,
ne naștem unul din celălalt-
două aripi de ape trecând în testamentul iubirii
numele nostru.
poezie de Magdalena Dorina Suciu din Femeie, nu ți-e îngăduit să mori!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre testament, poezii despre superlative, poezii despre roșu, poezii despre noapte sau poezii despre mâini
(Pe) scenele iubirii
Nu-ți rosti sentimentele-șablon,
Nici gânduri închise-n poezie...
Du-mă de mână (dincolo de rol
Să fiu actor... obsesdat de trufie?!)
Nu-mi rosti replici care cad
După ce cortina vieții se surpă...
(În inima mea eu te iubesc și după,
Și după-al tău sărut... între rai și iad?!)
Nu vreau să fim actorii de-acum
Pe scenele iubirii în care
Copiii au strălucire și parfum,
Noi viața între triumf și iertare?!
Nu vreau să avem regizori, scenografi,
Străini de visele noastre de altădată,
Nu vrem iluzii, imagini oarbe, fotografi
În care se strivesc și lacrimă și șoaptă?!
Nu, nu vreau decât să mă-nțelegi firesc
Că și păsările din ceruri se prăbușesc
Darmite actorii care-n rolul vieții ard
Cu patimă pe-al iubirii fals stindard?!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre actorie, poezii despre sărut, poezii despre rai sau poezii despre păsări
Vise plecate cu muntele la mare
Am pus inima nopții în palme,
Am conectat-o prin două raze stelare
Viselor mele aburind de iubire,
Tu mi-ai răspuns că ești la mare.
Dorul a pogorât de pe muntele vrăjit
Cu privirea albastră ca cerul,
În valurile mării te-am zărit
Izgonind din inimă misterul.
Umbrele noastre sortează nisip
Clepsidrei pătrunse de timp,
Noi, gâtuiți de aburii iubirii,
Uităm să pășim în alt anotimp.
Rămânem conectați
Prin două raze stelare
Din visele plecate
Cu muntele la mare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre munți sau poezii despre dor
Consonare
Fericirea îmbrățișează
Dorul de aripi-
În dezinvolte cuvinte.
Puțina rugină din vii
Mai pune iubirii
Poemele frumuseții
În spații curbate
Prin care vocalele vieții
Știu să se arate.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre fericire
Revelație
Nu vreau flaute.
Vreau îngeri
Pentru sângele cutremurării.
Cer nașterea cântecului
Prin apropierea
De tine.
Viața umblă pe oase
Nepăsătoare,
Iubirea ta rămâne
Binecuvântare?...
Să fiu piatră?
Să fiu potop?
O, inima mea
Lângă tine
Învie revelația
Din gâtlejul
Timpului.
Vino,
Seninul tăcerii
Se zbate
În ardere!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre muzică
Miez de stea
Cad tencuieli din cerul plin de stele
Pe răsăritul meu de dealuri și vâlcele,
Unde florile s-ascund la tine-n sân
De când iubirii veșnic mă supun.
Cuvintele-s rostite în geamul singuratic
Pe unde iese-n lume mânzul meu sălbatic,
Aleargă-n gândul lui fierbinte și dulceag
Ca fulgerul pe-o dâră de amintiri în prag.
Tu îl aștepți s-alerge sub așternut de lună,
Să cânte ne-ncetat la a iubirii strună
Până cenușile din tencuieli cerești
Se transformă în stele și povești.
Mă cheamă netezirea zvâcnirilor dorite,
Sângele pulsează în curcubeie sfinte,
Îmi pui iubirii aromă în cafea,
O sorbim fierbinte în propriu-i miez de stea.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre gânduri sau poezii despre flori
Caruselul de păpădie
Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spațiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveștilor cu ploi.
Inima răvășită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinți
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinți.
Sunt lunecos arcuș pe gât de vioară,
Pe-aripile nopții șterg cerul de ceață,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală și muguri de viață.
O batistă agăț în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri sau poezii despre telegraf
S-avem sub tălpi, nu apă, ci pământ
În derivă sufletul naufragiază,
Lumea-i oceanul în care vibrează
Și când e furtună, și când e comoară,
Pusă-n palme pentru prima oară.
Un singur loc mă ține ancorat
La pieptul tău fierbinte și-ncărcat
Cu stele ce plutesc din cer în ochii tăi:
Cărarea amintirii din ascunse văi.
Poteca cea flămândă a iubirii noastre
Întinde stindardul din iedere albastre,
Ne pune leac în vise pentru trăinicie
Unde heruvimii cer sângelui moșie,
Cu iarbă verde, cu păsări prinse-n zbor,
Cu floarea fericirii ce-aduce vieții dor,
Cu prinderea de mână și intrarea-n joc
Să înălțăm derivei altarul de noroc.
