Înălţimile cerului

Înălţimile munţilor
taina spovedaniei
margine de timp
înflorind.

Doar acolo, singur
uneşti în tine
calda răsuflare a lumii.

Îngerii ne urmează cuminţi
printre rădăcinile cerului
deseori aşteptându-ne,
căutând-ne...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Cu surâsul tău
ai putea ferici această clipă
acum, când privindu-mă-n oglindă
mă simt ca-n faţa
plutonului de execuţie.

În toate-i un gol translucid
precum uneori memoria.
Nu mă privi ca şi cum ai şti
în noi naivitatea hrăneşte pe furiş
intrusul ce deseori mai caută
ieşirea din timp.

Aş vrea pe umerii cerului
să m-aşez
în veşmânt răbdător
şi obosiţi nervi să nu se mai arate.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste vegetală

Să fi rămas copaci în pădure
cu toate rădăcinile adânc îmbrăţişate
sub pământ.

Lângă tâmpla cerului, iubindu-ne
le-am fi spus tuturor
ce frumoasă-i dragostea vegetală.

Pe crengi, iubite, am fi ţinut
o mie de cuiburi-
ne-ar fi ştiut tot neamul păsăresc.

Jumătatea ta stângă
aş fi mângâiat-o,
aş fi înmiresmat-o
cu proaspăt ram
sub dantelăria albastră.

Vântul, numai el ne-ar fi legănat
an de an, tot mai sus
cu iubire în ferestrele cerului
logodindu-ne.

poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - Bucureşti (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi câmpie

De-aş fi câmpie
m-aş înveşmânta în culorile cerului
şi-aş veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ţie, dăruindu-mă.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (decembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi câmpie

De-aş fi câmpie
m-aş înveşmânta în culorile cerului
şi-aş veni la tine, fecioară...
cu toate anotimpurile
ţie, dăruindu-mă.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru suflet

Te-am aşezat în palme,
suflete,
să zbori înalt
printre flori de cais,
îndrăgostit de lume
şi de soare.
Încrede-te...
Osia cerului prinde-o în lumină,
viscol să nu cunoşti
în ochi cenuşiul.

Şi apoi,
rodii parfumate gustând,
suflete,
desfată-te până târziu...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur semn

Aceste dealuri sunt imense ţestoase
ce odihnesc laolaltă
într-un somn greu, revoltător.

Doar un singur semn le-ar trebui
firesc, să se desprindă,
migrând triumfal către sud.

Ne-am face că aţipim...
doar puţin, atât cât ochii
pădurile şi cărările toate
s-ar opri cu mirare
strigând-ne asurzitor
pe nume.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate

Printre rădăcinile neatinse,
oasele îngerilor, miruiesc
tâmpla zbătându-se a izvoarelor.

Cuvântă în noi, cărările frigului.
Tămâia evocă iluminări
într-o explozie a simţurilor.
Conştiincios,
copilul adună ziua
în dulapul melancolic
cu lăstărişuri de salcie.

După vitralii,
unduiesc
psalmii uitaţi.
Vezi? Ochii căutători de lumină
stau la presat
păstrând rugăciunile din evanghelii...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Obsedant,
că o înflorire a liliacului
tu rămâi în mine
confidentul acelui timp
din care
vei putea doar aproxima
durerea
ce azi mă doboară
hohotind în năvodul firii.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpia electrică

Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
ţărână neîncepută
a câmpiei?

Ce nori hidoşi se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?

Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări ţipând în strânsoare.
Statuie de piatră
şi teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise pe pânza cerului

Hoinar,
vântul îşi căuta rădăcinile.
O mulţime de narcise
acolo lângă lac,
printre copaci,
dansau împreună cu el.

Stelele străluceau
într-o linie fără sfârşit,
frunzele se bucurau...

Ce spectacol!

Ochiul meu gusta fericirea,
iar inima...
se mişca împreună cu narcisele
sub cerul brodat cu fir de argint.

Aş răspândi această frumuseţe în calea voastră,
dar sunt prea săracă.
Doar eu cu visele mele.

Treceţi, treceţi uşor!
Nu le speriaţi!
Spectacolul va continua pentru rădăcinile voastre.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar cuvintele

Nimic întâmplător
pe-atunci amândoi aveam aripi
abia atingem zidurile dintre noi.

Ne mutam uşori din odaia dragostei
în cea a rugăciunilor
fără să-nchipuim
o ţintă anume.

