Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre plâns, poezii despre iertare, poezii despre dor sau poezii despre bine și rău
Citate similare
Știu și Te laud
Știu și Te laud, tremură vântul
Știu și Te caut, străbat pământul
Știu că Tu, Doamne, ești lângă mine
Știu doar atât că mi-e bine.
Mă prinzi de mână, mă ții aproape
Ochi de lumină mi-aprinzi sub pleoape
Nu vreau nimica, ești lângă mine,
Știu doar atât: că mi-e bine.
Știu și Te laud, tremură marea
Nu este vântul, doar depărtarea
Vino Tu, Doamne, stai lângă mine
Vreau doar să știi că mi-e bine.
La umbra Ta stau Dumnezeu
La umbra Ta mă odihnesc
Și veacuri de-acuma mereu
Ți-oi spune ce mult Te iubesc...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre religie
- poezii despre odihnă
- poezii despre lumină
- poezii despre laudă
- poezii despre iubire
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre Pământ
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doamne, tot ce știu
Doamne, asta-i tot ce știu
Să privesc mereu la Tine
Sunt născută doi să fiu
Eu și Tu ce ești în mine.
Eu sunt Tu și Tu ești eu
Sunt copilul Tău cuminte
Fața Ta de Dumnezeu
Și oglinda dinainte.
Sunt zidire de pământ
Martoră-i și-acum țărâna
Dar mi-ai dat din Duhul Sfânt
Și m-ai legănat cu mâna.
Doamne, asta-i tot ce știu
Să doresc să vin la Tine
Sunt născuta doi să fiu
Eu și Tu ce ești în mine...
poezie de Adriana Cristea (10 februarie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfințenie, poezii despre naștere, poezii despre mâini, poezii despre dorințe, poezii despre copilărie, poezii despre Sfântul Duh sau poezii despre Dumnezeu
Nu știu
Nu știu nici cum, nu știu nici de ce,
ne-am pomenit atât de departe
dincolo de bine/
dincolo de rău/
dincolo de tot ce-i dă sens lumesc
iubirii noastre fără de nume.
Nu știu nici unde, nu știu nici când,
ne vom fi atât de aproape
înlăuntrul muririi/
înlăuntrul nemuririi/
înlăuntrul a tot ce-i va da sens virgin
eului tău în mine.
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate
Și știu...
Nu știu ce viața îmi rezervă mâine...
Nu știu de va fi bine cum doresc...
Dragostea să vină, să răsune,
Căci doar prin dragoste mă împlinesc.
Nu știu de m-ai iubit vreodată...
Să te întorci, să ne iubim nespus...
Ceasul rău, să vină niciodată,
Iar dragostea să nu aibă apus.
Și știu că mult ne va fi bine...
Și știu ce mult putem iubi...
Inima să nu mai suspine,
Și de regrete, nu ne vom lovi.
Și știu o viață ce o visez cu tine...
Atât de fericită... ca în vis...!
Visul realitate el devine,
Și fericirea ieșită din abis...
Și știu că ai temeri adânci...
Ți-e teamă de tot ce va urma...
Te rog iubirea să n-o mai arunci,
Și nici pe mine să mă lași în urma ta...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre frică
- poezii despre fericire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viitor
- poezii despre realitate
- poezii despre prăpăstii
Eu nu mai știu...
Eu nu mai știu ce e iubirea,
A trecut zarea printre nori,
S-a subțiat pe plajă lumii
Căzându-i din orbite flori.
Eu nu mai știu ce e durerea
Din clipa neagră-a despărțirii,
Iau dorul ca pe-un tratament
Resuscitând morbul iubirii.
Eu nu mai știu dacă exiști
Sub cerul înecat de aștri,
Nici locul unde ai ascuns
Lumina ochilor albaștri.
Eu nu mai știu ce e iubirea,
Eu nu mai știu ce e durerea,
Eu nu mai știu dacă exiști,
Știu c-a intrat în zbor, tăcerea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre plajă, poezii despre ochi albaștri, poezii despre ochi sau poezii despre nori
Latura întunecată a înțelepciunii...
