Copilul care merge
în mâini se uita la omul
care-și taie venele felii
felii cu lama de bărbierit
s-a oprit de crescut
la paisprezece ani și a început
să bea bere în biblioteca
lui taică-su care era frizer
striga morții să-i facă un copil
la fel de nebun
vorbea vrute și toate îl jenau
bancurile cu oamenii
de stânga îi aduceau scandal
uneori era salvat de femeia
cu cizme mari de cauciuc
a învățat să se scarpine
cu picioarele și multă lume
s-a zgâit la el
apoi s-au obișnuit și cu asta
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre învățătură
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre început
- poezii despre tuns
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre scandal
- poezii despre salvare
Citate similare
Omul obișnuit
mănâncă parizer pe capota
mașinii ford prăfuită cu nisip
saharian adus pe vasele luxoase
taie felii subțiri felia groasă
de două degete murdare
cu ulei de motor și mușcă
după ce-l apasă în borcanul
plin ochi cu muștar iute
rupe pâinea omul banal
privește scaieții plimbați de vânt
trage un gât de bere neagră
râgâie omul obișnuit și se uită
la fotografia femeii dezbrăcate
îi lăcrimează ochii de la firele
de nisip primite în față
taie felii de parizer cu briceagul
chinezesc după toate probabilitățile
omul obișnuit fumează marijuana
să calmeze iuțeala muștarului
termină sticla de bere neagră
și se trântește pe nisip la umbra
bătrânului său ford hodorogit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre plimbare
- poezii despre nuditate
- poezii despre nisip
- poezii despre negru
- poezii despre mâncare
- poezii despre motoare
- poezii despre lux
- poezii despre fumat
Ești băiatul
care umblă în mâini
întotdeauna în mâini
mergeai după femeia cu cizme mari
o dată te-am văzut
în picioare în frizeria tatălui tău
și nu te-am recunoscut
am stat de vorbă de trei ori
tot în mâini erai
lumea era convinsă că ești un copil nebun
vorbeai fără chef spuneai
bancuri despre cei de stânga
când nu umblai în mâini
nu te recunoștea nimeni
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre picioare, poezii despre mâini sau poezii despre femei
Iubirea s-a înfiripat
dintr-un sărut furat pe înserat
sub mărturia lunii
albă de spaima corpurilor cerești
lovite periodic de meteoriți
aveam o teamă la început
era o sămânță care a prins
rădăcini în sahara sufletului
udat de câteva lacrimi
apoi a crescut ca un șpan
era frumoasă și tăioasă
o iubire ca-n povești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre sărut furat, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre spaimă, poezii despre seară, poezii despre meteoriți sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l prindea somnul de harnic ce era. Dintr-o parte venea cu carul, în alta se ducea, și toate treburile și le punea la cale singurel. Nu-i vorbă că, de greu, greu îi era; pentru că, în lipsa lui, n-avea cine să-i îngrijească de casă și de vitișoare cum trebuie. Numai, dă! ce să facă bietul om? Cum era să se întindă mai mult, că de-abia acum se prinsese și el cu mâinile de vatră; și câte a tras până s-a văzut la casa lui, numai unul Dumnezeu știe. De-aceea alerga singur zi și noapte în toate părțile, cum putea, și muncea în dreapta și în stânga, că doar-doar a încăleca pe nevoie, ș-apoi atunci, văzând și făcând. Toate ca toate, dar urâtul îi venea de hac. În zile de lucru, calea-valea; se lua cu treaba și uita de urât. Dar în nopțile cele mari, câ nd era câte o givorniță cumplită și se mai întâmpla să fie și sărbători la mijloc, nu mai știa ce să facă și încotro să apuce.
