Carnea învelită

în pielea goală ţinută
tare de oasele pline
cu suflet şi creier
se mişcă fără vreo şansă
să scape de acolo
joacă un muşchi alături
de un tendon oricine
ar înţelege mişcarea
o încordare şi un spasm
tragi o sfoară discret
carnea primeşte comanda
conexiunea e complexă
te-ntrebi ce te făceai
dacă totul era din nisip
vântul te ducea într-o clipă
puteai fi distrus de-un viscol
obişnuit sau mai grozav
ai vrea să fii carson mccullers
să mori învelit într-o pătură
carnea învelită în piele
pielea învelită în pătură
totul îmbibat în alcool

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur cu toată lumea

carnea înveleşte oasele
şi ei pun şi-o minte acolo
şi uneori şi-un suflet
şi femeile sparg vaze
de pereţi
şi bărbaţii beau prea mult
şi nimeni nu-şi găseşte
perechea
dar o ţin tot într-o
căutare
târându-se în paturi
afară din paturi.
carnea înveleşte oasele
şi carnea caută
ceva mai mult decât
carnea.

n-avem nicio şansă:
suntem prizonierii
aceluiaşi scenariu.

nimeni nu-şi găseşte
perechea.

gropile de gunoi pline
ospiciile pline
spitalele pline
cimitirele pline
nimic altceva
plin.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum oasele, carnea, intestinele şi vasele de sânge sunt învelite într-o piele ce face suportabilă înfăţişarea omului, tot aşa agitaţiile şi pasiunile sufletului sunt înfăşurate în vanitate; ea este pielea sufletului.

Irvin D. Yalom în Plânsul lui Nietzsche
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

învelit cu pătură roasă de timp
stă în scaunul fără aripi
priveşte afişul şi lăcrimează
îl mai arde sărutul de demult
care îi readuce dorul de fugă

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţa este o haină care îmbracă spaţiul în piele, carne şi oase, atunci moartea nu e oare o haină care îmbracă pielea, carnea şi oasele în spaţiu?

aforism de Ionuţ Popa
Adăugat de I.m. Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi vine miros de coajă de pâine.
De unde, mă întreb,
Dulapul e dat de mult,
Nu l-a mai deschis, nu l-a mai vopsit.
Cândva avea şi o dantelă prinsă cu pioneze
Pe raftul cu ceştile mici, pentru musafiri.
Acolo, la mijloc, stătea pâinea
Ca într-un cuptor de lemn,
Învelită într-o pânză albă.
Ea nu a mai umblat acolo,
Nu a mai deschis.
A dat dulapul cu totul,
Pe coaja pâinii apăruseră chipuri de sfinţi
Şi pânza albă era o marahmă.
Acum mi-a venit mirosul ăsta.
Şi taie o bucată din pâinea pe care
Copilul o rupea cu mâinile mamei
Şi o ducea la inimă.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragi de-o sfoară, mişti păpuşa

oricine trebuie să-nţeleagă
că totul îi poate dispărea într-o
clipă:
pisica, femeia, slujba,
o roată din faţă,
patul, pereţii, camera,
tot ce-a clădit în jurul lui
e clădit pe nisip-
şi orice cauză,
indiferent cât de îndepărtată:
moartea unui copil în Hong Kong
sau un viscol în Omaha...
te poate distruge.
toate porţelanurile tale
zob pe podea în bucătărie,
şi femeia intră şi te găseşte
beat în mijlocul dezastrului:
o, Doamne, ce-i cu tine?
şi-i răspunzi: nu ştiu,
nu ştiu...

poezie clasică de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spinul de peşte

mă chinui cu el de ieri
seara era un spin seri
os de peşte
te paşte moartea fără să vrei
mă zgârie şi-n podul palmei
şi era aşa de bun
carnea dulce cu spinii mari
uşor de scos spinul
de peşte de peşte adevărat
trebuie să-l scot din carnea mea
carnea lui răzbunată de răz
bunătorul ţepos

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur cu ceilalţi

Carnea acoperă osul
şi mai e şi o minte acolo
şi uneori un suflet
şi femeile sparg
farfurii de pereţi
şi bărbaţii beau prea mult
şi nimeni nu-l găseşte pe celălalt

Doar îl tot caută
târându-se-n sus şi-n jos prin paturi.

Carnea acoperă osul şi
carnea caută ceva mai mult decât carne.

Nu avem absolut nicio şansă:
suntem captivii aceleiaşi sorţi.

nimeni nu-l găseşte niciodată pe celălalt.