Doamne, ei nu știu cum este să te adormi mereu
flămând de răspunsuri
ei nu știu cum este să te bântuie fantomele adevărurilor pe care
deși nu le-ai descoperit încă
îți sfâșie inocența până la os
nu știu ei cum este să îți scrii testamentul pe pereții din celula
singurătății
cu degetele însângerate de neatingere
cum este să te rogi mereu cu sufletul îngenuncheat
pentru numai un gram
de naivitate
nu știu ei Doamne cum este să te trezească în miezul nopții
barosul frământărilor cosmice
să îți plângă chiar și umbrele de milă
ei nu știu cum este să fii fidel toată viața aceleiași convingeri
chiar dacă pentru asta se va râde de tine în toate culorile
ei nu știu cum este să le pui suferințelor tale nume de poezii
doar ca să nu înnebunești
nici cum este să îți întâlnești propria moarte de atât de multe ori
încât să te împrietenești cu ea și să vă alintați
ei nu știu mai nimic Doamne
și cu toate acestea sunt inexplicabil și irațional
de fericiți
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre înțelepciune, poezii despre întuneric, poezii despre testament, poezii despre sânge, poezii despre suferință sau poezii despre somn
Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre poezie sau poezii despre gânduri
Știu
știu, știu că pot face focul oricît de mic după ce apa dă în clocot,
știu că oul mai proaspăt pus la fiert se lovește de fundul cratiței,
știu că trebuie să trag fărașul repede ca să pot mătura gunoiul în el,
știu că acul se bagă în ață mai ușor decît ața în ac,
știu că cearceaful se calcă mai întîi pe margini,
știu că nu am avut bărbat să mă știe
și nici copil să mă știe de mamă
știu că e doar o convenție socială
căsătoria
și mersul minutarelor înspre dreapta,
așa, ca roțile mașinilor pe care bărbații le iubesc,
ca soarele la o fereastră deschisă către miazăzi
știu că zahărul cu măsură
ține florile mai mult în glastră,
dar nu totdeauna...
știu și asta
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre zahăr, poezii despre mamă, poezii despre foc, poezii despre flori, poezii despre căsătorie sau poezii despre apă
Nu știu de ce
Nu știu de ce viața, nu ține mai mult,
Nu știu de ce ața, repede s-a rupt.
Nu știu de ce visul, de-a trăi mai mult,
Invocă Paradisul, ce nu l-am văzut.
Nu știu de ce iubirea, prea repede dispare,
de ce omenirea, dușmănie are.
Nu știu de ce iubirea, apare doar în doi,
Nu știu de ce menirea, prea scurtă-i pentru noi.
Nu știu de ce teama, de lumea neștiută,
Atunci când trecem vama, toți oamenii o uită.
Nu știu de ce, dar cred, că pot trăi de două ori.
În destinul meu mai cred, că pot muri de multe ori.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre rai, poezii despre moarte sau poezii despre dușmănie
Știu că nu știu nimic, dar știu că pot ști mai mult decât știu.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Daniela Aurel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
E plânsul Tău
Când stau culcată-n margine de noapte
Și mă-nfior de ce mai este rău
Printre atâtea mii și mii de șoapte
Aud în depărtare plânsul Tău.
Când stau culcată-n margine de lume
Și-aud scrâșnind al vieții ferăstrău
Și vine-un plâns amar să mă sugrume
Eu știu, o, Doamne, că e plânsul Tău.
Când stau culcată-n margine de clipă
Cu scoici de lacrimi prăbușite-n hău
Și inima și sufletul îmi țipă
Eu plâng, o, Doamne, pentru plânsul Tău.
Când stau culcată-n margini de tăcere
Și-am înghețat trecând prin vadul său
Când închinată sunt dar nu pot cere
Aud în depărtare plânsul Tău.
Când am ajuns povară pentru mine
Și mă cutremur în atâta rău
Mă sfâșii, Doamne, toată pentru Tine
Atât de mult mă doare plânsul Tău...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre inimă, poezii despre gheață sau poezii despre cutremure
Rugă
Voiesc doar a Te bucura,
O Doamne Tu, vină de-alină
Inima mea-n dragostea Ta
Și sufletul care suspină.
Nu știu de am greșit prea mult,
Atunci când știu c-am voit bine
Spre toată lumea să arunc
Vestindu-Te numai pe Tine.
Nu mai cunosc Cuvântul Tău?...
Tot mai confuză, îndurerată...
Binele Tău urmez mereu,
Dar bine nu mi-e niciodată.
O Doamne, dar... ce să cred eu?