Ion Creangă în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte, citate despre zile, citate despre urâțenie, citate despre timp, citate despre sărbători, citate despre somn, citate despre religie, citate despre mâini sau citate despre hărnicie
S-a dus vestea că era băutor. Paradoxal pentru cei care și-au format imaginea asta cu petrecerile lui Eminescu, poetul nu era un băutor înrăit. Bea puțin. Dar îi plăcea, în schimb, să piardă nopțile și să fumeze. Fuma enorm. De fapt, atunci când vorbea, fuma țigară după țigară și bea cafele.
citat din Gheorghe Median
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre schimbare, citate despre poezie, citate despre paradox, citate despre imagine, citate despre fumat, citate despre cafea sau citate despre Mihai Eminescu
Era o regina
nopții în estul îndepărtat
cu zâmbet la vedere
care a învățat să sufere
după ce s-a scăldat în ape
tulburi în visări moarte
era o regina nopții lângă
zidul uitării în estul îndepărtat
unde vorbea apei sihastre
despre străfundurile poeziei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre zâmbet, poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre poezie, poezii despre noapte sau poezii despre monarhie
Dracul, în linii mari
e ceva ce nu se manifestă
decât prin contradicții.
acest ceva nu este divin,
căci pare lipsit de rațiune,
nu este uman,
căci e lipsit de inteligență,
nu e drăcesc, căci nu e binefăcător,
nu e îngeresc,
căci arată plăcerea răutăcioasă
de a produce oarecare rău.
Napoleon era demonic,
ducele de Weimar era demonic,
doar Mefisto nu era demonic,
căci era o ființă mult prea negativă,
dracul e inteligent ca filosof,
dar, cam mărginit, în soluții
și s-a apucat dracul să facă treabă
a ajuns să pună mâna pe cărți
dinadins s-a transformat în om
să scoată rodul omenesc din toată răutatea,
mai întâi, a împelițat cuvântul
cel dinainte de veci în firea omenească,
apoi s-a împrietenit cu omul
sau cu forțele drăcești din om
diavolul pierde dacă omul e năzdrăvan
când omul ajunge la dracul cu cărți
el trebuie să-l gonească și de acolo
și să-i ia cărțile din mână
doar omul a știut să-i preia
și să-i umanizeze mai toate rosturile
luându-i cărțile din mână
dracul a rămas să stea ca și fără rost,
undeva prin țara nimănui,
adică pe la hotare
dar, așa izgonit de peste tot din lume,
de ți-e mai mare mila
el știe dintr-o dată să se întoarcă
în inima lucrurilor
și dacă nici asta nu e ispravă de drac,
înseamnă că nu există de fel diavol în lume
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre inteligență, poezii despre cărți, poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre răutate, poezii despre prietenie, poezii despre plăcere sau poezii despre inimă
Iepurele se ține de trucuri
În lumea de dinaintea acestei lumi erau de toate pentru toți,
Asta până când cineva n-a mai respectat regulile;
Cică Iepurele-ar fi păcălit lumea folosindu-se de lut și de vânt.
Toți erau sătui de trucurile lui și nimeni nu voia să se joace cu el.
Era singur pe lumea asta.
Așa că Iepurele s-a gândit să inventeze o persoană.
Și când a suflat în gura acelei creaturi primitive,
Curios să vadă ce se va întâmpla,
A apărut omul de lut.
Iepurele i-a arătat omului cum să fure un pui de găină.
Omul de lut s-a conformat.
Apoi i-a arătat cum să fure grâne.
Omul de lut s-a conformat.
Apoi i-a arătat cum să fure nevasta altuia.
Omul de lut s-a conformat.
Iepurele s-a simțit important și puternic.
Omul de lut s-a simțit important și puternic.
Și-odată ce omul de lut s-a pornit, n-a mai putut fi oprit.
Odată ce-a înhățat prima găină, el a vrut toate găinile.
Și,-odată ce-a pus mâna pe niște grâne, a vrut toate grânele.
Și-odată ce a furat o soție, el vrut toate soțiile.
Era mereu flămând.
Apoi a prins gust pentru aur și a dorit tot aurul din lume.
Apoi pentru pământ și pentru orice altceva vedeau ochii lui.
