Candela durerii
Văd soarele albastru
cu razele verzi,
ce ard pe pământul sângerând
și florile de tei
uscate, luate de vânt,
iar brazii în munți
plâng.
Spăl piciorul timpului
rănit
și rog vindecarea
prin ploile ce au venit.
Intru în bordeiul
mucezit,
ascult strigătul de durere
al codrului cu trupul sfârtecat
din întunericul nevăzut.
La candela aprinsă
mă-nchin și mă rog.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre durere
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre păduri
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
Citate similare
Lăsați-mă vă rog să plâng
Să mă lăsați vă rog să plâng...
Să mă lăsați vă rog să plâng
Cum plâng doar florile din crâng,
Când gerul le ucide orice speranță,
Și nu au nici o șansă de a reveni la viață.
Sa mă lăsați vă rog să plâng
Văzându-mi zilele cum trec pe rând
Iar înapoi să le aduc nu pot
Clepsidra s-a umplut de tot
La jgheab de amintiri privesc
Nimic ce să-mi surâdă nu zăresc,
Doar sufletul rănit până la sânge,
Prea plin cu lacrima ce încă curge.
Doar un regret mai am când am să plec
Și doar un gând mă însoțește permanent,
Regretul ca trecând prin asta viață
Clipa de fericire să o simt n-am avut șansă...
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Dorina Omota
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ger, poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre gânduri sau poezii despre flori
Steaguri albe
Mă rog cu puterea cuvântului
Pentru copiii pământului,
Mă rog cu dulceata colinzilor
De sănătatea părintilor.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu lumina minunilor
In amintirea străbunilor,
Mă rog cu nădejdile omului
Pe chilibrul atomului.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu putinta mătusilor
Contra venirii cenusilor,
Mă rog cu blândetea din flaute
Un happy end să ne caute.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu pecete de fulgere
Să ne ferim de distrugere,
Mă rog cu puterea cuvântului
De sănătatea pământului.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre alb, poezii despre sănătate, poezii despre drapel, poezii despre cuvinte, poezii despre copilărie sau poezii despre amintiri
Of primăvară, primăvară
Of primăvară!
pe unde umbli
s-a întors bătrâna iarnă
și frigul iar a venit.
Pământul a albit
și florile n-au înflorit.
Pe unde călătorești
căci parfumul tău
nu-l mai găsești.
Te rog întoarce-te
din nou la noi
cu soare și cu veselie,
te rog, natura reînvie.
poezie de Eugenia Calancea (22 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre natură, poezii despre iarnă, poezii despre bătrânețe, poezii despre Soare sau poezii despre Pământ
Vino, te rog....
vino, te rog, vino la ceas de seară,
e ușa larg deschisă, te chem a câta oară,
e camera pustie și focul nu mai arde,
e timpul mort în casă doar ceasul iarăși bate,
e frig, e cald în mine, mă ard văpăi de dor,
mă arde a ta privire, mă simt răvășitor,
mă ard ca lumânarea și mă topesc pe jos,
mă-nghite-ncet pământul cu dorul meu spumos
vino, te rog, când soarele răsare, când luna se ascunde,
când noaptea cea pustie fugită îi oriunde,
e ziua plictisită, așa mă simt și eu,
te-aștept tăcut în prag, îmi este tot mai greu,
e soarele pe sus, e soarele pe jos,
îți caută și el pașii din mersul drăgăstos,
îți caută o lumină pe-o rază-n alb lăptos,
cu strălucirea arsă în tot ce-a fost frumos.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre ceas, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre lumânări
Abisul sufletului meu
neghina din bob o scoți cu durere,
mă ridic din iubirea-ți ștearsă
de lacrimi uscate...
uscate de suflul curgerii timpului
și te privesc cum plângi.
piciorul de stâncă îl aud cu plăcere
când inima rece i-o frângi...
mi-a lungului cale bătută de dor
și ghimpi de furtună m-aruncă
ușor în colțuri de ceară...
mă așez și-mi lipesc urechea de stâncă
zumzetul Lunii răcite de Soare
aud cum împarte durerea,
o-nchide în flori...
și ele trezite la viață îți plâng
pe piept ori în suflet,
și-apoi în buchete uscate
sau în cioburi rotunjite de ape,
în ploi abăute de vânt
și-n zile uitate de noapte
liniștite se strâng...
poezie de Marian Senchiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre uitare
Zăpezi eterne plâng
Privesc cum soarele sărută pământul
și mugurii pocnesc în ramuri
cum lacul își cântă anii
din flaut subțire de trestii.
Mă-ntreb de-i vis sau aievea
verdele ce-mbracă copacii
strania lumină parcă cântă
prin iarna secretă a timpului meu.
Văd râuri la vale curgând
spre fluvii grăbite spre mare
și-n liniștea nopții ascult
zăpezile eterne cum plâng.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre sărut sau poezii despre râuri
Pierzanie
Eu râd și plâng... și plâng... și râd,
Alerg și mă ascund
În norul călător.
Vine un vânt, tot gol,
Ce împinge norul, sfărâmându-l în bucăți.
Alerg spre zarea caldă, dar mă opresc.
Mă ascund în mare
Și sparg un val,
Privesc prin stropii de apă, spre mal.
Prind un fir de nisip
Pe care îl trag în apă.
Alerg și râd... și râd... și plâng,
Ajung la apusul din amurg
Și aștept un răsărit de Lună.
Nici nu simt când, cu razele reci,
Mă străpunge. Din mine curge sânge,
Dar râd... nu plâng.
Colina nopții mă cuprinde
Și mă afund,
Dar tac... nu plâng...
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre nori, poezii despre nisip sau poezii despre apă
Solilocvii
Se coboară ciutura-n ape
stârnește ecourile
se ridică luna din munți
descoperă hăurile.
***
Când frunzele valsau furiș
prin lumină
iar razele băteau pieziș
prin frunziș.
***
Când stropi de ploaie prelingeau
pe trunchiuri verzi
seva copacilor ce ard
prin livezi.
***
Opriți-vă trecerea
anilor, lunilor
s-a desprins de pe ghizduri
tăcerea fântânilor.
poezie de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre munți, poezii despre frunze sau poezii despre copaci
La popota cu frunze
Împart frunze...
Frunze de copaci uscate și verzi
Le împart în mod egal
La unii una
la alții...
Nu mă consider un bun
împărțitor de frunze
uscate sau verzi
transpir când văd frunze
și amețesc la atingerea lor
tocmai din acest motiv
scap de ele la primii copaci
și apoi fug acasă
unde scriu despre frunze
uscate sau verzi
cuvinte
câte verzi și uscate.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre acasă
E toamnă pe Pământ
Cocorii au plecat demult
Cad frunze pe alei
Și vântul toamnei îl ascult
Prin crengile de tei
Văd frunzele cum cad din ram
Și tremură în vânt
Se-aprind gutuile în geam
E toamnă pe Pământ
Și florile s-au veștejit
Și berzele s-au dus
Și zilele s-au risipit
Și crinii au apus
Și nopțile parcă prea lungi
Mai văd un răsărit
Și plopi cu umbrele prelungi
Gonesc un asfințit...
Și vara ce ne-a părăsit
Cu-a florilor veșmânt
Ori nu a fost ori n-a venit
E toamnă pe Pământ.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre crengi
Lumina întunericului
Cum să mă despart
de Floarea-de-Colț?
Iubirea-i piatră de granit,
nu pot, iubito, să-nțeleg
cum timpul se opune,
când două inimi se doresc
și se unesc cu-n nume.
Stau în genunchi
rugându-mă la tot ce-i sfânt,
la Muntele Măslin mă duc,
vrând să mă reculeg.
De ce să-mi taie brazii verzi,
de ce să-mi ia și munții,
de ce câmpiile să ardă,
de ce sa moară pruncii.
Aștept lumina Lui să vină,
iar întunericul să plece.
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre măslini sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
La doctor:
Mă doare piciorul de văd stele verzi.... Uneori trec spre turcoaz și în final văd.... albastru.
citat din Beatrice Vaisman (15 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre sfârșit, citate despre picioare, citate despre medicină, citate despre medici sau citate despre albastru
Te rog,ia-mă!
Strig iarăși in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îți cheamă
Slujitorii din negrul paradis.
Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.
Încingi cuțitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârșitul.
Esti fericit...
Te rog ia-mă!
Ca slujitor al tău
Te rog ia seamă
La trupu-mi putrezit.
poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sfârșit, poezii despre rai, poezii despre negru, poezii despre frică sau poezii despre fericire
Rugă...
.. mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
mai lasă-n trupu-mi suflul vlăguit
mă lasă-mă să văd în dimineață
luceafărul din ape răsărit
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
să mai apuc un soare purpuriu
cu rouă să mă spăl senin pe față
de colbul lunii rece și pustiu...
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
voi încerca să nu te mai ador
voi inerca să fiu că tine- ghiată
să nu mai știu ca ghiața nici un dor
mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
să gust din plin și ceruri în amiezi
să mai privesc la norii ce se- agăță
de zări pe care simt că le mai vezi
iar când se va lăsa în mine noapte
și numai stelele și zări vor licări
să știi că am lăsat în urmă șoapte
în care strig că nu mai pot iubi...
poezie de Iurie Osoianu (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre rouă, poezii despre miezul zilei sau poezii despre iubire
Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre iertare sau poezii despre bine și rău
Florile verzi
Mă doare al meu sine care suspină mult
Am obosit să-l văd și tot să îl ascult
M-am plictisit de el
să plece de la mine!
Nu vreau tovărășia prezenței lui străine.
Nu mai doresc să caut un leac sau alinare,
Tot ce doresc e ziua ce văd că nu apare
M-am săturat să caut ce nu cunosc că știu
Taine și legende din al meu suflet viu.
Ascunsă-i o comoară a sufletului meu
Prin lupte de credință ajung să fiu doar EU
Zăpada se topește, răsar florile verzi,
Ce-n suflet mi se-așeză arzându-mi din zăpezi.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre suflet
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre verde
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre flori
- poezii despre dorințe
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre dorințe
- poezii despre cunoaștere
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre cunoaștere
- poezii despre comori
- citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre comori
Reproș
Nu te mai rog, Doamne, nu te rog nimic,
las în voia ta timpul meu strivit,
nu te mai rog, Doamne, prea mult te-am rugat
râd și plâng, visez, cum m-ai depărtat.!
Nu te mai rog Doamne, nu stau în genunchi,
n-aprind lumânarea, nu mă-nchin la cruci,
tu n-ai timp de mine, ești prea important
și ești mult prea mare să vezi din înalt!
Fă Doamne cum vrei, aștept trist în noapte
clipa ta celestă, clipa de dreptate,
o aștept tăcut poate prea gândită,
o aștept să știi până-i plămădită!
Nu te mai rog, Doamne, stau și eu la rând,
poate-mi vine timpul până sunt mormânt,
poate am norocul să auzi ce spun,
poate vezi cu ochii și omul cel bun!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre tristețe, poezii despre ochi sau poezii despre noroc
De ce scriu poeme?
scriu pentru că visez,
scriu pentru că, dacă n-aș face-o,
aș muri chiar astăzi,
scriu pentru prieteni și dușmani,
scriu pentru iubitele mele
a căror imagine o port pe retină,
scriu pentru mine
să-mi împrospătez memoria
cu fumul și cenușa
prin care am trecut,
închin un imn soarelui
și mă rog să rămână acolo
așa rotund și frumos
pentru că el îmi dă viață,
închin un imn lunii și mă rog
să rămână pe bolta nopții
atâta timp cât va exista iubire,
scriu să încălzesc lumea cu cuvintele mele,
scriu să mă audă mama
de acolo din ceruri
că fiul ei visează frumos
și are trupul din ramuri de frunze,
care foșnesc în razele primăverii,
mă rog să nu mă lovească
fulgerul zigurat al lui dumnezeu
care m-ar mumifica într-o cruce
la răspântii
cu mâinile întinse între răsărit și apus,
scriu să-mi acopăr toate rănile
cu fășii de cuvinte,
să-mi acopăr inima
care sare din țâțâni la fiecare emoție,
să-mi astupe urechile,
să nu mai aud toate neroziile timpului,
să-mi adoarmă ochii pe visele copilăriei,
care încă nu mi s-au împlinit,
mă rog pentru toți nenăscuții lumii,
pentru aura și nimbul lor,
mă rog ca locurile să nu devină pustii,
să triumfe iubirea
ca aripa pasării albastre
care se-mpreună cu azurul cerului
și mă mai rog
ca somnul să-mi fie lin
sub umbra de cetini.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 noiembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre religie
Început de septembrie
se răzvrătesc norii
plâng peste trupul chircit
al dimineților amare
soarele se prelinge
în palma deschisă a lunii
adorm chiar florile
pe iarba tunsă mărunt
ascult la vecernii
șuierul vântului cum se zbate
în noaptea ce arde
îmi infășor ochii
într-o gigantică perdea țesută
de fluturii ce plâng
în toamna noastră
iubite
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre tuns
Și tremură sub vânt
Soarele va cădea iar
pe deal
mestecenii fac semne
și tremură sub vânt
florile nimănui
ciobanii râd
a mai venit o seară.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre oi, citate de Valeriu Butulescu despre oi sau citate de Valeriu Butulescu despre Soare