Fabula boului sacru
După ce o vreme, de mulți boi votat,
Ajuns președinte mare peste sat,
Boul Apis care era bou străin,
Și doar după nume părea bou divin,
Se-nscrisese-n cursă pentr-un nou mandat...
Însă candidata vacă l-a-ncurcat,
Adunând și ea mai multe procente,
Impunând în sat confruntări decente
Între două vite cu speranțe mari,
Să conducă satul de pe cai mai mari.
Aștepta, deci, satul la televizor
Confruntarea care să le dea și lor
O idee mică, să aleagă-apoi,
Vaca, sau pe boul cel ales de boi...
Doar că știind staff-ul boului din post
Că-n limba română el mugește prost
Și că ar putea el lesne-a fi învins
Cu idei, de-o vacă, staff-ul dinadins
Refuza-ntâlnirea pentru dialog,
Motivând că boul, ba este olog,
Ba este timid, ba că se-ntâlnește
Cu boi de ai lui și timp nu găsește,
Până când dulăul, ziarist titrat,
Al democrației paznic a lătrat:
-Ce înseamnă asta, boilor din staff,
De-ndrăzniți să duceți dezbaterea-n praf?
De ce boul ăsta, după un mandat
Nu vrea cu o vacă a fi confruntat?
Staff-ul, ca MORALĂ, i-a spus cu ecou:
-Pentru că e sacru... chiar dacă e bou!
poezie de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre boi
- poezii despre vaci
- poezii despre sat
- poezii despre votare
- poezii despre timp
- poezii despre televiziune
- poezii despre prostie
- poezii despre președinte
- poezii despre moralitate
Citate similare
Boul și virușii
Ca toți boii, fără minte,
Boul Apis, Președinte
Ales de mulți boi și oi,
Și-a făcut guvern de boi.
Și-ncepu el să conducă
După mintea lui năucă:
Avea premier, codoș,
Un bețiv, loial cocoș,
Care traducea în viață,
Tot ce-avea în mintea-i creață...
Lăsăm zilele în care,
Cu un porc drogat, cel care
Din guvernul lui în grații
A tăiat zilnic din rații,
Ca ministru finanțist
Și vom spune ce-i mai trist:
S-a-ntâmplat-așa-ntr-o vară,
Ca o gripă aviară
S-afecteze-ntregul sat
Și atunci a ordonat
Ca găinile să moară,
Mai puțin tot ce e cioară;
Cum niciun necaz nu vine
Singur, iată, la porcine
S-a ivit pesta suină...
Și, găsind Apis o vină
Pentru boală,-a ordonat
Să fie uciși, în sat,
Porcii. Atunci cei săraci,
Sperau lapte de la vaci
Ca în sat să mai trăiască...
Dar pe bou îl durea-n bască,
(O primise ca cadou,
Când fusese el "erou"
La-ntâlniri peste ocean
Cu bizonu-american
Și-i dăduse, gratis, tot
Gazul curții ca netot,
Pentru a avea temei
Să-l susțină-n sat yanchei).
Dar, zvonindu-se, pe bune,
De boala vacii nebune,
Boul Apis se gândea
Gâtu și la vaci să-l ia.
Văzând câinii militari
Că Apis și-ai lui boi mari
Din guvernul dobitoc
Pot chiar vieții să-i dea foc
În al lor sat, au lătrat
De teamă că-ntregul sat
Ar putea, cu boi haini,
Să nu aibă nici chiar câini.
Și au devenit eroii
Care-au alungat toți boii...
MORALA:
Când boii conduc o țară,
Nu-i păstrați, dați-i afară!
poezie de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre porci, poezii despre câini, poezii despre medicină, poezii despre guvern sau poezii despre eroism
Indignare bovină
Pentru că boul "s-a ajuns",
Adică-n sat, ca președinte uns,
Măgarul, ce-l știa c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-și rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, șase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, președinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Și-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toți banii încasați în mod nedrept.
Dar boul operase mai "deștept":
Ales, cum știm, ca președinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că ar avea mereu imunitate,
Deci, faptele-i n-au cum să fie judecate.
Iar bou-atunci, dorind să își arate fala,
A și mugit, puternic, în satul lui, MORALA:
"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să știe el, de unde un bou bea-ntruna apă?"
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre măgari, poezii despre inteligență, poezii despre imunitate, poezii despre cucuvele, poezii despre bani sau poezii despre apă
Logică bovină
Pentru că boul s-a ajuns,
Adică-n sat, ca președinte uns,
Măgarul, ce-l știa c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-și rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, șase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, președinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Și-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toți banii încasați în mod nedrept,
Pe casele furate ca "deștept".
Fiind el, însă, președinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că boul este, totuși, "împărat"
Și are, evident, imunitate,
Iar faptele-i, desigur, nu pot fi judecate.
Iar bou-atunci, ca să-și arate fala,
A și mugit, puternic, în satul lui, MORALA:
"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să știe el de unde un bou bea-ntruna apă"?
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre logică
Boul victorios
Președintele-animal,
Ales, înc-un cincinal,
Peste sat, e vorba, clar,
De-un plăvan prost, ordinar,
Anunță de-a doua zi
Măsuri care-i îngrozi
Pe alegători, ce-n stat
Cu speranță l-au votat,
Aceeași ce protestau
Că doar caii conduceau
Și-au adus chiar, într-un fel,
Traiu-n sat, mai bunicel:
Pensiile-au fost mai mari,
Iar iezii protestatari
Puteau gratis circula
Cu trenul sau altceva...
- Muuu... iezi proști, credeați că-n sat
Vă dau liber la plimbat,
Cum v-a dat un cal închis
Ce-a vrut în sat paradis?
Gata cu gratuități,
Marș, la școală nulități!
Apoi, spre pensionari,
Mugi, făcand nări mai mari:
- Ascultați, hoaște și voi,
Cei mai proști bătrâni ca boi,
Ce-ați pus botul la ce-am spus,
Marș, acum, către apus;
Pensiile voastre sunt
Ca și voi, tot la pământ,
Că bugetu-i pentru noi,
Marii însă tineri boi!
Apoi, către luptători:
Cocoși, curcani, lătrători:
- Măi, voi ăștia, ca suprem
Comandant, acum vă chem
Să-mi pupați copita iar,
Că vă înzestrez precar
Cu-armamentul de doi bani
De la boi americani,
Mă rog, ei își spun bizoni,
Însă voi, slugoi cazoni,
N-aveți voie să cârtiți,
Deci, rămâneți prost plătiți,
Iar poporu-ntreg din sat,
Să asculte acest sfat:
Când, prin vot, ți-alegi "eroul",
Nu ești altfel decât boul!
fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pensie, poezii despre cai, poezii despre școală, poezii despre victorie, poezii despre trenuri sau poezii despre tinerețe
Soacra și vaca
O noră și cu o soacră
Care bine se împacă
Se-ntrebau lângă-o pășune:
- Ce-i mai bine bou sau vacă?
După multă chibzuială
Trăncănind fără să tacă
Soacra fu să hotărască:
- Eu mai bine cred că-i vacă.
Vaca pășunând pe-aproape:
- Mai bine să mor pe rug
După ce o viață-s mulsă
Și cu boul trag în jug
Și-am parte de-un taur tandru
Odată pe an, mi-e dor
Să fac dragoste într-una
Dar sfârșesc în abator.
De aceea cred că-i bine
Fie viața cât de acră
Să schimb viața mea de vacă
Cu a ta, să fiu eu soacră.
Morala:
Vaca viața și-o ignoră
Dar n-ar vrea să fie noră.
fabulă de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soacre, poezii despre tăcere, poezii despre tauri, poezii despre schimbare, poezii despre moarte, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
VIȚELUL ȘI DIOGENE
Fiul vacii,-abia ieșit,
Ca vițel, dintr-un liceu,
Declarat nereușit,
La examenul prea greu
De-absolvire, fiind prost,
Și-a zis el, că și-nvățat,
Fără bani, tot n-ai un rost;
Altceva-i să ai palat,
Nu cum Diogene-a fost
Doar într-un butoi cazat.
Cum văzuse niște boi,
Că, ajunși parlamentari,
După votul dat de oi,
Erau astăzi pe cai mari,
Având vile, bani, femei,
Și-a dorit, normal și el
Un statut de bou, ca ei.
De aceea, s-a înscris
În partidul mare-al lor,
Împlinindu-se-al său vis
La scrutinul următor.
Cu statutul lui cel nou
În mărețul parlament
Din vițel ajuns, deci, bou,
Furând, însă foarte-atent,
Ca și ceilalți, a putut
Să-și procure, chiar urgent,
Tot ce-n minte a avut:
Bani și vilă, evident.
Și atunci, din al său post,
El mugi, cu lung ecou:
"Diogene-a fost un prost
Că n-a vrut să fie bou"!
poezie de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre visare, poezii despre prezent, poezii despre partide sau poezii despre palate
FABULA TRĂDĂRII
Pentru c-au vrut, la votare,
S-aibă scorul cel mai mare,
Papagalul și un bou,
Fiecare un erou
Al partidului în care
Era lider din născare,
Au decis, nu prin instanță,
Să formeze-o alianță,
Pentru a conduce-n sat.
Și așa s-a întâmplat.
Animalele prostite,
Au votat ca orice vite,
În speranța că-aliații
Vor fi-n Parlament ca frații
Și vor da legi bune-n stat,
Pentr-un trai îmbelșugat.
Iată, însă, din savană,
Leul, jinduind la slană
De oi și berbeci din sat,
Pe bou l-a și contactat
(Că-avea minte-napoiată),
Să-i dea rația visată.
I-a promis că-l va susține
Să ajungă el mai bine
Și-n sat, să fie, normal
Mare, fără papagal.
Papagalul însă-a dus
Tratative cu un urs,
Ce poftea și el la oi.
Astfel că, trădând, cei doi
Au rupt alianța lor,
Vânzând un întreg popor!
Iar MORALA, prin urmare,
Ne arată ce oroare
E s-alegi, cum facem noi,
Între papagali și boi!
fabulă de Pavel Lică din O aia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre papagali, poezii despre zoologie, poezii despre urși, poezii despre trădare sau poezii despre superlative
Fabula vacii conducătoare-n sat
Șeful vacii,-un cal din sat
După ce-a fost brusc "legat"
Într-un mod total atipic,
(Fiind concurent politic
Al catârului, ce-n minte
Se voia iar președinte,
Susținut chiar de măgar,
În servicii șef plenar),
Vaca premier în sat,
În partid locul i-a luat.
Și-a-nceput ea cu un rost
S-alunge pe cei ce-au fost
Aliați cu armăsarul,
Cum o sfătuia măgarul
Din serviciile secrete,
Ce-a putut să o îmbete
Știind-o slabă de minte
Că va fi ea președinte
Peste sat, schimbând din post,
Pe catârul mult mai prost.
Ascultând ea, deci, măgarul,
Vaca a adus amarul
În partid și-al ei guvern,
Ce părea a fi etern
Cu miniștri-i eminenți
Și foarte eficienți.
Vaca însă-afară-i scoase,
Numind țapi, capre râioase
Și juncani în locul lor.
Astfel un întreg popor
De-animale-a constatat
Ce tare e vaca-n sat.
Dar cu asta, ce folos,
Că toate mergeau pe dos,
Și-n sat totul a stagnat
C-un guvern remaniat!
Neavând pe cine-alege,
Căci măgarul, se-nțelege,
A manipulat logistic
Într-un stil pur securistic
Presa și mulțimi din sat,
Toate vitele-au votat,
Neavând nici ele minte,
Vaca-n post de președinte.
Ce-a urmat, au văzut toți!
Satul năpădit de hoți
Dinăuntru și de-afară,
A dat de-o MORALĂ clară:
Este vai de-o țară dacă
Va conduce-n ea o vacă!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre șefi, poezii despre catâri, poezii despre spionaj sau poezii despre secrete
Fabula negocierilor
Pentru putere, în ogradă,
Se dă din bot, din cioc, din coadă...
Dar azi, parcă loviți de streche,
Porci, boi, măgari fără pereche,
Pisoi, toți căutau scăpare
Dintr-o încurcătură mare
În care singuri s-au băgat
În clipa-n care-au dărâmat,
Prin moțiune-n Parlament
Guvernu-ogrăzii competent
Al cailor majoritari
În alianță cu măgari.
Măgarii însă au trădat
Sperând ei primul loc în sat.
Catârul Președinte-a vrut
Și el acel guvern căzut,
(Că tot dorind guvernul său,
De la-nceput i-a pus gând rău).
Deci, azi, numi ca prim ministru
Un bou cu aer de magistru,
Să încropească alt guvern.
Dar boul și bețiv și tern,
Din start ajunse de ocară,
Negociind cu-o javră chioară,
Să-i fie, cu al ei partid,
Un sprijin, însă alt perfid,
Măgarul un conducător
De la partidul trădător,
L-a refuzat pe boul trist,
Spunând că javra-i securist,
Iar el nu vrea, cu turnătorul
Să stea-n guvern și nici poporul
Nu l-ar privi cu ochi mai buni.
Nici șerpii rezistenți, nebuni,
N-au vrut vreun post să li se dea
Că-al lor partid deja avea
Prestigiul șifonat vădit,
De șeful lor, hoț dovedit,
Al banilor ce au fost dați
De sat, pentru handicapați.
Pisoiul șef peste-alt partid
Era mai tare ca un zid
El, ca un mare pișicher,
Se cam văzuse premier
Peste-un guvern de armăsari
În alianță cu măgari,
Având afinități mai vechi,
C-au guvernat, cândva-n perechi
Și refuza-ncăpățânat
Să intre-ntr-un guvern ratat,
Condus de-un bou bețiv și prost...
Astfel că boul fără rost
S-a străduit guvern a face
Ca, susținut de dobitoace
În Parlamentul lor din sat,
Să fie, în final, votat,
Cum își dorea nespus catârul...
Iar eu, aici, dau cu satârul,
Ca fabulist, printr-o MORALĂ:
Cu-n alt guvern, nicio scofală
Nu ar fi fost pentru popor
Cât un catâr e domnitor!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici
Nina: Mai vrei o catastrofă? (Caută pe net.) Ia te uită ce mai știre! Scrie, Mișule!... (Dictează.) Noaptea trecută...
Mișu (scrie.):... Noaptea trecută...
Nina: S-a produs o coliziune frontală pe Autostradă Soarelui, între un car cu boi și o mașină militară!
Mișu (scrie, bine dispus):... un car cu boi și o mașină militară...
Nina: Ciocnirea s-a soldat cu moartea a doi soldați...
Mișu (se oprește din scris, nemulțumit): Doi morți? Ce să fac eu, Nina, numai cu doi morți, în pagina întâi? Suntem ziar central!
Nina: E nașpa! Doi morți, carul avariat grav și un bou rănit!
Mișu (atent): Care bou?
Nina: Boul de hăis...
Mișu: Hăis? E un termen agricol învechit! Masele largi de la orașe nu vor înțelege...
Nina: Mișule...
Mișu: Ce înseamnă boul de hăis?
Nina: Scrie în paranteze! Boul de centru stânga...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre boi
- citate despre armată
- citate despre moarte
- citate despre știri
- citate despre oraș
- citate despre noapte
- citate despre nemulțumire
- citate despre jurnalism
- citate despre autostrăzi
Gânduri de bou
Nervos, boul asculta manele,
În timp ce vaca îi era gestantă,
- De azi îmi port doar coarnele,
Să nu mi se mai spună "tată".
epigramă de Paul Constantin (15 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre boi, epigrame despre vaci, epigrame despre timp, epigrame despre tată, epigrame despre prezent, epigrame despre manele sau epigrame despre gânduri
Boul gelos
Pe un imaș de pe câmpie,
Păștea văcuța cea nurlie;
Un bou, ce-n taină o iubea,
A lui să fie își dorea.
Văcuța, harnică, frumosă,
Cuminte, blândă și lăptoasă,
E lucru lesne de-nțeles
C-a fost de mulți curtată des
Deci, de la sine se-nțelege
Că ea avea de unde-alege.
Și, așteptând un tip distins,
Angro, văcuța a respins
Catâri, buhai și armăsari,
Considerându-i prea... măgari
Dar timpul trece - nu-i de șagă-
Deci trebuia un soț s-aleagă
Și tare-i greu de înțeles
Că ea chiar boul l-a ales;
Un dobitoc ciufut, scorțos
Și incredibil de gelos.
Așa că vaca măritată,
Deși fidelă, devotată,
Și nicidecum un pui de lele,
Primea mereu doar vorbe grele.
Iar boul, bou nu ai ce-i face,
E hotărât acum și pace,
Ca pe văcuța lui frumosă
Legată să o țină-n casă.
Dar chiar în casă țintuită,
De ochii tuturor ferită,
Plăvanu-o bănuiește iar
Că-i dă târcoale un... țânțar.
Acum, în fine, ca morală,
Voi reproduce o zicală:
Ca bou gelos, nu cugeți clar
Și din țânțar faci armăsar.
fabulă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre țânțari, poezii despre soț, poezii despre proverbe, poezii despre pace sau poezii despre ochi
Fabula catârului prost
Invidios, catârul care
Era supremul șef în sat,
Că prim-ministrul, vaca mare,
A îndrăznit, de l-a sfidat,
Plecând în vizită-ntr-o țară,
A unor mari hârciogi cu bani,
Ca să-i convingă, bunăoară,
S-aducă-n sat, după mulți ani,
Tot ce-adunaseră și ei,
La microfon a trâmbițat
Că vaca-i vacă-ntre femei
Și n-are locul meritat,
În satul lui, că n-a știut,
De-a ei plecare, peste mări.
Iar el, catârul, prost și mut,
Dar demn, n-acceptă-așa plecări.
De-aceea, foarte-nfuriat,
Necunoscându-și rolul său,
Prin Constituție fixat,
Punându-i vacii gândul rău,
I-a spus să plece, brusc, din post,
C-ar pune satul în pericol,
Uitând tembelul că-al lui rost
Nu e s-ajungă un ridicol.
Normal că vaca n-a plecat,
Știind ce-nseamnă peste ani,
S-asculți catârul limitat,
Și satul să-l lipsești de bani.
MORALA:
De la catâr, oricine-ar cere
Nu va primi lapte și miere!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prim-ministru, poezii despre pericole sau poezii despre miere
Boul lui Israel... și al Bisericii
(Cartea Exod cap.32)
Știm c-atunci când s-a dat Legea, Moise-a mai întârziat,
iar poporul jos în vale, așteptând, s-a agitat.
Și pentru că ei, în inimi, se aflau tot în Egipt,
au schimbat pe Domnul slavei pentru-un bou de ei cioplit.
Să mai fie vreo mirare că după ce-au lepădat
oxigenul fericirii, chin și zbucium i-a mâncat?
Cine le-a promis lor țara? Boul din metal forjat?
Și care le-a fost urmarea când la bou s-au închinat?
Ăsta este-ntreg motivul pentru care niciodată
n-au ajuns să stăpânească țara câtă le-a fost dată.
Să vorbim de noi acuma. Domnul spune în Cuvânt
că putem trăi în pace neștirbită pe pământ.
Însă vai, câți sunt aceia dintre noi care pot spune
că se bucură de pacea cerului aici în lume?
Ne mai spune-apoi Scriptura că-n Hristos ne este dată
permanenta bucurie și o viață-mbelșugată.
Însă când privim în practic, câtă bucurie oare
ne transformă chinul crucii în imnuri de sărbătoare?
Câți din noi transformăm Valea umbrei morții pe pământ
într-un loc plin de izvoare, cum cântă psalmistul sfânt?
Și sunt multe alte daruri, special trimise nouă,
menite ca să ne facă bucuria tot mai nouă.
Când voi îndrăzni acuma s-aplic, prin analogie,
și la noi tema cu boul, cred că facem alergie.
Dar când voi da tălmăcirea, imediat o să vedem
că-nghițim cu toți gălușca și chitic o să tăcem.
Boul, celor din Israel, le-ajunsese lor ca zeu,
dându-i slava cuvenită în totul lui Dumnezeu.
Oare noi în viaț a noastră n-avem boi cărora dăm
bani și timp pe care practic cerului le datorăm?
Oare când după opt ore muncim și suplimentare,
nu e lăcomia boul căruia-i dăm închinare?
Domnul ne-a dat timpu-acesta pentru rugă-n așteptare,
ca să ne îndrume-n taină spre a cerului lucrare.
Dar noi, ca și Israelul, nu mai vrem să așteptăm,
ci din lux și din avere facem boi să ne-nchinăm.
Este oare în Scriptură vreo promisiune care
garantează fericirea lucrurilor trecătoare?
Și atunci, dacă nu este, de ce să ne mai mirăm
că dăm tot peste necazuri, după ele când umblăm?
Poți să zici că e de vină soarele că n-ai lumină
când cobori în nesfârșita beznă care este-n mină?
Poți să zici că e de vină Domnul Dumnezeu cel sfânt,
că n-ai pace când tu-o cauți pe un blestemat pământ?
Mulțumim, Tată din ceruri, pentru-o nouă-asigurare
pe care ne-ai dat-o astăzi, printr-o sfântă revelare.
Nu mai închinăm de-acuma timpul, banii, sănătate
la vițelul cel de aur, adică la lucruri moarte.
Ci, trăind de-acum încolo numai pentru cerul sfânt,
vom gusta vecia sfântă, chiar de-aici de pe pământ. Amin!
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre bucurie, poezii despre văi, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre promisiuni
Fabula poporului de boi
Cum își dorise-o corcitură
De lup german,
Șef mare-n sat
Ce se voia încă o tură
Ca Președinte instalat,
A reușit, cum a visat
Să aibă un guvern al lui,
Condus de un cocoș,
Cam beat
Dar care-n Parlament, tehui,
Dând de băut,
A dărâmat,
Guvernul vacii care-a vrut
Și care chiar a ridicat
Nivelul traiului, scăzut,
Pentru toți boii-acelui sat.
Cocoșul însă le-a cântat
Că el le va schimba destinul
Și corcitura de-or vota,
El le va face la toți plinul,
Încât toți boii au votat
Cu ochi de boi spre viitor,
Uitând, normal,
Tot ce le-a dat
Guvernul, vacii-n satul lor.
Astfel că boulenii-n sat
Foarte curând
Au constatat
Că-acest guvern și corcitura
Au dat numai așa, cu gura
Înfometând întregul stat.
Fără speranță, înșelați,
Au mers toți boii la prelați
Că numai Ceru-ar fi putut
Să le dea iarăși ce-au avut
Și-L întrebau:
-De ce doar noi
Suntem atât de oropsiți,
De-ai noștri-aleși mereu loviți?
Iar Cerul le-a răspuns corect
Prin glas de tunete și ploi:
-Pentru că voi, v-o spun direct,
Sunteți doar un popor de boi!
fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cocoși sau poezii despre viitor
În dorul lelii
Un bizon - mumie vie,
Ce dorea stăpân să fie
Și-ntr-un sat, peste ocean,
A găsit un boulean
Cu bot gata să îl pună
La dorința lui nebună.
Și i-a dat boului banii,
Să adune toți juncanii
La proteste, să răstoarne
Guvernanții fără coarne
Care conduceau în sat,
Cum ograda i-a votat.
Și-au găsit încornorații
Un motiv, că potentații
Trebuie urgent să cadă
La dorința lor din stradă,
Că-s corupți, că sunt penali,
Că-s, în general, venali
Și, mugind în piață, trist,
Plătiți, ei strigau "#Rezist"!
Cum guvernu-a... rezistat,
Banii s-au împuținat
Și juncanii s-au rărit.
Numai boul rătăcit,
Care-a pus botul întâi,
(Un bou fără căpătâi)
Continua să iasă-n piață
Dovedind, cu mintea-i creață
Că și fără bani, rebelii
Protestează-"n dorul lelii"!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre tristețe, poezii despre proteste, poezii despre plată sau poezii despre ocean
Fabula confruntării finale
Catârul și prost și mut,
De-al lui partid susținut
La președinție-n sat,
Prin minune-a câștigat
La alegeri, prima tură,
Fără-a da și el din gură,
Ci propagandiștii săi,
Șobolani și șerpii răi,
Care au convins tot satul
Că catârul e bărbatul
Potrivit să îi conducă
Și nu biata matracucă,
Vaca prezidențială,
Blondă, însă prea banală
Din partidul adversar.
Iar aceasta, în zadar
Îl tot chema la discuții,
Conform noii Constituții,
Ca astfel, întreg poporul
S-aleagă conducătorul,
După ce-are acesta-n cap.
Dar având el handicap
Că era și prost și mut,
Catârul deloc n-a vrut,
Spunând, disprețuitor,
Că se vrea el "vorbitor"
Numai cu boii din sat
Care-l vor din nou votat.
Atunci, vaca pierzătoare
La-ntâiul tur de votare,
Le-a spus votanților ei,
O MORALĂ cu temei:
Vai de-un stat și cei ce-aleg
Să-i conducă-un mut și bleg!
fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi sau poezii despre păr blond
Vacă nebună
Vaca unui văduvoi
E nebună de legat,
Din moment ce i-a mâncat
O revistă "Plai cu boi"!
epigramă de Ioan Toderașcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre mâncare
Boul și musca
Pe ulița din satul plin de dobitoace,
Mergea fericit boul pe drum pentru a paște
Și cum mergea el țanțoș pe calea cu gutui
Aude bâzâind o muscă-n urma lui:
"Oprește-te din drum, să-ți spun o vorbă nouă."
Dar boul, înainte și se făcu că plouă.
"Da' stai numai puțin! Sau poate-ți este frică
de ce-a spus despre tine, vecina ta furnică..."
Și la auzul veștii puțin tulburătoare
Se oprește din drum boul uitănd de-a lui mâncare.
"Ia spune coană muscă, gura tot nu-ți tace?
iar vrei să stârnești ceartă între dobitoace?"
"Asta nu-i minciună. Nu-ți zic din auzite,
mi-a spus a ta vecină că ești încet la minte
și coanele văcuțe le-aud când se adapă
cum spun că boul nostru ne lasă fără apă."
"Deci carevasăzică lumea așa mă vede,
dar lasă că nici eu din gură nu le-oi pierde
și va veni azi vremea când mă voi intoarce
și-am să pornesc scandalul între dobitoace!"
Și a greșit el boul că n-a avut habar
Că cine urmează musca merge la bălegar.
fabulă de Alexandru-Codruț Ivașcu (8 februarie 2019)
Adăugat de Alexandru-Codruț Ivașcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre muște, poezii despre gură, poezii despre scandal, poezii despre mâncare sau poezii despre minciună
Mută!
Când punea copita pe lanț
Ori călca pe ceva, pe funie, îi dădeai cu palma peste
Picior și ziceai:
- Mută!
Boul rumega nepăsător. Mută!
După câteva palme catadicsea să ridice piciorul.
Și luai lanțul, sau ce era, frânghia. Boii noștri, pe care
I-am mângâiat așa cu palma: Boian, Galben, Suran, Vână,
Prian, Murgilă. O vacă Rușița, alta Prica, Dumana.
Boii vecinilor se numeau:
Cerban, Bolocan, Cocoran, Breazu,
Zorilă, Viorean, Miercan, Ungurean.
Acum le pun nume de oameni:
Gică, Relu - alte alea!
Și, vezi tu, - zice Ricuța, vorbind singură -
Nici nu prea mai sunt boi.
Înainte omul nu avea televizor,
Dar se uita la vite.
Și ce drag îi era să se uite!
Hăis, Zorilă! auzeai. Cea, Murgilă!
Treceau carele pe drum
Și ce bine-i ședea drumului plin de care-ncărcate!
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, citate de Marin Sorescu despre picioare, citate de Marin Sorescu despre vecini sau poezii despre galben