Dorința-l îl împingea să dorească mai mult.
Curând au venit la rând fel de fel de țări și-apoi tot comerțul.
Dorința a infectat planeta.
Noi am pierdut noțiunea scopului și rostul vieții.
Noi am început să ne uităm cântecele. Să ne uităm poveștile.
Nu-i mai puteam vedea și auzi deloc pe străbuni,
Nici vorbi cu cei de partea cealaltă a mesei din bucătărie.
Pădurile-au fost pretutindeni puse la pământ
Și Iepurele nu mai avea niciun loc de joacă.
Trucurile Iepurelui s-au întors împotriva lui.
Iepurele a încercat să-l aducă pe omul de lut pe calea cea bună,
Iar cum omul de lut nu voia deloc să-l asculte
Iepurele a realizat că făcuse un om de lut fără urechi.
poezie de Joy Harjo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre căsătorie, poezii despre jocuri, poezii despre iepuri, poezii despre găini, poezii despre dorințe, poezii despre cereale sau poezii despre aur
Rătăcea în părul ei
cu buzele, cu nasul
toată ființa lui o gusta
o mirosea, o pipăia
era ca un vânt nebun
îi descifra enigmele
citea povestea ei
venele gâtului se zbăteau ca un val
pielea ei era un amestec fin de poezie și jazz
muzică de jazz
rătăcea cu buzele, cu nasul
pe gât, pe umeri
pe sâni
îi șoptea secrete
vorbe dulci
era copilăresc, suav
fierbinte
se contopeau și toate alea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sâni, poezii despre secrete, poezii despre păr, poezii despre nebunie, poezii despre nas, poezii despre muzică sau poezii despre jazz
Doi mari învățați
Odinioară în anticul oraș Afkar trăiau doi mari învățați
care se urau și care-și luau în râs unul altuia învățăturile,
iar asta pentru că unul dintre ei nega existența zeilor,
în vreme ce celălalt era un credincios.
Într-o zi cei doi s-au întâlnit în piață și, în mijlocul susținătorilor,
au început să conteste și să argumenteze foarte convingător
existența sau non-existența zeilor.
După îndelungi dispute s-au despărțit.
În acea seară necredinciosul a mers la templu
și s-a închinat înaintea altarului,
și-a rugat zeii să-i ierte rătăcirile de până atunci.
În aceeași oră celălalt mare învățat,
cel care ține zeii în mare cinste, și-a ars cărțile sfinte.
Iar asta pentru că devenise un necredincios.
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre râs, poezii despre religie sau poezii despre ore
Nevoia de cuvânt
la început a fost cuvântul, și era atât de singur încât s-a despărțit în silabe
cea de sus s-a numit cer și rai și nori și vânt și ploaie și absent
iar cea de jos s-a numit pământ și iad și umbră și tărie
și pentru că mai rămăseseră sunete
a zidit omul cu toate florile și toate animalele
dar omul era singur, nu avea cu cine să vorbească
și atunci, din unu a făcut doi și femeia a strâns cuvântul la sân
și cuvântul nu a mai plâns. a suspinat doar
și a crescut fără teamă de întuneric, de ură, de micime
dar toate acestea și-au dat mâna și i-au pus gând rău țintuindu-l
în cea mai neagră tăcere
iar cuvântul a murit și a înviat
pentru că omului îi era greu fără de cuvânt
și cuvântului îi era greu nerostit
mâna care mângâie, umărul care sprijină, gura care suspină
sunt demne de umbra și duhul cuvântului
iar frazele se înlănțuie scriind toată istoria lumii
în aceleași eterne cuvinte
de început
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre întuneric, poezii despre zoologie, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere sau poezii despre superlative
Ora H
Compozitorul era de doi bani,
compoziția lui este de două Universuri-
se poate cânta
la două mâini,
la nouă mâini,
și chiar la nouăzeci și nouă
de mâini.-
după toate preferințele.
