Regrete

Ma-ntreb si azi, si mi se pare,
Plecarea ta, regretul meu,
Oare au fost o incercare?
Si uite marea transformare,
Barbat matur, dar rece tare,
Si in iubire un ateu.

Spuneai ca sunt doar un naiv,
Azi ma privesti cu intristare,
Un re si-un la pe portativ,
Ne-am departat definitiv,
Timpul nu iarta-i coroziv,
Nimic nu scapa... tot dispare.

Si tot ce-ai fost in viata mea,
Nici amintire nu asterne,
Regretul meu si vina ta,
Nu ar putea coexista,
Un nor de praf e dragostea,
Si -n ploi triste se cerne.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea

În urma unui rămas bun,
Acolo am prins rădăcină,
Stau şi le judec de nebun,
Să înţeleg cine-i de vină...

Pe calea tristă ce-ai ales,
Eu n-am sa pot păşi vreodată,
Sunt trist că nu te-am înţeles,
Poate voi şti cu altă fată.

Vei fi mereu o amintire,
Şi sunt dator să-ţi mulţumesc,
Din partea mea a fost iubire,
Tu m-ai făcut să o trăiesc.

A fost real sau ireal,
Eu am simţit, a fost divin,
În palma ta, purtat de val,
O întâmplare, un destin...

Pare c-am fost copii, o clipă,
Mi-a fost mai greu mie să cresc,
Dar simt că n-au fost o risipă,
Acei o mie "Te iubesc!".

Nu înţeleg a cui e vina,
O fi a mea, o fi a ta,
În rădăcini cuprind grădina,
Acolo-i ultima cafea.

Ne-am reproşat atât de multe,
Puteam s-o facem c-un sărut,
Când inimi nu vor să asculte,
Atunci chiar totul e pierdut.

Îmi beau cafeaua, sunt rănit,
Amară-i ea, amar sunt eu,
Să nu regreţi tot ce-am trăit,
Ai fost cândva motivul meu.

În urma unui rămas bun,
Acolo am prins rădăcină,
Stau şi le judec de nebun,
Să înţeleg cine-i de vină.

Ştiu, zace-n mine un regret,
Dar poate e mai bine-aşa,
Am crescut greu, am mers încet,
De azi îţi jur, mă voi schimba!

Voi fi matur,
Nu pentru tine,
Pentru ea.
Cine e ea?
Nu ştiu, dar voi afla! ❤️

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a fost

Atat de falsa aratare,
Nimic nu esti din ce-ai jurat,
Te-am adorat ca pe o floare,
Dar nu prea esti, m-am inselat.

Te-am descusut asa usor,
Jurai ca ea, cu glas nemernic,
Stiam ca -n orice coltisor
E si lumina, si-ntuneric.

"Sa fim doar noi, sa fim pereche..."
Ori eu, ori altul, ti-e tot una,
Ori acea cunostinta veche,
Ce te urma precum furtuna.

N-am suportat in viata mea
Femeia -ndragostita-n gluma,
Ce spune nu crede nici ea,
Si mai nimic nu isi asuma.

Eu sunt acelasi om, tot unul,
Nu mai simt rani ca altadata,
Am mai patit si-n alte dati,
Nu esti in asta prima fata...

Sufletul meu facut covor,
De toate ce-ati calcat pe el,
Acum il scutur mai usor,
Si e si nu mai e acel....

M-am intarit, sufletul dur
E tot ce mai am amintire,
Am vrut iubirea sa ti-o fur,
Dar ce-am furat n-a fost iubire.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Andrei Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amar

Nu mai jura iubire cu asa usurinta,
Viata mi-a explicat ca n-are cum sa fie,
Acum cand esti cu altul, mai poti jura credinta?
Iubirea noastra ce-i?
O simple comedie?

Spuneai ca eu voi fi acela ce -o sa-nsele,
N-am inselat si uite, sunt singur singurel,
Am zis ca tu nu meriti sa porti grijile mele,
Dar tu, iubirea mea, ce poti sa-mi spui de el?

E doar un prieten! Oare? Esti cu un alt barbat!
Asuma-ti! Nu te-ascunde, nu incerca macar,
Sa-ti amintesti atat, ca tu m-ai inselat,
Si sper ca al meu nume sa-l stii ca si uitat,
Si de-l pronunti sa aiba mereu un gust amar.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adierii

iubirea mea ai ochi caprui
si simt puteri asupra mea
si jur ca nu te-as da oricui
c-ar fi pedeapsa cea mai grea
si sa te pierd nu as putea.

dragostea mea ascunsa-n vant
eu te privesc tu ma privesti
si ma atragi cu un cuvant
eu tot privesc tu ma vrajesti
frumoasa-mi esti.

tu trandafirul meu deschis
sa te sarut m-am hotarat
ca esti asa cum numa-n vis
apare-o clipa doar atat
o zana.. puff si-a disparut.

papadia-mi din gradina
se mai scutura un pic
de mult asteptam sa vina
vantul ca sa ma ridic
dar nu esti.. e doar un plic.

de ce nu vii iubito iar
sa fii tu trandafirul meu?
ar fi frumos.. n-ar fi-n zadar
in jurul nostru-n curcubeu
ne va veghea mereu, mereu.

pe-o adiere calda azi
astept si sper ca ai sa vii
pe pieptul meu astept sa cazi
e greu imbatranesc dar stii
as vrea sa fim mereu copii.

intoarcete acum sa stiu
ca esti a mea dupa ce mor
si nu e totul prea tarziu
pentru un sunet scurt de dor
si pentr-o noapte de amor.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

Fii blestemata liniste,
Ca dupa imi aduci furtuna,
In schimb pentru ce imi oferi,
Atatea rele se aduna.

Nu am crezut c-am sa ajung
Sa intalnesc doar ploi cu gheata,
Cand am crezut ca mi-e mai bine,
Atunci mi-a fost mai greu in viata.

Mereu naiv, mereu credul,
E bine -asa cum sunt... e bine,
Am tot lasat, n-a fost destul,
Razboaie s-au nascut din tine...

Linistea mea ai fost odata,
Acum imi esti doar o furtuna,
In mine inima nu bate,
Sunt sentimentele ce tuna...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impreuna

Cu sigurant-am fost aici,
Iubirea noastra inca este,
Doi oameni simpli, oameni mici,
Dar care-au scris a lor poveste.

De cand te-am cunoscut pe tine,
Ma simt cumva predestinat,
Sa nu iubesc chiar pe oricine,
Si doar pe cine mi-este dat...

Simt c-am trait sa te cunosc,
Si asta este al meu scop,
O sticla picurand iubire
Si nimeni n-o sa-i puna dop.

Mi-ai spus ca pentru suferinta
Ce mi-a fost data in trecut,
Vei face tot ce-ti sta-n putinta,
Sa imi oferi alt inceput.

Spuneai ca este-un echilibru,
Intre ce-i bun si ce e rau,
Da stii balanta se inclina
Mai mult spre bine-n jurul tau.

Nu as putea vreodata-n viata,
Sa rup aceasta legatura,
Si nici n-as putea preschimba
Iubirea ce ti-o port in ura.

Doar una e sa fie-a ta,
Cu una eu ma multumesc,
Pun ramasag pe viata mea
Ca doar pe tine te iubesc.

Cum imi esti nu-mi mai e alta,
Degeaba-mi spun barbatii toti
Ca-n jurul meu e plina balta,
Ca n-ai putea nicicand sa scoti,

O alta fata mai curata,
In suflet, gand, si in rostire,
Tu nu ai pus macar o pata
Pe ceea ce-am numit iubire.

Sfarsitul ce ne este dat,
Stiu ca si clopotul mai suna,
Sa nu ne prinda separat
Ci sa ne ia tot impreuna...
Carmen.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etern

Marea mea iubire, enormul meu calvar,
Veşnicul aliat, eternul adversar,
Tandrul meu iubit, temutul meu barbar,
Superbul vis frumos, groznicul meu coşmar.

Marea mea iubire, enorma mea povară,
O zi rece de iarnă, o zi de primăvară,
Cea mai dulce fiinţă şi cea mai amară,
Mă vindeci de tristeţe, tot tu o faci să doară.

Marea mea iubire, enormul meu chin,
O lavă fumegândă, un pârâu cristalin.

Marea mea iubire, enormul meu infern,
Se spulberă-n zori visul dar tu rămâi ETERN.

poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regretul Nr.1

Dragoste îmi pare rău
nu mai eşti primordială
dar vei fi regretul meu
c-ai ajuns în pielea goală

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (28 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am uitat

Aseara Ano te-am visat,
Se facea ca eram doar noi,
Stateam intinsi, vorbind, in pat,
Si eu te ceream inapoi.

Iti tot cerseam o sarutare,
Si ma-mpingeai, spuneai ca nu,
Te-mbratisam, spuneai ca doare,
A fost un vis dar ai fost tu.

Putin romantic, chiar erotic,
Dar m-am trezit, chiar n-am noroc,
Am devenit un melancolic,
Si -ncerc s-adorm acum la loc.

Tii minte cand iti promiteam,
Ca te voi pretui mereu?
Chiar am fost sincer nu minteam,
Inca te simt in jurul meu.

Stii e ironic, nici n-ai fost,
Am fost doar eu, tu m-ai privit,
Desi n-ai fost a mea vreodata,
M-ai ascultat, nu m-ai ranit.

Am trecut si prin alte stari,
Am si fugit, si am zburat,
Peste pamanturi, peste mari,
Desi-s departe... n-am uitat!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia de dragoste

Am vrut sa-ti scriu o poezie,
Dar m-ai ranit atat de mult,
Si chiar de-ar fi sa-mi canti iubirea,
N-as mai dori sa o ascult.

C-un centimetru mai inalta,
Erai, dar mie nu-mi pasa,
Pentru destui o simpla fata,
Dar pentru mine dragostea.

Multi imi spuneau ca o sa vina,
Si clipe grele pentru noi,
Ca dupa cer senin si soare,
Vor fi la fel de multe ploi.

In jurul nostru-am fost atent,
Sperand ca totul va fi bine,
N-as fi crezut ca supararea
Va fi adusa chiar de tine.

Incet, incet te-ai departat,
N-ai spus nimic, nici un cuvant,
Nu ne vedeam, nici nu vorbeam,
Parca intrasei in pamant.

Ne-am intalnit tarziu odata,
Si-am intrebat ce sa-ntamplat,
Mi-ai spus cu o voce ciudata:
"-Gresesti! Nimic nu s-a schimbat."

Credeam c-a fost o perioada,
O proba pentru amandoi,
De unde-aveam sa stiu ca viata
Imi pregatea un alt razboi?

Spuneai ca totul e la fel,
Ca nu este nimic schimbat,
Dar dupa acel "noapte buna",
Povestea noastra sa-ncheiat.

Fara motive, fara certuri,
Fara cuvinte, fara noi,
Te-ai izolat complet de mine,
Si peste soare-ai adus ploi.

Nu am stiut, n-am inteles,
Ce se-ntamplase cu noi doi,
Dar si tacerea-i un raspuns,
Ai decis tu pentru-amandoi.

Si in legatura cu poezia de dragoste...

Poate nu stii, lumea e cruda,
Daca o mint am sa regret,
Sunt sigur ca nu vrea s-auda
Inc-o minciuna de poet.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret

Se pare ca cercul devine mai mic,
Prieteni, iubiri, familie, da!
Chiar cred c-am trait si n-am strans nimic,
Nimic pentru casa sau inima mea.

Raman tot mai singur si leac nu mai e
Iubirile trec, familia moare,
Ma duc iar la munca, sa strang, pentru ce?
Ca -i mai fericit ala care nu are.

Atat tin cu mine, un pumn de-amintiri,
Familie, prieteni... cu-atat am ramas,
Dar nu m-am ales cu nimic din iubiri,
Si -asa am ales sa fiu si mai retras.

Am frica de tot, de tot ce ma-nconjoara,
Incredere n-am, m-au ranit, ma lipsesc,
Familie, prieteni, iubiri... tind sa doara,
Si zi dupa zi tot mai mult ma feresc.

Regretul meu este ca nu am dat voie
Si altor iubiri sa -mi arate cum este,
Am iubit doar ce-am vrut, dar ce-aveam nevoie
Am omis sa iubesc, si-am calcat pe-o poveste...

Cand putea fi iubire, am ales sa fim prieteni,
Cand puteam sa fiu sot, am ales sa fiu pusti,
Exact ca la piata, cand ai mere gustoase,
Si totusi alegi pe-ala mare sa-l gusti.

Am gresit foarte mult, nu le-am dat nici o sansa,
La atatea iubiri am spus nu, ce-ar fi fost?
Eram tot plecat ori eram bine-acasa?
Acum e tarziu, sa regret n-are rost...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără ziduri

Vârsta n-ar putea decide niciodată-n locul tău,
Şi nici timpul nu-ti va spune când să stai,
Tu iubeşte ne-ncetat fără părere de rău,
Multumit cu ce ai strâns şi cu ce ai.

Nu iubi ce-i place lumii, ci iubeşte ce vrei tu,
Nu păşi cum cântă viata, căci e greu,
Spune azi la toate 'da' şi uită-l pe 'nu',
Trăieşte-ti visul cu adevărat mereu.

Lacrimi n-ar putea să zică niciodată ce simt eu,
Nici cuvinte n-o să scrie tot ce simt,
Nu poti fi asemeni mie... gândul meu,
Ne deosebeşte tare, şi nu mint.

Nu alege o iubire din poveşti,
Nu alege să iubeşti ce e frumos,
Ve-i fi iubit drept persoana care astăzi eşti,
Şi de iubeşti şi tu la fel, eşti norocos.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă las cântecele mele (cântec pentru prieteni)

Va las toate ce-au fost bune,
Dar si cele ce n-au fost,
Va las tot ce nu pot spune,
Nu mai are nici un rost.

Va las dragostea pierduta
Si tot chinul de apoi,
Gura mea nu mai saruta,
Va las dorul meu de voi.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las drumul catre luna
Si copacii mei stingheri,
Va las lupta mea nebuna
Pentru viata, pana ieri.

Va las lacrima cu care
Am dormit la capatai,
Va las noptile amare
Si lumina mea dintai.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las gandul de pe urma
Sa va apere mereu,
Va las iarba, cerul, marea
Va las tot ce am fost eu.

Va las sufletul in palme
Azvarliti-l printre fragi
Si iertati-mi voi povara
Toti cei care mi-ati fost dragi.

cântec, versuri de Tatiana Stepa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea unei veri

Din amintirea de-asta vara
Patrez doar simplul "te iubesc"!
Privesc si azi spre asfintitul
Ce imi placea sa il privesc.

Singuratatea ma-nconjoara
Tacerea-i lacrima si ea
Eu iti repet a mia oara
Te-astept si azi iubirea mea.

Dar voi ramine-o vesnicie
Cu dorul tau nebiruit
Caci dragostea, a fost sa fie
Un vis de ziduri strajuit.

Si chipul tau si fata-ti clara
Le am, le port cu mine-acum
In viata asta mea sprintara
In viata unui om nebun.

Iubire, de vei vrea acuma
Sa uiti de toate, sa revi
Nu-ti pot da-n dar Soarele, Luna
Ci doar caldura inimii.

Speranta-i mare, e deschisa
Te-nconjur ca pe-un vis frumos
Gindesc la dragostea promisa
Mi-e dor de glasul tau duios.

A fost o vara dureroasa
A fost o vara de traire
Iubirea ta asa frumoasa
E astazi doar o amintire.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot

Si daca n-ar fi fost asa,
Oare cum ar fi fost?
Acum ca-mi dai puterea sa ma-ntorc,
Imi pare totul fara rost.

Imi dai puterea sa uit tot,
Sa iert orice minciuna,
Dar sincer nu-mi doresc sa uit,
Ieri de-a fost rea, azi va fi buna?
... minte nebuna,
Nu pot sterge-orice minciuna.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful meu

Din tot ce-am fost eu pe pământ
Rămas-a umbra din mormânt,
O amintire de-altădat'
Şi-un nume scris pe-un lemn uscat.

Drumeţ ce te-ai oprit din drum,
Chiar dacă azi sunt praf şi scrum,
M-aş bucura să mă cinsteşti
Şi al meu nume să-l citeşti.

poezie de Octavian Cocoş (20 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori...

As aduna o amintire pentru tine,
Din tot ce-a fost si poate nu mai este,
Dar in zadar as cauta un strop de bine,
Caci ce-am trait a fost cosmar si nu poveste.

Din gandurile mele n-as putea sa mai culeg
Macar o amintire, macar un gand curat,
Credeam ca esti a mea, acum nu inteleg,
De ce imi juri iubirea chiar de m-ai inselat.

O inima de piatra se-ascunde-acum in mine,
Nu ai sa stii vreodata, nu ai sa stii nicicand,
Chiar de o sa ma doara iubirea pentru tine,
Iti jur ca niciodata n-o sa ma vezi plangand.

Doi tineri se separa, straini pe-aceasta lume,
Nu isi mai fura zambet, nici gura, nici fiori,
Pana acum opt ore aveai si tu un nume,
Acum imi esti o straina pierduta intre flori.

Iubirea noastra moare, nu stiu cum totul piere,
De ce-ai facut asa doar tu stii si ma -ntreb,
Cum ai putut sa-mi juri cu un cuvant de miere,
Asemenea minciuni, chiar nu te inteleg...

Asa vrei tu sa fie, durere si tristete?
Ma-ntreb ce-ai vrea sa fac acum cand ma implori,
Sa-ti mai acord o sansa, dar cine sa te-nvete
Ca-n ploaia mea de lacrimi n-o sa mai creasca flori...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Balan.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine?

Cine-s eu?
Cine esti tu?
Cine-s ei si ce doresc?
Sa-mi striveasca al meu suflet,
ros de freamat si de cuget!

Oare si eu as putea,
sa strivesc in palma mea
sufletele amortite
miilor de chipuri triste
si cu degetul s-arat,
cel din urma pacatos?

Oare si eu as putea,
sa-nchid poarta in urma mea
si de-acol' de sus de tot
sa dau drum la un intreg potop
de ocara si de piatra,
sa n-am mila de a lor viata?

Oare eu?
Oare tu?
Oare toti cei din jur?
Suntem orbi de-atata ura?
Si-n loc sa sadim iubire
punem sare si piper
pe-o rana inchegata
dintr-o viata inghetata
de atata amaraciune
de mizerie si de ura.

poezie de Adriana Monica Burtea (19 august 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Trecute vremi de doamne şi domniţe,
Cu tandre-mbrăţişări şi cu peruci,
Cu trubaduri, balcoane, jupâniţe
Şi cu regretul meu… că am năluci.

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodata

Cand am privit in urma mea,
Ce-am vazut stiu numai eu,
Lasand acolo dragostea,
Si tot ce-am vrut sa fie-al meu.

Am strabatut un continent,
Apoi o mare-am traversat,
Dar mi-amintesc si in prezent,
In urma mea ce am lasat.

Am pus picior in loc strain,
Am inchis ochii in alt pat,
Am schimbat sangele-n venin,
Afland ca si tu ai plecat.

Tu esti acolo, eu nu sunt,
Incep sa realizez ca-n viata,
Norocul omului marunt
Nu -i nicidecum un pas in fata.

Eu nu ma simt mai realizat,
Acum ca nu mai suntem doi,
Si -mi pare rau ca am plecat,
Si m-as intoarce inapoi.

Acas-acum ce as gasi?
Tu esti plecata, nu mai stiu,
Si ma gandesc cum ca ar fi
Regretul meu mult prea tarziu.

Nu incetez sa te iubesc,
Distanta n-o sa ma opreasca,
La ce-am lasat eu ma opresc,
Las inima sa te gaseasca.

La pieptu-mi iar o sa te culci,
Voi fi carne si oase,
Si-o sa -ti sarut buzele dulci,
Si mainile frumoase.

Ma simt de ce-am cladit legat,
Iubesc aceeasi fata,
Eu n-am sa uit ce am lasat
in urma niciodata.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!