Ghenele oraşului sunt pline
parcurile de rable şi vechituri sunt pline
casele de nebuni sunt pline
spitalele sunt pline
cimitirele sunt pline

Nimic altceva nu-i deplin.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carson McCullers

a murit de alcoolism
înfăşurată cu o pătură
într-un scaun de pe puntea
unei nave
care traversa oceanul.

cărţile ei despre
înspăimântătoarea singurătate

cărţile ei despre
cruzimea
iubirii lipsite de iubire

au fost tot ce a rămas
din ea

după ce un turist care se plimba
i-a descoperit trupul
şi a informat căpitanul;

a fost imediat depozitată
într-o alta zonă
a vaporului

în timp ce toate din jur
continuau exact
aşa cum
scrisese ea.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egor tremura, dar nu mai era un spasm de teroare, ci nerăbdarea trupului lui întreg, mistuirea lui delirantă în aşteptarea marii dezmierdări. Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor beţiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcesti închipuiri de dragoste nu picurase atâta otravă, atâta rouă. În braţele Christinei, Egor simţea cele mai nelegiuite bucurii, o dată cu cereasca risipire, împărtaşire în tot şi în toate. Incest, crimă, nebunie-amantă, soră, înger... Totul se aduna şi se mistuia alături de carnea aceasta incendiată şi totuşi fără viaţă...

citat celebru din romanul Domnişoara Christina de Mircea Eliade (1936)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă mori din iubire
ea se-neacă în plictiseală
cu părul ei negru alungat
din ochii verzi cu regularitate

dacă mori din iubire
poţi să devii etern într-o cronică
pe care o poate ea citi aşteptând
băiatul care aduce pizza

dacă mori din iubire
ea visează că se plimbă
cu iahtul sub luna strălucitoare
pudrându-şi nasul discret

dacă mori din iubire
ea o zâmbească trecătorilor
cuceriţi de frumuseţea picioarelor
care poartă pantofi negri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că am fost respins vreodată de vreo femeie, dar nici nu m-am băgat aşa în orice fel de relaţie cu oricine! Totul a trecut şi prin "cutia ucrainiană"... că dacă faci totul numai cu inima, s-ar putea să-ţi scape lucruri, şi să regreţi mai târziu.

Vasile Şeicaru în interviu (26 martie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna mai rămâne ceva de tăcut

mai era doar un rău de făcut
răul însuşi
alb într-o mânecă neagră
cu o pată
de la ultimul sărut

strada e goală
sub pătură
şi tu tot
şi tu nu
şi eu nu m-am întors

aprinde o lumânare într-un cuvânt şi lasă-l pe ape
să
nu auzi să nu vezi să nu înţelegi
când trece

poezie de Vasile Pin (2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul visa

că încă e tânăr şi doarme
într-un lagăr de prizonieri
sau într-o închisoare
totul e confuz
visul era cel mai real lucru
pe care bătrânul îl mai ştia
trecea pe lângă măslinii
cu frunze uscate se înălţau
de lângă trupurile puhave
de care se împiedicau
pe grohotiş şi rahatul de capră
uscat şi piese de artilerie
aruncate în dezordine alături
de tunarii sfârtecaţi în joacă
de destinul pe care îl jucase
la pariuri înainte de atac
toţi au mizat că vor muri
la amiază sau cel târziu
până diseară şi fiecare a pus
bănuţii în acel joc din visul lui
drumul era lung şi urca în munţi
mirosea a brad şi a cadavre
visul îl ducea într-o închisoare
cu oameni plini de ulceraţii
unii îşi mângâiau decoraţiile
aveau capul bandajat şi mâinile
cioplite din lut ars în tancuri
alţii priveau spre picioarele
care lipseau cu desăvârşire
toţi se îngrămădeau în visul lui
de tânăr care doarme în tranşee

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în pielea goală

Cuvinte rupte
din
carnea
vie
a
realităţii

Poeme
în
loc
de
gloanţe

Aud
FOC

Şi
cu
viteza
gândului

Dispar
în
braţele
iubirii

O
şi
chiar
dacă
doare

Poemele
fac
nudism
în
continuare

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (5 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb

mă întreb mereu
fără sens, fără rost
într-o clipă obosită, tare chinuită
băusem mâhnirea pînă la fund
într-o seară chioară
într-o cârciumă goală
doar eu şi ea...
nu mi-a păsat de mine, de lume, de toate
sunt beat într-o lume beată
şi ce... sunt beat, nu vezi...
pe cer, stele inegale
cad în cale
a mai căzut azi una
se şterg una câte una
stau şi mă întreb
desigur fără rost
cum o să fie chipul lumii noi
când totul e clădit
din rugină, nămol şi gunoi.

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume în care carnea este considerată un aliment de bază, iar pielea este folosită fără probleme pentru confecţionarea pantofilor şi chiar a hainelor, este copilăresc să discutăm despre blana artificială.

citat din Karl Lagerfeld
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la porc, folosim totul: carnea pentru bucate, pielea pentru încălţări, părul pentru perii, numele pentru porecle!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti anunţat

că o să primeţi oxigen
pe tubul greşit calculat
este o gură de viaţă
nimeni nu-şi bate capul
de neajunsul tău
încă eşti fericit te anunţă
cineva îmbrăcat în costum
de cosmonaut lăsat la vatră
casca a jucat-o la ruletă
nu-i vezi zâmbetul de deznădejde
că mai tragi oxigen pe tubul
prost dimensionat
de un muncitor calificat
la locul de muncă

eşti anunţat că sunt
alţii care aşteaptă locul tău
de tras oxigen pe datorie
şi te superi pe tine
trupul tău se agaţă de masca
care-ţi pompează oxigen
în plămânii putrezi în proporţie
de optzeci la sută

eşti anunţat că alt coleg
de salon aglomerat
a refuzat să mai tragă oxigen
era prea tare pentru el
şi te-ntrebi dacă nu eşti tu acela
totul e o joacă de copil

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

jumătate de lună
se arată în geam
cealaltă e învelită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!