Arată ca un cercetător
de sub movila lui Iov
în clipele sublime ;
când își dezleagă spiritul
din lanțurile obișnuite.
printre notele lui
mai vorbea de șoarece.
în somn-
mi-a spus mie,
când eram mic,
s-a cununat cu o viperă;
de aici i s-au tras toate,
chiar pământul l-a înghițit
din cauza aceasta.
poezie clasică de Constantin Dracsin din Poezii și desene (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre compozitori, poezii despre cercetare, poezii despre bani sau poezii despre Pământ
Găleata goală
era plimbată de biata femeie
nebună se uita la cerul noros
clătina găleata goală în stânga
și apoi în dreapta o ducea
la o fântână cu mințile pierdute
revenea la bloc ținând găleata
goală ca o geantă vuitton
se oprea la câțiva metri de intrare
privea disperată în jur
găleata goală era plimbată
întâi în mâna stângă până la puțul
unde clipocea apa cu bucurie
găleata goală era plimbată
în mâna dreaptă la fel de delicată
la altă fântână la fel de plină
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre nori, poezii despre metrologie, poezii despre lungime, poezii despre delicatețe sau poezii despre bucurie
A fost odată
în nord pe coasta de vest
a finlandei cea cu oamenii blonzi
în ostrobotnia secolului 18
doi frați care o iubesc
pe aino cea blondă
a fost odată în nord
o tradiție potrivit căreia
primul născut primește totul
iar restul descendenților
sunt de-a dreptul ghinioniști
dar legea a fost desconsiderată
în mai multe zone
și bărbații apelează la cuțite
lama controlează totul
în nordul finlandei
lama cuțitului taie frate taie
sperie primarul și notarul
îl taie pe taică-său îl taie
pentru a schimba testamentul
care nu-i lasă nimic
aino îl iubește pe matti
matti are un frate
și esko folosește lama
cuțitul lui taie frate taie tatăl
undeva în nord se tăiau
seamănă cu un western
dar e în ostrobotnia
se bea vodcă și pușcăria
e în mama siberie
nu în arizona sau connecticut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr blond, poezii despre tradiții, poezii despre testament, poezii despre sperieturi, poezii despre schimbare, poezii despre naștere, poezii despre mamă sau poezii despre legi
Se gândi la ceea ce învățase, la ceea ce fusese ea odată și la ce devenise acum. Era o femeie care primise sfaturi de la omul pe care îl iubise, pe care le urmase și încercase din răsputeri să se vindece. Era o femeie care făcuse greșeli, care uneori plângea lunea dimineața sau singura noaptea în pat. Era o femeie care se plictisea adesea de viața ei și care găsea dificil să se dea jos din pat dimineața pentru a merge la serviciu. Era o femeie care avea destul de des zile când era prost dispusă, care se privea în oglindă și se intreba de ce nu se ducea la sala de gimnastică mai des; era o femeie care se întreba uneori care naiba era rostul ei pe această lume. Era o femeie care uneori încurca lucrurile. Pe de altă parte, era o femeie care știa ce înseamnă iubirea adevărată și care era gata să trăiască intens, cu mai multă iubire, și să-și facă amintiri noi. Indiferent dacă asta urma să se întâmple în zece luni sau peste zece ani. Indiferent ce o așteptă mai departe, știa că trebuie să-și deschidă inima și să o urmeze oriunde o ducea. Între timp trebuia doar să trăiască.
