Miraj
Suntem florile, frunzele cerului
în noi, bucuroase își fac cuib mierlele
iar ploaia-și ascunde trupul diform.
Prin grădini străvezii, ne trăim nepăsarea
pe creștet, pe tâmple ne mângâie un înger
fermecător, iarba împarte cu noi
clipa solemnă.
Trup mincinos, te-ncântă tot mai des
amețitoare depărtări
și-n tine, poate chiar azi
cuvântă o roză a vânturilor.
Suntem florile, frunzele cerului
oprite-n întâmplarea
de-a putea iubi...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre trandafiri
- poezii despre roz
- poezii despre prezent
- poezii despre minciună
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Clipa
Mă-nrobești cu veșmânt înșelător
și răbdătoare-mi coși peste trup
panglicele umilinței.
Mă-nveți tot mai des
să-nchipui în tine
o scoică a timpului
prin care ecoul se pierde
spre nudul depărtărilor...
Ca și cum noi n-am fi fost
niciodată.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp sau poezii despre nuditate
Florile și frunzele
de ziua lor
canalele sunt pline
cu ei -
doar trag din pungă
cum și măturătorii
pe alei
azi florile și frunzele de vară
într-o grămadă nomadă
nomadă de umbră
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori
Vămile sufletului
La pândă prin vămile sufletului
doar ochiul spălat de violetul radelor.
Păsări înoptând prin văzduh
amintesc de lunga zbatere
a zmeului din copilărie.
Azi, mi-au crescut aripi
dintr-un timp neștiut. Îngemănat
e doar cuvântul cu care mă strigi.
Peste armura de lacrimi
biciuie-n mine
murmurul ostenit, împlântat
sub ferestrele întunecate ale uitării.
Tot mai des
simt amiezile călătorind prin noi
de-a valma, cu ierburile
ce cresc prin tălpi, peste creștet
amintind de-un dor
ce nu l-am cuprins
decât în vis.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre vamă, poezii despre uitare, poezii despre suflet sau poezii despre păsări
Colb de stele
Se scutură anii de nisipuri fierbinți
Și clipa își scurge-n aval nimicnicia
Clepsidra ascunde senină săruturi cuminți
În tolba sa rece se pierde veșnicia.
Migrează suspinul prin trupul ades lovit
E sufletul un colb de stele prin univers
Cerșetori de secunde suntem prin infinit
Ne cuibărim o clipă la umbra unui vers.
Nu vrem să-nțelegem că e atât de ușor
Să dăruim iubirea, e tot ce noi avem
În plenitudinea unui vis de călător
Suntem ca niște fluturi și veșnicie cerem.
Dormim în grota efemeră a unui vis măreț
Săpând adânc în căutarea fericirii
Neantul ne găsește și dorul cel răzleț
Iubirea fără margini e scrisă-n legea firii.
În praf de stele e cuprinsă nemărginirea
A dragostei putere ne cheamă iar și iar
Alegerea cea dreaptă ne este împlinirea
Iubirea susținută nu poate fi-n zadar.
poezie de Violeta Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre stele sau poezii despre somn
În jur, firele înalte ale ierbii se clătinau domol, proiectate gigantic pe bolta însângerată de jertfa nașterii unei noi zile. O nouă zi... și iarba... Părea crescută din cer; era iarba cerului, aprinsă în lumină, arzând viu în iradierea roșie a Soarelui ce sângera... Iarba cerului era acoperită de sânge... Iarba cerului... Iarba...
Constantin Cubleșan în Iarba cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre sânge
- citate despre înălțime
- citate despre zile
- citate despre timp
- citate despre roșu
- citate despre promisiuni
- citate despre naștere
- citate despre lumină
- citate despre jertfă
Cercul erfect, divin-omenesc
Din coama-i albastră, vântu-o șuviță a trimis,
gândurile-mi făr' de culoare oprite-n abis
să le mângâie, de durere să le lepede,
pacea să pătrundă inima-mi naufragiată într-un vârf de cremene...
Din Ochiul Cerului o lacrimă a căzut peste mine,
semn că Dumnezeu suferă și-mi vrea atât de mult bine,
că-mparte suferința la doi
căci noi suntem El și El e în noi.
Cu dragoste imensă mă privește
și cu glas diafan îmi șoptește
că suflețelul necuvântător ce-am crescut
ca pe copilul mult dorit ce nu l-am avut,
în mâna sa părintească a luat
și-n loc cu verdeață eternă a purtat...
De-acolo de Sus, din Raiul creat pentru el,
mă veghează și-mi trimite iubirea cuprinsă-n magia unui inel.
