Energii necunoscute
Un ținut numit pământ
Energii necunoscute
Domnul este permanent
Între viitor și zilele trecute
Bogății pe forme rotunde
Suflete mici în mâinile sale
Credința în sufletul pătrunde
Sfințită e apă ce curge agale
Un strigăt ce sfarmă o piatră
Ecou repetat ajunge la stele
Cerul deschide o poartă
Ploaia cade pământul să-l spele
Mișcă pămîntul sub talpă
Iar vântul împrăștie norii
Acoperit este ținutul cu iarbă
Zâmbește pământul apar zorii
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre vânt
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre mâini
Citate similare
Mâna Dumnezeiască
Renaște pământul
Îmbrăcat în culoare
Pornește și vântul
Prin raze de soare
Lacrimi de ploaie
Dansează prin flori
Râuri curg șuvoaie
Apar muguri în zori
Șuieră vântu-n fîneți
Culege iarba uscată
Aleargă iepurii isteți
Semn de vară bogată
Cerul își scutură norii
Pământul înverzește
Vin în cârduri cocorii
Sus cerul ne iubește
În grădină un cais
Gata să-nflorească
O livadă ca din vis
Mâna Dumnezeiască
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre râuri, poezii despre muguri, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dans al taifunului
Suflă vântul rătăcind
Prinde sufletul iubit
Stinge stelele urlând
Cu un tunet s-a izbit
Iarba s-a urcat la nori
Cerul este o verdeață
Aștri dansează în doi
Valuri albe fără ceață
Cerul cade pe pământ
Stele se-aprind gălbui
Pornește aprigul vânt
Un dans al taifunului
Un luceafăr suferind
Vântul iubita -i răpește
Suflet chinuit plângând
Jalea lui cerul înverzește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre stele, poezii despre dans, poezii despre galben sau poezii despre alb
Visul este de-ajuns
Prin dealuri fluieră vântul
Munții se scaldă grijulii
Cerul ce sărută pământul
La lumina Lunei argintii
O mână am întins spre tine
M-a îmbrățișat doar vântul
Și sărutări în păr îmi pune
Iubindu-ne etern cu gândul
Aripi de vânt trimite șoapte
Iar Luna albă ne veghează
Iubirea-i tăinuită -n noapte
Atunci când soarele visează
Rămânem suflete pereche
Un răsărit ajunge la apus
Gândul șoptește în ureche
Ne iubim visul este de-ajuns
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre lumină, poezii despre urechi, poezii despre suflete pereche sau poezii despre păr
Trezit de răsărit
Dintr -un gălbenuș de soare
Raze ale astrului trezit de răsărit
Dimineața -n zori răsare
Mii de suflete cerul e acoperit
Zborul aripilor în inocență
Prind în pene aerul auriu
Soarele se naște cu blândețe
Sărutând pământul negru arămiu
Prinsă -n geana de lumină
Marea unduiește ca-ntr-un vals
Norii se împrăștie suspină
Păsările cerului cântă într-un glas
Prin nisipurile mișcătoare
Vietăți ce ies să -și ceară
Înfruptîndu-se din soare
Dulcea viață dintr-o primăvară
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre vals, poezii despre păsări, poezii despre primăvară sau poezii despre nisip
Un nor din praf de stele
Doamne stiu că ți -am greșit
Fă-mă stea în noaptea grea
Mă las purtata-n voia ta
Norii grei asupra mea au năvălit
Fără tine sufletul mi-e ne-mplinit
Un nor din praf de stele
Un uragan ce s-a pornit
Ploaia să mă topească-n ele
Iertare-mi cer necontenit
Greșeală c-am iubit neîncetat
Visul pe care mi l-ai dat curat
Pământul soarele si vântul turbat
Greșeala mea-i de neiertat
Ridica-mă tu cu putere
La norii ce s-au supărat
Să îi împrăștii cu iubire
Să fiu acum mai cumpătat
Să întâlnesc soarele când doarme
Luna noaptea când îl îngrijește
Luceafărul luminând cu arome
Până -n zori când ne încălzește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre uragane, poezii despre supărare sau poezii despre somn
Cade gheață peste flori
Ziua cerul se-norează
Într -o galaxie mare
Soarele doarme visează
Printre stele lucitoare
Pletele sunt așezate
Sub un nor pufos
A lăsat vântul să bată
Vântul aprig furios
Norii negrii se adună
Vântul suflă rece
În nori fulgeră și tună
Ziua fără soare trece
Pică lacrimi înghețate
Plânge norul cel rebel
Fie-i greșelile iertate
Se va-împrăștiea și el
Eu îl rog pe soare iară
Să se uite printre nori
Amintind că vine vara
Iarba-i verde în zăvoi
Timpul e să se trezească
Avem nevoie de ploi
Aerul să-l încălzească
Cade gheață peste flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață
Noul sezon
Cerul este albastrul plin
Vântul se opreste senin
Vine timpul noului sezon
Primăvara apare din zori
Rupe pământul cu flori
Bulbi la lumină comori
Sfâșie poala pămîntului
Auzim cântecul cucului
Este o sferă ruptă din vis
Tot cei verde este cuprins
Învârt rotită fusta e lungă
Fugi frig tu vântul îl alungă
Apar primii ghiocei in zori
Ciori zbor dedesupt la nori
Urs din tufis dese se arată
Toată natura este invitată
Este bal cu multă verdeață