S-avem vatră de jar în suflet și în gând,
S-avem sub tălpi, nu apă, ci pământ,
S-avem sufletul sub candele aprinse
În iubirea scrisă prin fapte și prin vise!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde
Aprindem universuri, iubirii
Cea mai frumoasă,
Cea mai plăcută,
Cea mai dichisită,
Cea mai superbă
Este...
Streașina privirii sub care
Îngeri cu pene de soare,
Mângâie vântul
Din cuibul norilor.
Arcuș și vioară
Ating
Inima împodobită
Cu trecerea amintirii
În frumoasa poveste
În care
Împreună aprindem
Universuri, iubirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre amintiri
Regăsire în Zodia Iubirii
REGĂSIRE ÎN ZODIA IUBIRII
Te regăsesc, iubite, pe aripi de dor,
În zborul ce duce către fericire,
Din amurg și până în geana zorilor;
Când la stele din priviri înalț zidire.
Te regăsesc în parfumul de petale,
Prin dimineți culese dintr-un câmp de maci.
Te închid în suflet, ca să-mi alungi jale
Și dorul nestăvilit de momente dragi.
Te-aud în șipot de ape curgătoare
Ce parcă îmi șoptesc un basm de iubire,
Și duc ecouri pe-ale vieții hotare,
Cu tristețe ce se scurge din privire.
Te regăsesc în răsăritul de Soare,
Când strecoară raze prin nori de furtună,
Flacără de dor să-mi aducă din zare,
S-aprind focul iubirii prin nopți cu lună.
Dar făclia iubirii cu tine s-a stins,
Când florile se ofileau în cunună.
Doar dorul mă-nsoțește în al nopții vis,
Pe aripile lui să fim împreună.
Te aud cum mă strigai din trenul vieții,
Ce-a traversat cândva, zodia iubirii.
Dar frânt mi-e visul în zorii dimineții
Fără să cobori în gara fericirii.
Maria Filipoiu
Iunie. 2014
poezie de Maria Filipoiu din De dragoste și dor / carte "În Zodia Iubirii" (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre dimineață sau poezii despre aripi
Ascultători în hățișul frumos
Rătăcesc în hățișul iubirii
Cu inima-ncărcată de vise,
Tu ascunzi puzderii de stele
În săruturi de lună aprinse.
Lumina ochilor înmiresmată
Curge în vraja fierbinte,
Unde cerul pune sub aripi
Zborul de-a merge-nainte.
O rugă pătrunde-n ecoul
Ce vine din ceruri spre noi,
De la Marele Preabunul,
Să-mpărțim iubirea în doi.
Ascultători, în hățișul frumos,
Dăm glas încercării mereu,
Dacă dorești, îngenunchez,
Să intri-n sufletul meu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină
Plăcerile iubirii
Spuneau cândva poeții, în versuri minunate,
Punând în ele, însă, și-un pic de răutate:
Plăcerile iubirii o clipă te răsfață,
Plătești cu suferințe apoi întreaga viață;
Plăcerile iubirii sunt clipe de plăcere,
Nu merită plătite cu-o viață numai fiere.
De-aceea, de ai minte, cât poți să fugi de ele,
Scutit vei fi tu astfel de chinurile grele.
De-alungi iubirea, sigur, de chinuri te ferești,
Dar fără de iubire ce rost ai să trăiești?
Nu poți, de teama fierii, să fugi o-ntreagă viață,
Și să nu-i guști iubirii din plin a ei dulceață.
Plăcerile iubirii nu pot fi ignorate,
Sărutu',-mbrățișarea, suprema voluptate;
O clipă ce-o oferă iubirea ca plăcere,
Chiar merită plătită cu-o viață de durere.
Și-apoi nu-ntotdeauna plăcerile iubirii
Sortite-s să sfârșească în hăul amăgirii.
Atât de mult dorite și-atât de delicate,
În viața trecătoare sunt niște nestemate.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (8 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre suferință, poezii despre senzualitate sau poezii despre răutate
Candela iubirii...
Cândva am cântat inima ta,
Am privit în ochii tăi,
Am luat din cer o stea
S-avem căldura razelor ei.
Acum, parcă-i concediu
În amintirea noastră,
Am avut incendiu
De inimă albastră?
Caut în amintire,
La capete de drum,
Măreața mea iubire.
Acum e praf și scrum!
Aș vrea din depărtarea
Visului pierdut
Să găsim cărarea
Primului sărut.
În suflet să deschidem
Clipa cea târzie,
Din nou să o aprindem,
În candela iubirii,
Numită poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!