Nu mai cunosc ce vrei cu mine...
Știu doar că tot îmi e mai greu,
Deși, iubesc numai pe Tine!
Voiesc doar a Te mulțumi,
Să fiu copilul Tău iubit;
Însă Tu-mi pari a amuți,
Când strig la Tine că-s mâhnit.
De aș cunoaște al tău plan
Și ce dorești ca eu să fiu...
Aș da ce am... haină și ban,
Pe placul Tău, chiar de târziu.
O Doamne care-mi știi cărarea,
Ajută-mă să mă clădesc;
Ți-am cunoscut Doamne splendoarea
Și-aleg în Tine să trăiesc.
O Domnul meu, ce multe focuri
Atacă crud, necontenit!...
Cu cât iubesc taine și locuri,
Ce mi le-ai dat, să fiu menit.
Răul voiește să apară
Pe a mea cale-n multe forme...
Dar nu mă lași... și-atunci răsară
Minuni de îngeri strivind dogme.
Așa voiesc să fiu o mare
Cu apă limpede, curată...
Să pot sădi în ea uitare
Și rana-mi să se-nchidă toată.
O Domnul meu, voiesc pe Tine
Să Te ascult, să Te urmez
Și chiar de urc grele coline,
Știu că prin Tine mă salvez.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere, poezii despre îngeri, poezii despre vestimentație, poezii despre uitare sau poezii despre tristețe
Când o să mai știu oare...
Când o să mai știu oare
Să vorbesc graiul pâinii
Ca atunci când alergam,
copilă
să culeg îmbrățișări
din marea galbenă
despletită în pletele verii...
Când o să mai știu oare
să ascult șoapta pământului
ca atunci când închideam ochii
și atingeam cu palma
obrazul pământului ud
înăsprit de zdrențele ploii.
Când o să mai stiu oare
să hoinăresc fluierând prin padure
ca atunci când creșteam
doar o frunză în priviri
și o plângeam verde
pe trunchiul unui copac
să-i panseze rănile
lăsate de nașterea frunzelor.
Când o să mai stiu oare
că dorul nu e o rană.
Când o mai știu oare
că amintirea nu e o lacrimă tristă.
Când o să mai știu oare
că nu o să mai știu...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre vorbire, poezii despre verde, poezii despre vară, poezii despre păr, poezii despre pâine sau poezii despre ploaie
Tu ești, Doamne...
M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălțime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoțesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting și pier.
Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Și mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.
Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar și ele-s, Doamne, tot din lume
Și-s și ele, Doamne, din pământ.
Pot să moară orișicând și ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.
Sigur ca dorința-mi încolțește
Când le văd și când în cer Te știu
Dorul meu când înspre Tine crește
Ele-mi stau de martori că ești viu.
Toate-s de folos și-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Și mai mult prin lume Te iubesc.
Ai lăsat un semn în fiecare
Și în toate strălucești la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.
Loc de taină și odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbești
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu ești Doamne veșnic Cel ce ești!...
poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre înălțime, poezii despre tată sau poezii despre stele
Între eu și fitecine
Nici nu știu cum e mai bine,
Nici nu știu cum e mai rău,
Pogorâm cu toți în hău,
Cu minți grave, iacobine.
În urlete leonine
Și-n dangăt de zurgălău,
Nici nu știu cum e mai bine,
Între înger și călău...
În zumzet de violine
Și-ntre aripi de ceahlău,
Între ciocan și ilău,
Între eu și fitecine...
Nici nu știu cum e mai bine!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre aripi sau poezii despre Ceahlău
Eu te știu...
Eu știu despre tine ce nimeni nu va ști
sufletul ăla copac cu mii de ramuri
ce-nmugurește atât de tăcut
și mai știu și luna ta plină de vise
înjunghiate de necuprins
și mai știu și tâmpla ta
ce o așez în fiecare răsărit pe pieptul meu
să auzi bătaia dintre noi
acel suntem
cu un singur sfârșit....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre crengi sau poezii despre copaci
Știu
Îmi cunosc trecutul,
știu motivul pentru alegerile mele,
știu ce am în interior.
Știu cât de mult am suferit,
știu cât de puternică sunt
știu cât de fragilă sunt
și nimeni altcineva nu știe asta.