Gargarite zburdă se răsfață
Un carabus trage de arcusi
Caprioara sare în brânduși
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși sau poezii despre răsfăț
Blândă alinare
Nu vreau case nici palate
Sunt doar lucruri pe pământ
Mă rog pentru sănătate
În credința cerului cel sfânt
Cerul este greu și-apăsător
Lacrimile-i stau să -i curgă
Pentru noi cerul e un luptător
Soarele apare norii îi alungă
Sufletul iubește și ne doare
O privire - n sus noi înalțăm
Liniștea coboară ca o boare
Sănătatea noastră o salvăm
Mă îndrept doar cu iertarea
Ce ne vine de la cei iubiți
Privesc așteptând răbdarea
Blânda alinare-a cerului zâmbiți
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre salvare sau poezii despre palate
Fericirea deschide un univers
Sufletul e liber să viseze
Ceasornicului merge invers
Inima este liberă să pulseze
catren de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre inimă, poezii despre fericire sau poezii despre ceas
Am reușit
Ne-am regăsit am povestit
Vedeam aceleași raze de soare
Fiecare prin viață am călătorit
Viața a avut cu noi răbdare
Un răsărit ne-a dat puterea
Împreună până la sfârșit
În asfințit o liniște ca pulberea
Se-mprăștie ajunge-n zenit
Între cer si pământul reavăn
Zumzet de albine s-a iscat
Un ecou răsună zdravăn
Pe dealuri fluturi au zburat
Sunt visele ce prind viață
In diminețile cu răsărit
Plutesc pe raze de speranță
Strigăt al valurilor am reușit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre fluturi, poezii despre dimineață, poezii despre apicultură, poezii despre albine sau poezii despre Pământ
Rescrise vise
Nu e nimic întâmplător
Și ursitoarea ți-a rostit
Viață lungă să ai în viitor
De e roz, de e gri sau aurit
Soarta destinul s-a unit
Și cerul poartă a deschis
Adevărat nu este un mit
Urmează-i cursul destins
Străbate lumea neînvins
Suflet iertător și dăruit
Iar la apus cu părul nins
Tu să iubești, să fii iubit
Timpul, marele înțelept
Clepsidra vremii se scurge
Mărește inima din piept
Timpul pare că nu ajunge
Îți spun iubire, te mai aștept
Soarele obosit se topește
Luna dispare, norul stă drept
Divinul în atmosferă plutește
Norii se adună, se înnegresc
Plouă cu praful din stele
Sufletele toate se regăsesc
Rescrise vise, nopțile mele.
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune
Stâncă eu am fost
Stâncă eu am fost și am intrat
În apa rece ce curge la picioare
Întinsă în apă stau, m-am arătat
inima-mi bate într-o strâmtoare
Te iubesc și știi, îți spun acum
Mă luminezi cu sărutări de ploaie
Și dorul vreau să-mi ardă scrum,
Dar apa curge din izvor șiroaie
Tu să fii un nor pufos cu ploaie
Și scutură apă rece din belsug
Să-mi spele trupul ce stă la soare
Cu apa curgătoare rana să o ung
Eu te iubesc, iubirea este regală
Mă poartă-n zbor până sus la astre
Și-mi curge în vene ca o urzeală
Nopțile îmi par flori de crin albastre
Mă-nvăluie într-un mister în seară
Curge ca un izvor limpede de fericire
Mă regăsesc în căldura de primăvară
Îndrăgostit ești tu, suflete fără sfârșire
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre trup și suflet, poezii despre stânci sau poezii despre seară
O decizie
O răscruce unde poate duce
Drumurile se unesc cu cerul
Lumină agățată-n vânt să urce
Pâlpâia viața liniștită și greul
O decizie punsă -n balanță
Când sufletul îmi este obosit
Bat palma cu cerul fac alianță
Pornesc pe acel drum înflorit
Timpul se curge se topește
Gândul purtat pe aripă în nor
Durerea în flacără se sleiște
Cu ploaia dansez și-mi-e dor
De-o fi lumina să se stingă
Și sufletul să-mi stea în loc
Ceara lumânări să se scurgă
Trec răscrucea de-ar fi prin foc
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre lumânări sau poezii despre gânduri
Fluturi din iubire
Intr-o scorbură de brad
Intr-un vârf de munte înalt
Loc înconjurat cu gard
Gându-mi zboară într-un salt
Unde cerul sărută pământul
Mă confund cu aerul sărat
Orizontul înfruntă vântul
Si poposesc la un mal curat
Printre boabe fine de nisip
Sub căldura ce din mine dogoare
Caută-mă să nu mă risip
Sufletul se topește la soare
Printre rosii maci de mai
Fluturi îsi întind ei aripioare
In decembrie nasc mici crai
Zboară prin stomacuri iubitoare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre naștere sau poezii despre munți
Suflet chinuit
Greutate mai mare decât astă
Corsetul sufletului nu există
Lăsa ți mintea dezghețată
Inima mai liberă dezlegată
Lăsa corpul lejer să alerge
Lăsa sufletul ușor să plece
Nu l ține strâns încorsetat
Într o piatră rece transformat
Aruncă piatra din suflet tău
Să nu lovești cumva că i rău
Te poate bate Dumnezeu
Arunc o mișcă te din loc
Nu mai sta ușurează ți viața
O viață ai este a ta ușoară
Sau viața de i grea e tot a ta!