Cecelia Ahern în P.S. Te iubesc
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre iubire, citate despre sfaturi, citate despre serviciu, citate despre prostie sau citate despre inimă
Seara, înainte de culcare, Karl s-a dus la fereastră, s-a urcat pe un scaun și s-a uitat prin rotocolul de pe geam. Afară începuse să ningă și un fulg, cel mai mare, s-a prins de marginea unei cutii de flori; fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie îmbrăcată cu o rochie albă, care parcă era țesută din mii și mii de fulgi de zăpadă. Femeia era frumoasă și gingașă, dar era de gheață, de gheață sclipitoare, și totuși era vie; ochii îi străluceau ca două steluțe, dar nu stăteau o clipă locului. Femeia a dat din cap și a făcut un semn cu mâna către fereastră. Băiețașul s-a speriat și s-a dat jos de pe scaun și i s-a părut că la geam bate din aripi o pasăre mare.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei, citate despre zăpadă, citate despre superlative, citate despre sperieturi, citate despre seară, citate despre rochii, citate despre păsări sau citate despre ochi
Făcea bărci
de salvare din pianul
cărat pe scări de omul
harnic care avea un spin
în inimă bun la toate
a cioplit lemnul
după ce a întins corzile
era o tehnică proprie
a întins apoi brațele
și bărcile pluteau pe unde apucau
duse de ape tulburi
una a fost o arcă plină
cu de toate pentru noua viață
a dus o tulpină
s-a prins pe stânci și a crescut
făcea mere și atrăgea șerpi
omul care cărase pianul
ducea bărcile la mal
cioplitorul în lemn făcea iahturi
lumea începea să călătorească
se salva de cotidian și de stres
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lemn, poezii despre bărci, poezii despre viață, poezii despre stânci, poezii despre stres, poezii despre pian sau poezii despre mere
Se pricepea să chinuie cu prea mult rafinament acest A... Văzusem un film în care un nevinovat era torturat și apoi stropit cu apă, ca să se trezească, să fie torturat din nou. Aceasta era metoda pe care A... o folosise cu mine. De câte ori i s-a părut că mă trezesc, a luat-o de la început. La rândul meu, simțeam nevoia să-i răspund cum se cuvine... Înțelegeam, în sfârșit, ce înseamnă ura. Omul acesta m-a făcut să cunosc toate sentimentele omenești.
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate despre sfârșit, citate despre nevinovăție, citate despre filme, citate despre cunoaștere sau citate despre apă
Garsoniera din pădurea de mărar
voi scrie despre tipa aia care a vrut
să se facă regizor de film
după ce s-a îndrăgostit de un tip
ce făcea filme
trage o sticlă de pepsi dacă te-ai hodorogit
era nonconformistă, crescută de bunici
părinții au plecat la madrid
a fost și ea și nu a făcut mare brânză
scriu încă
era hotărâtă să facă regie de film
dar se simțea atrasă și de scenă
a văzut scaunele de ionescu
făcută într-un stil mișto & s-au întâlnit în culise
nu-și mai amintea cum o văzuse
îi răscolea amintirea
& scrie la o bere fără alcool & scrie cu stiloul
& avea în jur de douăzeci de ani
și se strâmba caraghios
a văzut și
astă-seară se improvizează, de pirandello
ca în cartea cu regizorul ăla întors
din franța după 89
nu-și amintea numele
era haios & la a doua întâlnire
a dus-o în garsoniera lui
confort doi moștenită de la o mătușă
& poem de trecut apa
poem de trecut moldova
poem
scris cu markerul pe apă, pe nisip
un amigo para mi
un novio para ti
joder
& tipa era frumoasă în felul ei
mergea la toate filmele
dar întâlnirea cu el a bulversat-o
& acolo, în garsonieră
a început să gătească îndrumată de el
borșuri cu mărar
mâncăruri cu mărar
totul avea mărar
el crescuse cu mărar
a învățat-o să mănânce mărar
a mințit-o că mărarul îi dezvoltă sânii
mărarul creștea în garsonieră
în pat, sub pat, pe pernă
pe coridor
afară
ea dorea să se facă regizor și
să facă filme cu păduri de mărar
oameni de mărar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filme, poezii despre păduri sau poezii despre trecut
Gogyohka
camera era rece și goală
raza a pătruns prin geam
orbea ochii obișnuiți
odată ajunsă la picioarele ei
a început să-i picure viață
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi