Unește cerul cu marea
Salveaz un chip răvășit
Îi pun iubirea la picioare
Căci sufletul i-a fost rănit
Si cerului îi cer îndurare
Mână spre tine am întins
În umbra rece neagră
Suflete nu te lasa învins
Deschide priveste afară
Este toamna vieții tale
Transformată-n primăvară
Sufletul un stup de albine
Elibereazate si zbori afră
Labirinlul nu l-ai descifrat
Ai mers doar drumul usor
In valiza vieții multe de cărat
Iubeste viața este un zbor
Acum omule ai de urcat
Priveste orizontul zarea
Universul tăcut din noi
Unește cerul cu marea
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre apicultură
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre primăvară
- poezii despre picioare
- poezii despre negru
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.