Fluturi exotici ni se aşezau
cuminţi peste pleoape.
Cercul nopţii îl creionăm deşuchiat.

Rănile ni le dezmirdam
cu aşteptări prelungi, înrobitoare.

Azi, mai pot lumina
doar cuvintele,
asemeni ferestrelor ce sclipesc
în apus, primăvara.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miraj

Suntem florile, frunzele cerului
în noi, bucuroase îşi fac cuib mierlele
iar ploaia-şi ascunde trupul diform.

Prin grădini străvezii, ne trăim nepăsarea
pe creştet, pe tâmple ne mângâie un înger
fermecător, iarba împarte cu noi
clipa solemnă.

Trup mincinos, te-ncântă tot mai des
ameţitoare depărtări
şi-n tine, poate chiar azi
cuvântă o roză a vânturilor.

Suntem florile, frunzele cerului
oprite-n întâmplarea
de-a putea iubi...

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Taina munţilor se ascunde
Printre cetine şi nori
Curg mistere cristaline
In suspine de izvoare line

Tămâiată-mi răsuflarea
Pieptul citeşte poezia de ozon
Luna stă pe o culme
Lupii o slăvesc cu urlete

Tainic mă cuprinde tăcerea
Peşterile-mi aud ecourile
Zvârcolite in mine
Lumea-i in depărtare

Zumzetul de fiere şi betoane
Din adânc de munte se naşte
Muntele tăcut priveşte
Taina măruntaielor se risipeşte

Avaria comodă de umanitate
Transformă totul şi toate
In gunoaie şi rugină
Muntele-şi doineşte rănile

Spulberat de gândul lui Nobel
Taina munţilor dispare
In funebre sfredele şi topoare
Liniştea moare pe culmi triste şi goale

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În starea corporală, vrei să mănânci, să dormi, eşti vesel sau te plictiseşti, dar omul e singur; în fapte, în comunicarea cu oamenii, te uneşti cu câteva fiinţe; în cugetări, te uneşti cu toţi oamenii trecutului şi viitorului.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă risipesc ca o părere

Pe diguri pline cu păsări,
lângă un orizont de blândeţe
îţi spun simplu: iartă-mă...
Dar nu m-am priceput niciodată
să le vorbesc celor trişti,
nici măcar mie însămi.

M-am risipit ca o părere
lângă punţile gri ale cerului,
visând cu iasomia în somnul vegetal.
Iubirea e scara-n spirală
unde fragedul timp
se clatină-n neînţelesuri amare.

În nopţi de veghe, mi-am aşezat
sub pleoapa fierbinte a sufletului
doar monedele sângerânde
ale tăcerii.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina spovedaniei

Hristos nevăzut,
duhovnic atent,
sfinţii de pe catapeteasmă
îndepărtându-se.

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi surâzând

Doar prin vis mi-e dat
să te văd uneori, ochi surâzând
coridor de splendoare
copac dansând în văile cerului.

Nu te-am uitat
doar m-am îndepărtat puţin
sub voalul de purpură
vorbind cu ploile, cu vântul.

Lângă omoplatul stâng
se adună izvoare, păunii amurgului,
nevinovate cărări
fierbând de miresme.

Poemele nopţii
le scriu cu aripa păsării
ce vine ades, la mine pe umăr,
hăituită de dragoste.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar iluzia

Se cuibăreşte-n tine iluzia
ca o beznă trucată
ademenind.
Miresme uitate, preumblă
prin florile de gheaţă
năucindu-mi dorul.

De ce cu revoltă mereu
îţi scriu numele
în apa oglinzii vălurind?

În înserare,
uitat e gândul
ce mi te poate naşte.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riduri

O! Ridurile apei
peste piatra-nverzită
dilatându-se odată
cu înserarea aceasta
cuminte.

Dinspre maluri
chemarea străinului
peste zidul de apă,
mă-nfrigurează.
Azi, plutesc
în zborul lăstunilor,
în dulce ameţire
peste punţile cerului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu păstra pentru tine...

Nu păstra pentru tine, prietene, taina inimii tale,
Spune-mi-o mie, doar mie, în taină
Tu, ce zâmbeşti cu-atâta gingăşie
Şopteşte-mi cât mai lin: inima mea te va auzi, nu urechea.

Adâncă-i noaptea, casa tăcută
Cuiburile păsărilor învăluite în somn
Deschide-ţi printre lacrimi furişe
Printre zâmbete nesigure
Printr-o dulce-mbujorare a durerii
Deschide-ţi taina inimii tale...

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!