Cu brațe de mamă, de unii așa zis "pârâtă",
cuprind Universul și-i mulțumesc smerită,
că-i perfecta armonie neîntâlnită
pe Pământul unde suntem în trecere volută
percum clipa pe veci pierdută.
Menirea ne e să-nvățăm a iubi în mod firesc,
în Cercul perfect, Divin-Omenesc!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre suferință, poezii despre smerenie, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii, poezii despre perfecțiune, poezii despre pace sau poezii despre ochi
Florile cerului
Florile cerului
Mă plouă pe pletele-mi de soare
cu florile cerului în alb pictate,
înmiresmate de un vis de iubire.
Mă pierd într-un decembrie de dor,
un zâmbet a înmugurit pe buza
sufletului înghețat de tainele existenței.
Cerul și-a deschis alene pleoapele
sorbind seninul din lacrima
născută de zăpada gândurilor mele.
Tăcerea adie printre copacii brodați
de sălbatice dorințe ce dansează-n noapte,
prelungindu-mi trăirea efemeră.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre ploaie, poezii despre pictură, poezii despre noapte sau poezii despre naștere
Noi suntem sardinieni
Noi suntem spanioli, africani, fenicieni,
cartaginezi, romani, arabi, pisani,
bizantini, piemontezi.
Noi suntem razele galben-aurii care
mătură drumuri stâncoase, lămpi uriașe
aprinse.
Noi suntem singurătatea sălbatică, tăcerea imensă și profundă,
splendoarea cerului, floarea albă a trandafirului de stâncă.
Noi suntem domnia neîntreruptă a arborelui de mastic,
a valurilor care se petrec peste granitul străvechi,
a măceșului, a vântului, a nemărginirii mării.
Noi suntem un pământ al tăcerilor prelungi, al orizonturilor
vaste și pure, a gingiei plantelor, a munților
arși de soare și de răzbunări.
Suntem sardinieni.
poezie de Grazia Deledda, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre singurătate, poezii despre plante, poezii despre munți sau poezii despre copaci
A mai trecut o toamnă peste noi
A mai trecut o toamnă peste noi,
Bat clopotele-a dor și-a despărțire
Și am rămas mai singuri și mai goi,
De-atâția pași pierduți prin cimitire.
Prea multe aripi frânte timpuriu,
Prea multe inimi au uitat să bată
Și ne-a rămas în sufletul pustiu,
Un gol și-o lacrimă nemângâiată.
Prea multe întrebări ce n-au răspuns,
Prea multe visuri prematur ucise,
Mocnesc durut tăcerile-n ascuns
Iar vântul bate pe la porți închise...
A-ngenuncheat și frunza prin grădini,
Amurgul sângerează-a suferință,
Iar noi suntem mereu tot mai străini
Și tot mai distanțați și-n neputință.
A mai trecut o toamnă peste noi
Și-n gând șoptim aceeași rugăciune:
Întoarce Doamne vremea înapoi
Și-așterne curcubeul peste lume!
poezie de Violeta Andrei Stoicescu (noiembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri
Adormind aseară cu gândul la tine și deșteptându-mă dimineața tot cu el, aș putea să îți scriu toată ziua fără să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce, orice lucru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, îmi aduc aminte de tine. Ce ai tu de împărțit cu teii, cu florile și frunzele de tei? Poate unde ești așa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora.
Mihai Eminescu în Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tei, citate de Mihai Eminescu despre tei, citate despre frunze, citate de Mihai Eminescu despre frunze, citate despre gânduri, citate de Mihai Eminescu despre gânduri, citate despre flori, citate de Mihai Eminescu despre flori, citate despre dimineață sau citate de Mihai Eminescu despre dimineață
Slăvit Isus
Slăvit Isus ce grabnic vine
răsplata Zilei de Apoi
și nu noi Te-așteptăm pe Tine,
ci Tu, tot Tu, ne-aștepți pe noi!
Iubim tot praf și tot ruine
și vrem în pământești nevoi
nu noi să Te slujim pe Tine,
ci Tu să ne slujești pe noi.
O, Doamne, cu adânci suspine
întoarce-ne dinspre noroi
și fă-ne să dorim de Tine
așa cum Tu dorești de noi.
Revarsă-n noi în toți divine
simțiri cerești și gânduri noi.
Nu noi să vrem să fim prin Tine,
ci Tu să vrem să fii prin noi.
Fă ale noastre inimi pline
de-al dragostei ceresc șuvoi;
nu noi să ne vestim prin Tine,
ci Tu să Te vestești prin noi.
Căci doar atunci e cel mai bine
când suntem unul și nu doi,
când și noi suntem una-n Tine,
cum și Tu unul ești în noi.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre superlative, poezii despre răsplată, poezii despre creștinism sau poezii despre Pământ
Câmpia electrică
Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
țărână neîncepută
a câmpiei?
Ce nori hidoși se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?
Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări țipând în strânsoare.
Statuie de piatră
și teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre tinerețe, poezii despre seară, poezii despre sculptură, poezii despre nori, poezii despre frică sau poezii despre electricitate
Suntem nașpa rău de tot
JUCĂTORII DE SNOOKER.
ȘAPTE PENTRU GOLDEN SHOVEL.
Suntem nașpa rău de tot. Noi
I-am dat școlii una-n bot. Noi
Lălăim pân' cad stelele-n apus. Noi
Spunem tot ce-avem de spus. Noi
Cântăm cântece porcoase. Noi
Bem ginuri prin iarbă trase. Noi
Locuim pe iunie din plin. Noi
Trăim puțin.
poezie de Gwendolyn Brooks, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre muzică sau poezii despre școală
Înălțimile cerului
Înălțimile munților
taina spovedaniei
margine de timp
înflorind.
Doar acolo, singur
unești în tine
calda răsuflare a lumii.
Îngerii ne urmează cuminți
printre rădăcinile cerului
deseori așteptându-ne,
căutând-ne...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre spovedanie
Umanitatea este ca un copac uriaș. Cei mai mulți dintre noi nu sunt decât frunzele, iar câțiva florile sale.
citat din John Knittel
Adăugat de Melania Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre copaci
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;
Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.
Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu să cânte.
Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm să facem visul stâncă
Și din lumină omului mireasă.
poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre nuntă sau poezii despre lumină
Verde
Ceața se așterne pe câmpia umedă
Florile respiră greu
Frunzele mângâie lin cerul,
Păsările își iau zborul
În căutare de ceva nou, mai curat,
Eu stau și privesc,
Cu mintea limpede și ochii încărcați
De prea mult verde,
Natura îmi este aproape
O simt, îmi vorbește
Aud un strigăt disperat
Ajutooooor!!!
Se aude un ecou pierdut,
Mă simt neputincioasă
Ce-aș putea eu să fac sunt doar un om
Să vindec rana sângerând a planetei noastre
Ce-aș putea eu să fac?
Îmi ud grădina din dosul casei
Și îmi sărut florile de sub fereastră,
Ador fiecare fir de iarbă
Iubesc cea mai rămas...
Mi-e frică să clipesc,
Mi-e frică să nu pierd
Verdele din suflet să nu-l șterg!
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre zbor, poezii despre vorbire sau poezii despre planete
Îngerului tău
În fiecare din noi e un înger ce moare
tocmai când sufletul își revine din fire,
suntem întrebați ai cui suntem fiecare...
când tu, senin cobori dintr-o poveste,
dacă spui că ți-e bine cu mine
și mie îmi este...
Am crezut că nimic nu mai poate da viață
vieții mele/dar azi sunt fără scăpare
vorbindu-ți te-nfrunt!
mie să nu-mi zici despărțire, plecare, uitare
azi-când mi-e drumul spre tine
deloc anevoios și abrupt!
Înger, al meu, ce-ai trăit după ureche
ca și mine-n poziție de drepți-
unde ți-ai pus pentru mine aripa?
singurătatea nu-mi mai este icoana
spânzurată de noi pe pereți-
nu anii îi vreau stăpâni peste noi
ci mai degrabă clipa!
Înger, al meu, azi nu știu ce-mi ești, ce-ți voi fi!
nici ție ce-ți mai poate fi scris,
ce știu e că vreau să iubesc
în fiecare minut câte-o zi/ până când...
bătrânul cer ne va cădea în genunchi...
poezie de Daniela Pârvu Dorin (8 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre moarte
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
prin timp noi vom rămâne
chiar de ni-i clipa rece
noi tâmpla ne-o vom ține
Și frunte lângă inimi
și inimi lângă frunte
noi sus vom ține gândul
mai sus decât un munte
Și muntele e-o treaptă
și noi suntem un munte
florile ne ard sub pleoape
ochii-n rouă știu să cânte
Iar durerea-i prea adâncă
nu mai vrea din gând să iasă
hai să facem visul stâncă
și din lumină omului mireasă
poezie de Costel Zăgan din Remember (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi...?
Noi...? nu suntem de azi
Dar nici de ieri...
Am strâns la piept
Atâtea primăveri...
Și atâtea dureri...
Aici...
Alături de tine
Am păstrat totul.
De-acum
Vă spun... veniți
Cu dragostea voastră curată,
Iar atunci
Când pe tălpi
Veți culege frunzele dragostei
Vom merge braț la braț
Împreună cu trecutul...
poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre primăvară, poezii despre durere sau poezii despre curățenie