Permutare

Rămâi cu arborele nopţii
refugiu primitor să-mi fii,
dincolo de toate bordurile
închipuite.

Mă voi vindeca
venind cu toate drumurile
spre tine
ca o flacără mereu
reaprinzându-se
în viiturile somnului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii propria ta flacără şi propriul tău refugiu. Ia adevărul drept flacără, ia adevărul drept refugiu. Nu căuta un refugiu nicăieri în altă parte decât în tine însuţi, ajutorul de afară îţi va veni însutit.

citat din Henri Durville
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mimul justiţiar

Doar ipotetic contează crucificaţii
când buzele rotunjesc discordant
vocalele neliniştii.

O, şi voiam să-ţi spun totul,
deodată,
doar din priviri, dulce ochi regăsit.

Cu fruntea-n fereastră, invoc
lecţii dure despre uitare.
Azi, urăsc diminutivele
şi bunăvoinţa săgetătorului
de a se lăsa, doar iubit.

Tu eşti mimul justiţiar!

Mereu te adun, te surprind
ca pe-o santinelă în post.
Din viiturile somnului
viaţa te strigă
ca pe cel renegat.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bordurile spaimei

Tălpile înzăpezite ale îngerilor
ne mai caută în înserare
într-o tentativă
de domesticire a simţurilor.
Ştii,
ochiul cenuşiu
îmbătrâneşte lucrurile
neînchipuit de uşor.

Timpul îl simt bumerang
peste bordurile spaimei trăite.
Gestionăm tipare de plumb
pentru cele mai ermetice
partide de însingurare.

Şarpele casei albeşte,
ascuns după grindă,
drumul meu se vrea
de mătase...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare

Am învăţat să aştept
asemeni gărilor
estompând visul
în viiturile anotimpului.
Grăbite, în noi s-au înălţat
ziduri intangibile.

Cu ochi de stea,
ne-a pândit iasomia
în dimineţile calme
diezmierdându-ne.

Te-am aşteptat
cu zăpezile
printre sunete plutitoare
spre cer
tot mai sus, ridicându-mă.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

Într-o fugă de-a-ndărătelea
precum şarpele uitând
de pielea părăsită
voi renunţă la sentimentalisme.

Cu gura încleiată,
gesticulând în mulţime
o să-mi aleg o albă îngropare
fără ca voi să-mi ghiciţi
suferinţa.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram de flacără

Târziu, mi-ai aşezat pe frunte
diademele dragostei,
fragede, mereu luminoase.
Sub valul multicolor,
ne strigă graba de a trăi
la întâmplare.

Eram de flacără,
cântec sub arcada de vis.
Eram de rouă, înmiresmată
cu tăcerea în gând înalt.

Dacă mă ridicam grăbită pe vârfuri
atingem cerul cu buzele
cu sufletul cuvintelor
în blândă revărsare.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată

Voi pune eternitatea în plicul de la poartă,
Si glas de pescăruşi voi aduna-n borcane,
Voi scrie despre tine şi pentru tine, tată,
Şi-ţi voi găsi blândeţea, mereu printre creioane.

Voi pune la dor cheie, să nu îl simt vreodată,
Suspinul unor îngeri îl voi picta căprui,
Ca să-mi rămâi aici, mereu cu mine tată,
Să trecem peste toate când toate-s amărui!

Voi strânge marea-n braţe, voi fi eu marea toată,
Când cerul va sorbi atatea mii de lacrimi,
Tu nu te-ngrijora, voi fi cu tine tată,
Eu am să-ţi luminez, voi face far din patimi!

Mă voi picta lila, mereu să îţi fiu adorată,
Cu tâmplele grena şi soarele în plete,
Căci mă iubeşti albastru, cum iti sunt ochii, tată,
Cum te iubesc si eu, în mov, lila, în zâmbete!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutându-te

Când trist voi privi către tine
dintr-o nefirească, albită cuminţenie
alege între a fi
oglinda mişcătoare
sau pragul peste care
sfios voi păşi.

Peste puntea amiezii
învaţă-mă să păşesc
asemeni victorioşilor,
numai tu,
îmi vii în toate ascuns,
nebănuind singurătatea ce m-a cuprins,
ades căutându-te.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când

Când toate drumurile se vor sfârşi,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.

Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.

Când viaţa şi moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.

Când ziua şi noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toţi cu daruri
Să prelungim timpul.

Când nimic nu va mai fi de făcut
Şi va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu şi se îneacă.

Voi o să râdeţi şi mă veţi batjocori,
N-am timp muntele sfânt aşteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veţi mai fi,
Lumea se va înmulţi ca mai înainte.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împreună

Fi-mi-ar marea mai aproape,
Dacă nu... măcar ocean,
Să mă mângâie pe pleoape
Când albastrul ei nu-l am.

Fi-mi-ar muntele păvază,
Când îmi bate vânt nebun,
Iară tu să-mi fii o oază,
Unde poezie spun.

Fi-mi-ar trupul tău iubire,
Relieful lui culcuş,
Să-mi provoace amintire,
Ca vioare-i un arcuş.

Să îmi fie gândul, visul,
Către tine mai mereu,
Tu să-mi fii piscul, abisul,
Să-mi fii bine, să-mi fii greu.

Fi-mi-ai tu un pic din toate,
Fi-mi şi mult, fi-mi şi puţin,
Îţi voi fi şi eu şi poate,
Vom fi noi ceva divin.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi câmpie

De-aş fi câmpie
m-aş înveşmânta în culorile cerului
şi-aş veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ţie, dăruindu-mă.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (decembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi câmpie

De-aş fi câmpie
m-aş înveşmânta în culorile cerului
şi-aş veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ţie, dăruindu-mă.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâi

E iarăşi noapte şi iar aprind pe cer o stea.
Cuprind cu ochii un infinit ce-al meu l-aş vrea.
Te las şi iar în gandurile-mi toate te adun,
Rămâi tot ce eşti astăzi, chiar de ar fi un vis nebun.

Te voi chema de-apururi in şapte veşnicii,
Te las, mi-e dor şi iar te chem să vii.
E tristă fără tine viaţa chiar şi în Paradis.
Acuma cred că tu ai fost şi eşti al vieţii mele vis!

Ce n-am ştiut şi încă încerc să aflu de la zei,
Este dece să ţi se ia ce ai deja, şi-atât de mult tu vrei?
Eu sunt poet, te caut mereu in versuri de iubire
Şi mor, asa cum Veronica în versuri scrise de Mihai murea de fericire!

Ies uneori afară privind cruciş la Luna,
Doar ea e vinovată că viaţa mea nu-i bună.
Aş vrea s-o rog să-mi ia din haruri măcar unul.
Şi să îmi dea în schimb un vis, singurul vis... "nebunul".

Char de rămâi doar vis, să fii un vis frumos.
Zâmbeşte sorţii tale, alintă-mă duios,
Şi nu uita că mai presus de toate şi de Zei,
E fericirea ce mereu o voi citi in ochii tăi.

Rămâi mereu ce eşti acum... iubirea mea,
de vrei!

poezie de Florentina Crăciun Fabyola
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumurile

Toate drumurile-s grele
Spre Est, spre Vest sau spre Berceni,
Dar cel mai greu e dintre ele
Drumul înspre... Cotroceni.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii a mea...

Eu te iubesc cu lume şi cu stele,
Cu versu'-n care astăzi te zidesc,
Să fii a mea... cu bune şi cu rele,
Un dor pe bolta gândului ceresc.

Să fii a mea cu primăveri şi verde,
Cu toamnele-nrobite peste noi,
Cu timpu'-n care lacrima se pierde,
Să fii a mea... cu cântecul din ploi.

Să fii a mea peste tăcerea nopţii,
Să te alint... cu zorii ei târzii.
Rătăcitori, pierduţi în voia sorţii,
Să fii a mea, mereu a mea, să fii.

Să fii a mea cu prunci şi curcubeie,
Cu zâmbetul cuprins de vindecări,
Cu plânsul şi surâsul de femeie,
Să fi a mea cu tot cu desmierdări.

Să fii a mea cu nopţile din păr,
Pământul de sub paşi, bătută cale,
Albastrul prins, în ochii tăi de cer,
Să fii a mea cu gândurile tale.

Să fii a mea şi dincolo de toate...
Şi peste teamă, dragoste să-mi pui,
Iubind şi veşnicia de se poate,
Să fii a mea... a mea şi-a nimănui.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colaje

Salcâmul mireasă,
mireasa salcâm-
palizi pelerini venind din câmpie
cu zăpezi ofilite peste umeri.
Le aud vorbele foşnind
cu mirare, metalic.
Ar iubi o femeie, cu crengile lor
îmbrăţişând-o, sărutând-o.

Dinspre punţile zorilor
se-aud
solzii nopţii pocnind strident.

Nu te ascunde, curând
salcâmul te va urma
cu rămurişul metafizic.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te dezbrac, femeie

de toate frunzele
să-mi fii etern evă
să te privesc întreagă
să mi te împletesc în suflet
să te supun clipei cu sălbăticie
tu nu te lăsa
luptă
domesticeşte-mă
dar lasă-mi cărări de întors
prin labirintul fierbinte
unde niciodată nu caut dezlegarea
doar mă afund cu dorinţă
spre înainte
mereu înainte
ca într-un amăgitor joc
de-a cercul

te dezbrac femeie
de toate pădurile
de absolut toate poienile
apoi ca dintr-un neant în alt neant
fără disperare
mă înec în tine

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul cantator

Mimand exercitii de uitare
in rastimpuri
ma resemnez ca o santinela in post.

Cand pleci sa nu-mi iei
violetele cu totul,
cu unduire lor usoara
aseaza-mi-le-n palme, sa le port
de parca as fi demult
streasina la acoperisul timpului.

Ma voi gandi la tine cu iubire
ca si cum am fi fost mereu
acelasi trup cantator.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (iunie 1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

ascunde toate cadourile
ascunde toate poveştile de dragoste
ascunde toate amintirile vesele
lasă să plouă toată tristeţea lumii
pe ramurile copacilor din grădina Paradisului
prinde-mă de mână
atât cât să nu-mi fie frică
nici de mine, nici de tine
am să-mi spăl faţa în apele limpezi ale realităţii
am să mă reconstruiesc
din dimineţi noi
voi parcurge
o altă nemurire
voi păstra o altă amintire
mă voi contopi cu noaptea
mă voi contopi cu ziua
voi aluneca de pe un val pe altul
spre câte un mal
unde voi îngropa câte o parte din mine
într-un târziu
împăcată
îmbrăcată
cu cea mai frumoasă
şi aleasă rochie de mireasă
o să-mi îmbrăţişez strâns
toată liniştea

poezie de Codruţa Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înlăcrimat, gândul

Înlăcrimat, gândul alunecă alături
de imaginile fragmentate-n
fereastra compartimentului.
Cu el poţi cantona-ndelung, sus
lângă farul sclipitor
ce domină ceţurile.
Încerc liniştea interioară a yoghinului,
salvator e faptul că-nsoţitorul de drum
nu mă provoacă la un dialog inutil.
Ceva din mine se-aşează
deasupra fiecărei imagini
ca un prosop lângă tablouri închipuite.

Sunt asemeni ghidului
în aşteptarea turiştilor
când toate în mine sunt
mari semne de întrebare
şi arbori fosforescenţi
dansează înebunitor
în grădina liniştii noastre.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!