Știu de ce am făcut un lucru în loc de altul,
dar cei care se uită la mine nu cred
în dreptul de a nu judeca propriile mele obțiuni.
Numai eu pot judeca.
poezie de Eugenia Calancea (21 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să plec?!
Mă doare tristețea, mă doare IUBIREA,
Frământ o-ntrebare:" Mi-am sfârșit menirea?!"
În suflet e ceață și nu știu ce simt,
Mă plimb într-un gol... nu mai știu să alint.
Să fi obosit de IUBIRE prea multă?!
Privesc trist la ea, dar ea nu m-ascultă...
Mă-ntreabă de ce am adus-o pe lume?!
De ce-am învățat-o numai lucruri bune?!
Îmi spune c-o doare cumplit roata lumii
Și pierde, că-și bagă "în cârd" cu nebunii!
Cuvintele tac și inima-i surdă
Și răii se-adună la colțuri, să râdă.
Mă-ntreb ce e bine: să rămân sau să plec?!
E bine să plec când toți anii îmi trec!
Rămân în Credință, că e cel mai bine
Și îi cer Răbdării să se-ntoarcă la mine!
Nu știu ce să fac, nu știu ce s-aleg!
Încerc s-o ascult, încerc s-o-nțeleg!...
Am să-l rog pe EL s-aibă grijă de ea!
Ajută-mă, Doamne, că-i "LECȚIA" grea!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre plimbare, poezii despre nebunie, poezii despre lecții sau lecții de engleză
Adu-mi razele și luna, dragostea, apoi și tihna...
Doamne, nu știu cum se face de ai pus atâtea ace
pe-a mea inimă ce bate, numai supărări în noapte,
numai gânduri nourate, învechite, neuitate,
Doamne, nu știu cum se face de n-am liniște și pace.
Doamne, când pășesc spășit plin de gânduri aiurit,
nu îți cer să mă iubești, nu îți cer clipe cerești,
nu-ți cer razele Domnești, să mă ierți, să mă-nsoțești,
nu-ți cer timpul aurit, tinerețea ce-a fugit...
Doamne, locul meu de tihnă îl doresc, îl vreau să vină,
să-mi găsească liniștea furișată într-o stea,
îmi doresc pe calea mea dor puțin și dragostea
s-o mai simt cum mă alină cu lumina ei divină.
Doamne, când aprind lumina într-o candelă prea plină
mă gândesc atât de mult doar la timpul din trecut,
stau, mă rog, te tot ascult să îmi spui ce m-a durut,
Doamne, mă tot rog într-una să-mi lași razele și luna.
Doamne, razele și luna, dragostea, apoi și tihna,
te rog Doamne, să le-aduci, să nu uiți, să te încurci,
să scap Doamne, de năluci, să se piardă printre nuci.
Doamne, lasă și lumina, să le văd de-acum într-una!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre supărare sau poezii despre pace
În ora dimineții
O zi începe iarăși și zorile-și arată
Mă plec smerit spre Tine, iubitul nostru Tată
O, Tată sfânt, al zilei și-a nopții pe pământ
Ce mare ești Tu Doamne și ce măreț, ce sfânt!
În zori de dimineață Te chem în viața mea
Să-mi dai a Ta putere, ca să mai pot lupta.
Că nu știu ziua asta ce va aduce ea
Dar știu că biruința, Tu, Doamne, vei avea.
Prin milă și iubire eu știu că sunt ținut
Că mă înveți Tu Doamne și ce nu am știut.
Din mila Ta cea mare îmi dai de toate mie
Cuvântul scump și dulce și marea veșnicie.
În astă zi, Părinte, îmi toarnă sănătate
Să nu produc rușine, să fac numai dreptate
În astă zi dă-mi pâinea ce corpul să hrănesc
Să prind iarăși putere să pot să Te slăvesc.
Răbdare, bucurie și pace să îmi dai
Căci știu, iubite Tată, căci numai Tu le ai
Din ceas de dimineață Te chem să mă însoțești
Și orice cale a vieții Tu Doamne să sfârșești.
Te chem să porți de grijă pe unde voi umbla
Te chem, iubite Tată, în tot a m-ajuta
Te chem ca paza-n noapte Tu Doamne să o porți
Să-mi fi Tu moștenire, al soartei mele sorț.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre învățătură, poezii despre sănătate sau poezii despre smerenie