*Vivian Ryan 10 noiembrie*
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre greutate, poezii despre existență, poezii despre corp sau poezii despre Dumnezeu
Unește cerul cu marea
Salveaz un chip răvășit
Îi pun iubirea la picioare
Căci sufletul i-a fost rănit
Si cerului îi cer îndurare
Mână spre tine am întins
În umbra rece neagră
Suflete nu te lasa învins
Deschide priveste afară
Este toamna vieții tale
Transformată-n primăvară
Sufletul un stup de albine
Elibereazate si zbori afră
Labirinlul nu l-ai descifrat
Ai mers doar drumul usor
In valiza vieții multe de cărat
Iubeste viața este un zbor
Acum omule ai de urcat
Priveste orizontul zarea
Universul tăcut din noi
Unește cerul cu marea
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre picioare sau poezii despre negru
Rog pe Tatăl ceresc
Când corpul îți e rănit
Pământul se învârte
Inima, lovită, a suferit
Gândurile-s încărcate.
Doctorii, te-au părăsit
Oare, ce este, de făcut
Sufletu' simți, obosit
Divinitatea te-a născut.
Rog pe Tatăl ceresc,
Trimită asupra mea,
Celor pe care-i iubesc
Și peste toată lumea.
Îngerii, cei vindecători,
Cu ostile sale cerești,
Ai Domnul slujitori
Din cetăți, împărătești
Cu lumina lor, divină,
Corpul să îl mângâie,
Sufletul e în lumină,
Suferințe să vindece.
Rugăciunea e sfântă,
Gândul, pozitiv, la fel,
Boala este înfrântă,
Ruga noastră e la El.
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre îngeri, poezii despre înfrângere sau poezii despre suferință
Se potolește
Bate vântul cu putere ca nebunul
Cade o scândură uscata de la gard
Frunze zboară pe tot drumul
Rupe creanga falniicului brad
Bate vântul aspru intr-o dungă
Fluieră usucă frunza nucului bătrân
Ma înclin si fac acum o rugă
Doamne vântu-i peste tot stăpân
Dar o rază a Luni albă se zărește
Printre norul tulburat de uragan
Ea îi face ochi dulci el se potoleste
Meteo anunță noul lor program
Vântul bate in retragere se opteste
Cerul tulburat norii grei ii alungă
Luna pe vânt îl atrage si-l iubește
Vântul se opreste cerului îi este slugă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre nebunie sau poezii despre meteorologie
Idilă
De-atâtea zile plânge Cerul!
Chiar și-n această dimineață
Pământul și-a-nălțat reverul,
La gât și-a pus fular de ceață.
Și toate văile-și îmbracă
În voaluri umede, lăptoase
Și roagă Cerul să mai tacă,
Destul cu toanele-i țâvnoase!
Dar Cerul stă posomorât,
Cu norii trași vârtos pe frunte,
Privește spre Pământ urât,
Trimite Ploaia să-l înfrunte.
A pus sechestru peste Soare,
Nu-l lasă-o clipă să se-arate,
Nu știu ce supărare are,
Că doar Pământu-i este frate.
La stele și la Doamna Lună
A pus de strajă nori și vântul,
Le-a pedepsit de-o vreme bună
Să nu se vadă cu Pământul.
Plutea în aer dezolarea,
Insuportabilă-așteptare,
Toți munții, apele și marea
Puneau aceeași întrebare.
Frumoasa Lună bănuia
De ce plângea atâta cerul,
Chiar foarte sigură era
Pe unde șade adevărul.
S-a hotărât să îi vorbească,
Să ia sfârșit această stare,
Nu mai dorea să-l chinuiască,
De-ajuns cu-atâta supărare!
"Pământul, eu l-am mângâiat
Cu raza mea de la distanță,
A fost un gest nevinovat
Ce n-are nicio relevanță.
Nu fi gelos! Doar știi prea bine
Că-n veci eu nu te părăsesc,
Voi sta mereu aici cu tine,
La tine-n brațe eu trăiesc."
Mărețul Cer s-a luminat,
În patru zări trimise Vântul,
Toți norii negri-a alungat
Și Soarele-a umplut Pământul.
poezie de Mariana Dobrin din Raiul cuvintelor (9 august 2005)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire
Sus e cerul, jos pământul
Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.
poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire