Unui "neobservat"
S-a strecurat neobservat
Prin viață până-n asfințit,
Nimic în urmă n-a lăsat,
Deci a fost sigur "nesimțit".
epigramă de Paul Constantin (7 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ar fi trecut prin viață total neobservat dacă n-ar fi lăsat în urmă atâtea facturi neachitate.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre viață, umor despre viață sau citate de Valeriu Butulescu despre viață
Conspirație în cer
Astfel că până la urmă acolo era nimicul.
El a fost pus înăuntrul nimicului.
Nimic nu i-a mai fost adăugat
Iar pentru a dovedi că n-a existat
Nimicul fost zdrobit de nimic
Ciopârțit cu un nimic
Amestecat într-un nimic
Întors cu înăuntrul în afară
Și împrăștiat deasupra nimicului
Astfel încât toată lumea a văzut că n-a fost nimic
Și că nu mai era nimic de făcut
Așa că toate a fost lăsate baltă. Aplauze prelungi în cer.
A lovit pământul și s-a spart deschizându-se
Acolo zace Cioara, cataleptică.
poezie de Ted Hughes din Cioara. Din viața și cântecele ciorii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre ciori, citate de Ted Hughes despre ciori, poezii despre Pământ sau citate de Ted Hughes despre Pământ
Nimic nu este mai dureros decât să treci neobservat prin viață.
citat din Corneliu Neagu
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață sau citate despre durere
Clepsidre sparte
am lăsat în urmă clepsidre sparte
secunde nisipoase s-au scurs în infinit
mirosul nefiresc de frunze moarte
îmi aduce-aminte de tristul sfârșit.
destinul vieții cu miros de carte
alunecă prin sânge smerit și spășit
am lăsat în urmă clepsidre sparte
secunde nisipoase s-au scurs în infinit.
mi-au rămas cuvintele fidele consoarte
cu gust de miere strânsă-n asfințit
cred că poezia mă va duce departe
mărgăritarul pur a tot ce-am simțit.
am lăsat în urmă clepsidre sparte
secunde nisipoase s-au scurs în infinit.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre soție
- poezii despre smerenie
- poezii despre sfârșit
- poezii despre secunde
- poezii despre poezie
- poezii despre nisip
* * *
O epigramă ideală
N-a fost și sigur nu va fi;
Deci tu ne-ai tras o păcăleală,
De ceva vreme, zi de zi!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre păcăleli, epigrame despre idealuri sau epigrame despre epigrame
N-a fost suficient că a fost umilit, s-a lăsat și păcălit.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre păcăleli
Istoria se repeată
Pe o "ușă" din Palat,
Un actor s-a strecurat
Și ca să fie în "speță",
A fost "promovat"... Alteță...
epigramă de Constantin Enescu (6 mai 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre palate, epigrame despre istorie sau epigrame despre actorie
Imnul șarpelui
Șarpele în grădină
Dacă n-a fost Dumnezeu
Atunci a fost zborul
Și energia din sângele lui Adam.
Sângele din trupul lui Adam
Care s-a strecurat în Eva
Era elementul nemuritor
Despre care Adam a jurat c-a fost iubire.
Sângele din trupul Evei
Care i s-a scurs din pântec
Înnodat pe cruce
Nu avea nume.
Nimic altceva nu s-a întâmplat.
Din iubirea care nu poate muri
Se revarsă milioane de chipuri
Și epiderma agoniei
Pentru a atârna... o coajă goală.
Suferința încă
Nu întunecă grădina,
Nici cântecul șarpelui.
poezie de Ted Hughes din Cioara. Din viața și cântecele ciorii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre iubire
- poezii despre Eva
- poezii despre Adam și Eva
- poezii despre întuneric
- poezii despre zbor
- poezii despre suferință
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nimic n-a lăsat în istorie o urmă mai luminoasă decât rarii reprezentanți ai demnității omenești în vremuri de josnicie.
citat din Henri Lacordaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină sau citate despre istorie
Lumină în asfințit
Lângă mine singurătatea se înalță ca o stâncă
pe care tu ai schimbat-o în umbră mai blândă,
abia ieri s-a risipit asupra-mi o ploaie de flori aromitoare;
mă doare să pierd și numai una din plăpândele petale.
Nu vreau să mai știu rătăcirile
când în asfințit e aurie chemarea...
Judece îngerii de n-a fost prea-ndelungată așteptarea...
poezie clasică de Margareta Sterian din Poeme (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre trecut, poezii despre stânci, poezii despre singurătate, poezii despre ploaie, poezii despre lumină sau poezii despre flori
Porcul și purcelușul
Porcul, cum e el, foarte nesimțit,
Pe cotețul său, rău s-a necăjit...
Supărat, grăsunul, că n-a primit dejunul,
Începu să-i certe, unul câte unul.
Un purcel din turmă nițel pricăjit,
Văzând unchiul său, tare necăjit,
Să-i zică o vorbă de duh, s-a gândit:
De te crezi puternic, mare de statură,
Nu câștigi nimic, când ești plin de ură,
De faci gălăgie, sau de taci din gură,
Într-o bună zi, tot ajungi friptură.
Deci mai bine lasă dejunul să-ți vie!
Știe el, stăpânul, când ți-e foame ție...
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre porci, poezii despre tăcere, poezii despre supărare, poezii despre mâncare, poezii despre gură sau poezii despre bine și rău
Amor ghebos
La început iubire cruntă,
Ce s-a lăsat... cu mare nuntă...
Dar n-a trecut "de miere luna",
Că s-a stârnit din "moc", furtuna...
Și prinși în noua conjuctură,
Iubirea "țăndări"... o făcură...
hexagramă de Constantin Enescu (19 martie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre iubire, citate de Constantin Enescu despre iubire, epigrame despre început, epigrame despre trecut, citate de Constantin Enescu despre trecut, epigrame despre timp, citate de Constantin Enescu despre timp, epigrame despre nuntă, epigrame despre miere sau epigrame despre apicultură
Egoistul feroce e și nesimțit, căci n-are nici urmă de respect și considerație pentru nimeni și nimic, în afară de el însuși.
Beatrice Vaisman (28 mai 2021)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre respect
Știu sigur că tot ce se naște în formă fizică, moare. Știu sigur că apa erodează piatra și știu sigur că stelele mor, deci și soarele nostru. Nimic din ce e material nu durează și până la urmă, nu contează. O singură certitudine nu am. Sufletul și spiritul. Așa că mă voi ocupa de ele pentru că dacă există o șansă ca viața să aibă sens, în spiritul și sufletul nostru se află această șansă.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte, citate despre suflet, citate despre stele, citate despre naștere, citate despre fizică, citate despre existență, citate despre apă sau citate despre Soare
Unui analfabet
Analfabetului nu-i pasă
De nimeni în această lume,
El n-a avut "dușmani de clasă",
Deci nici greșeli să își asume.
epigramă de Paul Constantin (15 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre alfabetizare, epigrame despre greșeli, citate de Paul Constantin despre greșeli sau epigrame despre dușmănie
Înțelinit de cetini
Din tot ce-am fost, a mai rămas, prieteni,
un ochi uscat și-nțelinit de cetini,
pe buza râpii sale-n prăbușire
cresc sălcii și salcâmi foșnind subțire
și lighioane vin să-și odihnească
umbrele-n care mor și să își crească
puiandrii tineri, tăbăciți de vânt,
de parc-aș fi, am fost și nu mai sînt...
Un ciob de lună neagră carnea-mi mușcă
de parc-aș fi un Baiazid în cușcă
și-un Tamerlan cu oase m-ar hrăni
să nu mai pot, nicând, împărăți
lumina sfântă ce mi s-a furat
la vânătoare cât am fost plecat.
Dar nu sitari și lupi sau pui și iezi
ci-ntunecații tigrii bengalezi
prin jungla vremii eu i-am urmărit
din zori de zi și până-n asfințit,
dar, iată, pușca mea n-a percutat
și am rămas precum un ochi uscat.
poezie de Ion Iancu Lefter
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre vânătoare, poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre tigri, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Problemă de viață
Marea lui problemă-n viață,
Ce i-a pus în roate bețe,
N-a fost cum să facă față,
Ci cu care dintre fete...
epigramă de Constantin Sachelaride
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne plângem
Românul veșnic reproșează
Când n-a făcut nimic în viață:
Că tata n-a fost om de vază,
Că popa nu i-a dat povață.
epigramă de Vasile Iușan din Am cap de neamț, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tată, epigrame despre sfaturi, epigrame despre plâns sau epigrame despre România
Tusea și junghiul
Un junghi se-ndrăgostise de o tuse
Și o iubea, măi frate, nu ca pe-aia
De l-a vrăjit - c-aproape și trecuse -
Dar a avut noroc. Un car. Cu droaia.
Că ea, o ascuțită de durere,
De și-o luase, cum să zic, în cap,
Credea, pe lângă ea, că-i o plăcere
Un junghi, acolo, până-i dai un hap.
Dar știți cum e, în viață, socoteala...
Și ce-o fi fost ori... cum s-o fi făcut,
Sau, cu pastila, care-a fost greșeala,
Că... ea s-a dus. Pardon! ea a trecut.
Dar n-a plecat ușor... a zis ceva:
"Hapciu!"... sau ce i-o fi venit la gură,
Și a lăsat în urmă boală grea,
Cu tuse... fir'ar ea de acritură!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre noroc, poezii despre medicină, poezii despre greșeli, poezii despre durere sau poezii despre boală
Am pornit
Am fost eu vântul care fuge,
Trecând neobservat prin lume?
Am fost eu râul care curge,
Fără să fi lăsat mici urme?
La început am fost un izvoraș,
Căutând o cale spre un râu,
Cu chipul blând de copilaș,
Devenit cu duritate mai târziu.
Am pornit ca simplă adiere,
Cu timiditate viața s-o prefir,
Prinzând din ce în ce putere,
Transformată în vajnicul Zefir.
Am fost un firicel de iarbă,
Prinzând noi rădăcini adânci,
Din ani mi-am făcut o salbă,
Urcând pe ale timpului stânci.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2009)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre început, poezii despre devenire sau poezii despre copilărie