Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Fabula catârului prost

Invidios, catârul care
Era supremul șef în sat,
Că prim-ministrul, vaca mare,
A îndrăznit, de l-a sfidat,
Plecând în vizită-ntr-o țară,
A unor mari hârciogi cu bani,
Ca să-i convingă, bunăoară,
S-aducă-n sat, după mulți ani,
Tot ce-adunaseră și ei,
La microfon a trâmbițat
Că vaca-i vacă-ntre femei
Și n-are locul meritat,
În satul lui, că n-a știut,
De-a ei plecare, peste mări.
Iar el, catârul, prost și mut,
Dar demn, n-acceptă-așa plecări.
De-aceea, foarte-nfuriat,
Necunoscându-și rolul său,
Prin Constituție fixat,
Punându-i vacii gândul rău,
I-a spus să plece, brusc, din post,
C-ar pune satul în pericol,
Uitând tembelul că-al lui rost
Nu e s-ajungă un ridicol.
Normal că vaca n-a plecat,
Știind ce-nseamnă peste ani,
S-asculți catârul limitat,
Și satul să-l lipsești de bani.

MORALA:
De la catâr, oricine-ar cere
Nu va primi lapte și miere!

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Fabula răbdării

Sătui că-n satul lor frumos
Au fost aduși atât de jos
De bufnița prim-procuror
Și de un șarpe-otrăvitor -
Șeful spionilor din sat,
Care-mpreună-au arestat
Orice-animal ce încerca
S-ajungă și el cineva,
Mulți cai și capre și ovine,
Au zis c-așa nu mai e bine,
-această rea securitate
Se-nstăpânise peste toate
Și conducea, practic, în stat,
Deși vot nimeni nu i-a dat.
Era, deci, "statul paralel",
Ce printre ei făcea măcel,
Crezându-i "mămăligi" pot
Răbda bătaia peste bot.
Dar într-o zi toți au strigat
, gata, ei s-au săturat
Și, adunându-se în piață,
Să ceară dreptul lor la viață,
La libertate de cuvânt
Și la justiție oricând,
Au măturat cu forța lor
Pe șarpe și pe procuror.

MORALA, deci, ne demonstrează,
mămăliga explodează!

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scopul scuză mijloacele

Când, rătăcit, într-o ogradă,
Un șarpe a putut vadă
ierarhia-i foarte clară
La cei care conduc o țară,
Adică, dacă pleci de jos
Și știi, " faci la șefi frumos",
Ajungi, așa cum ți-ai propus
Pe-o treaptă, undeva, mai sus.
Văzuse el că e un cal,
În curte, șeful principal
Care, ca șef, i-avea pe toți
Din curtea lui, slujbași netoți.
Dar șarpele voia, se pare
Să treacă peste-această stare
De târâtor care tot pupă
Un fund 'nainte și chiar după;
De-aceea el cu... demnitate
Mușcă pe primul șef prin spate
Și-nlăturându-l, i-a luat locul...
Apoi și-a încercat norocul
Și-a reușit, mușcându-l iar
Pe noul șef, nu în zadar,
Că a avut veninul pus
Efectul de-al sălta mai sus.
Astfel ajunse și la cal,
Pe care l-a mușcat, normal
Și a ajuns conducător
Doar cu-n venin nimicitor

MORALA:
Astfel, în vîrf, s-ajungă, poate
Și cel ce mușcă pe la spate!

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am creat un Sat al Cuvintelor. Un Sat care există o dată la o sută de ani. Un Sat, în care Poeții cotropesc alte sate întregi de cuvinte, în căutarea Poetei. Un sat, în care Poeziile complotează cu Poetele împotriva Poeților. Este satul în care se varsă mult sânge de cerneală pe hectarele de hârtie. Un sat, moșierul căruia este Poetul. E un sat în care se țin ceremonii la nașterea fiecărei noi poezii.

în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fapt divers

În parcul public a murit un ins.
Un fapt divers, eveniment banal...
Fost cărător pe un șantier naval,
Cu buletinul – scoarță de aprins.

Țăran plecat de mult din satul lui
În pribegie, ca să-și cate rost,
Și-acum muri la fel de gol și prost,
De nici nu are cin' să-i bată-un cui.

Știa dea cu sapa în pământ,
Dormea la umbră sub cămeși de in,
Fusese tată, soț, plugar, vecin,
Citea mirosul lumii după vânt.

Dar smuls a fost din obcini, din imaș,
Și-a zis c-ar fi mai bine muncitor,
Că-s oameni noi acuma în popor
Și că-i nevoie-n marele oraș...

De-atunci pierdu contactul cu ai săi,
Fugind din loc în loc trecură ani,
Mai trimitea săracul niște bani
Ori câte-un țol pe diferite căi.

Dar se vedea nu mai este el...
Bătea în fier degeaba și plângea,
Un dor aprins de câmp îl mistuia
Albind printre șantiere de oțel.

Până-ntr-o zi, când decretat nebun
De vechi colegi de-ai lui, dar și mai noi,
L-au pensionat în baza unor foi
Și l-au cinstit cu vin și cu tutun.

Și-așa, bătut pe umăr, a rămas
Cu vechiul geamantan de lemn în mâini...
S-au apropiat de el atuncea câini,
El le-a vorbit, i-a mângâiat pe nas,

I-a sărutat pe toți și ei l-au lins
Și-așa-mpreună au plecat spre sat;
Dar nu avea mai ajungă-n pat
Bietul bătrân cu sufletul învins.

Căci întrebând de-ai lui la telefon,
I s-a răspuns totul e vândut
De-acum doi ani unui necunoscut
Care-și ridică vilă de beton.

Spun cei care-au văzut c-a-ngenuncheat
Și-apoi, deodat', căzu cu fața-n jos,
Cu brațele deschise, ca Hristos,
Îmbrățișându-și iarba lui din sat.

Și-așa rămase – cruce pe pământ,
Sub soare ars în mii de lumânări,
Ca un deșert al marii întrebări,
Țăran stăpân în vis peste mormânt.

poezie de din Săniile adâncului (1999)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mike Farkas

Consternare în satul Corbasca, jud. Bacău: o femeie de 70 de ani violată de un bărbat de 39 de ani

Consătenii lui se-ntreabă,
Cum de-a violat o babă?
Asta e, țineți minte,
Profanare de morminte.

epigramă de (9 ianuarie 2009)
Adăugat de Mike FarkasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă epigramă a fost selectată Epigrama zilei pe 15 mai 2016.
Distribuie

Biserică de drag

Un copil șade singur la poartă,
Lângă el, un ulcior înflorat;
Vă salut, jucărie cu toartă
Și copil ce te crezi împărat!

Și mă-nchin, cum o fac prin altare
Episcopii, căzând la Sfânta Masă,
Cu toate că satul bisercă n-are,
În satul acesta Iisus n-are casă!

Dar are ce n-a mai avut vreodată:
Un ulcior căpătat de pomană,
Împărțit de-o femeie sărmană
Copilului... care l-a scos la poartă!

poezie de din Drumul robilor (22 iulie 2003)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Logică bovină

Pentru boul s-a ajuns,
Adică-n sat, ca președinte uns,
Măgarul, ce-l știa c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-și rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, șase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
boul, președinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Și-ar trebui dea-napoi, la stat,
Toți banii încasați în mod nedrept,
Pe casele furate ca "deștept".
Fiind el, însă, președinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
boul este, totuși, "împărat"
Și are, evident, imunitate,
Iar faptele-i, desigur, nu pot fi judecate.
Iar bou-atunci, ca să-și arate fala,
A și mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să știe el de unde un bou bea-ntruna apă"?

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Indignare bovină

Pentru boul "s-a ajuns",
Adică-n sat, ca președinte uns,
Măgarul, ce-l știa c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-și rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, șase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
boul, președinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Și-ar trebui dea-napoi, la stat,
Toți banii încasați în mod nedrept.
Dar boul operase mai "deștept":
Ales, cum știm, ca președinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că ar avea mereu imunitate,
Deci, faptele-i n-au cum fie judecate.
Iar bou-atunci, dorind își arate fala,
A și mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să știe el, de unde un bou bea-ntruna apă?"

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Slavici

De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereții și acoperișurile caselor. Casa popii este tocmai lângă biserică. În față cu biserica e școala. Iară zidirea cea mare, care se vede mai la vale, este primăria. Dacă satul nu ar fi atât de îndesat, ar trebui ni se înfățișeze foarte frumos. Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui, am crede copilașii cu care se joacă înspre seară la laița cea de dinaintea casei sunt copilașii lui. Unul dintre copilași, pe care l-a ridicat ca să-l sărute, îi fură pălăria din cap și fuge cu ea năstrașnic. Măriuca deschide fereastra și strigă: "Trandafirică al mamei, nu lăsa pe moș-tătuca cu capul gol". Moș-tătuca râde din toată inima; îi place gluma.... Un om din sat trece, le poftește "bună odihnă!" și-și zice: "Ține-l, Doamne, la mulți ani, este omul lui Dumnezeu!"

în nuvela Popa Tanda
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Haiducii

Zburau dinspre dealuri, cu pletele-n vânt,
spre satul din vale, spre locul lor sfânt,
din care-au plecat, toți cei șapte flăcăi,
spre codri, prin munți și sălbatice văi.

Puternici și tineri, se-aud chiuind,
priviți de fecioare la ei jinduind,
se pierd într-un tropot și-n norul de praf
rămas ca pe-o cruce un vechi epitaf.

Doar câinii îi latră din greu, ca la lupi,
în rest e tăcere ce-i greu să o rupi,
căci oamenii-așteaptă la locul știut
un dar prețios, obicei cunoscut,

O parte din munca ce li s-a furat,
întoarsă, prin luptă-‘napoi, pentru sat,
de tineri ce zboară, cu pletele-n vânt,
spre satul din vale, spre locul lor sfânt.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Satul românesc

Cei tineri sunt plecați afară,
Să strângă bani, prin lumea mare,
Și-n sat se-ntorc, spre primăvară,
Doar păsările migratoare...

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Protestul muștelor

Muștele, sponsorizate
Cu bani mulți de la bizonul
Care-aflat departe,-n state
Cu putere de-a da tonul
Unor bâzâieli ciudate,
La semnalul lui, cu toate,
Au zburat spre piața-n care,
Bâzâind, mai mult drogate,
Cereau ca-n ograda mare
Să nu fie guvernate
De albine lucrătoare.
Puteau chiar s-argumenteze
guvernul încercase
Ca prin legi s-amnistieze
Pe cei ce îi condamnase,
Mai demult fosta putere
(Acum foarte decăzută),
Care n-a putut da miere
Cât a fost la vârf văzută.
Dar acum, muștele toate,
Îndemnate de muscoiul
Șef de stat, înfierbântate,
Vrând facă ele roiul,
(Pretextând legea cu hoții,
Care nici n-a fost votată),
Îi chemau pe idioții
Din ograda derutată,
Să se-alăture cu toții
Muștelor și unor vite
Ce strigau și ele "hoții"
Pentru erau plătite.
Dar, deși-își dorea muscoiul –
Președintele de stat –,
Ca-n guvern s-aducă roiul
Muștelor de pe rahat,
Cei mai mulți din locatarii
Curții s-au gândit, normal,
Că n-au cap protestatarii
Care uită-un fapt banal:

Dacă orice muscă-ar face
Miere, până și săracii
Ar putea să-și umple-n pace
Sacii, de la coada vacii!

poezie de din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Trei ani și trei luni și trei zile ținu călătoria până să ajungă la satul părinților lui. Și trecând pe la împărăția lui Sefer împărat, l-a întâmpinat dregătorii curții și l-a petrecut cu dragoste. Și trecând și pe la țara zânelor, acestea se întreceau care de care să-i arate mai multă cinste și să-l petreacă. Daca ajunse la satul părinților săi, trase butca dinaintea bordeiului. Tată-său și mă-sa nu-l cunoscură. El daca văzu așa, ceru să-l găzduiască. Bătrânii priimiră, și-și cerură iertăciune nu pot să-i dea mai mult decât ceea ce au, adică bordeiul lor. El se învoi și mase acolo. Peste noapte se scoală, iese afară binișor și, uitându-se la inel, îi arătă dorește se facă un palat înfricoșat în locul bordeiului aceluia. N-apucă isprăvească bine de gândit, și mi se ridică, neiculiță, niște palaturi mărețe, împodobite cu de toate frumusețile, cu grădini falnice, cu izvoare limpezi, de să te tot fi uitat la dânsele și să nu te saturi. Dară încămite pe dinăuntru? Aci e aci. Cămările, lăvițile, așternuturile, numai scumpeturi.

în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Petre Ispirescu

Găina îi oua în toate zilele câte un ou, în colivie. Îmbogățindu-se el, goni sărăcia din satul lui. Făcea bine la tot satul. Ajuta pe orice nevoiaș; cumpăra vaci la toate văduvele; ocrotea pe toți copiii sărmani. Omul era nesățios. Ci cât are, tot ar vrea mai aibă. Muncitorul, după ce văzu că are destul, începu a face negoț. Și fiindcă negoțul, când merge bine, de firea lui este se întinză ca pecingenea, dete ghies muncitorului călătorească prin țări străine după negoț. Porni dară într-o călătorie depărtată peste mări și țări. Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede este ceva scris acolo...

în Cei trei frați împărați
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel la Poiana Sibiului

Urcat-au satul pe coline
Și mai aproape, lângă cer,
Să viețuiască mult și bine
În obiceiuri ce nu pier.

Dar când s-apropie prier
Și-i semn primăvara vine
Răsună-n satul din coline
Și mai aproape, lângă cer,

Chemări și valuri de suspine
Ce-nvăluite-s în mister,
pleacă turme de ovine
Și plânge vântul prin coșer

În sat urcat peste coline.

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Cântec

A venit un lup din crâng
Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.

Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu c-o nuia:
"Hai la maica te joace"-
- "Lup flămând cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri, pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
"-Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!"

Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu și i-am spus:
-"Puiul meu e bun și tace,
Nu ți-l dau și du-te-n pace!
Ești sărac dar n-am ce-ți face!
Du-te, du-te!" Și s-a dus.

Și-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlfă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubește mama lor.

Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit și l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici împăratul
Bani -mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!" Și-a plecat.

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Dacă satul nu te ascultă, degeaba te lauzi ești șef în sat.

proverbe bengaleze
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Podul de piatră

E o punte care se aruncă singură peste apă
îi place zburde peste râu. Nu pot
trece pe ea, dacă se așează singură.
Nici unui rîu nu-i folosește. Valurile
o privesc cu suspiciune, nimeni n-a pus-o acolo.
Arinii o văd ca pe un obstacol în cale
și așteaptă mână de om
să-i cioplească într-un pod ca lumea.

Satul din care sunt nu vrea mă știe,
nu-i arde de nimic în aceste vremuri.
Rămân acasă cu gândul că am destul
sat în mine și nu-mi mai trebuie altul.
Până se va face un pod de piatră,
podul ăsta îl visez de copil.

poezie de (28 mai 2010)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O altfel de poveste cu berze și copii...

Povestea sumbră ce s-a petrecut
În noua Românie democrată,
Pe raza unui sat puțin știut –
O spun acum cu inima-ntristată

A început ca joaca-a doi copii
Cu-a lor nenorocită jucărie –
Primită-n dar de la părinți zurlii –
Și s-a schimbat curând în tragedie...

Cei doi, odrasla șefului de post,
Un răzgâiat, un viitor coțcar,
Cu-amicul – mototol, obez și prost –
Dar fiu al preamăritului Primar,

Cum n-au rămas în vară repetenți,
Culanți, tăticii lor le-au procurat,
Iresponsabili, dar omnipotenți –
O armă sport – cu aer comprimat

Ca orice coate-goale parveniți
Babacii erau strașnici vânători,
Găsind firesc fie pregătiți
Primarii și sticleții viitori!

Au tras vârtos, cruciș și curmeziș
Pe dealuri sau pe baltă, prin zăvoi,
Iar într-o zi, ascunși în stufăriș,
Au împușcat o barză și-un bărzoi!

Poliția din sat și Primăria,
Prin șefii lor, n-au agreat figura,
Au confiscat de-ndată jucăria
Și le-au impus să-și țină naibii gura!

În cuibul de pe ulița cea mare
Doi pui de barză adăstau cuminți,
Cu ochii țintă undeva, în zare,
Sperând s-apară bunii lor părinți...

Și-o veste s-a întins ca focu-n sat
Cu fapta nicăieri nemaivăzută
A berzelor ce puii și-au lăsat
Plecând spre altă casă, neștiută!

La poartă, chicoteau două băbuțe:
– Vezi țațo, satul se modernizează,
Urmând exemplul noilor mândruțe,
Chiar barza... puii și-i abandonează!

Sătenii se-agitau, cu zarvă mare,
De la bunic la plodul cel mai mic,
Iar puii se stingeau făr-de mâncare
Cu-ncetul, nemaipricepând nimic...

nimeni n-a știut cum să-i ajute
Din toți ce-au apelat la Primărie;
Și după zile lungi de chinuri mute,
În moarte, au scăpat de agonie...

Și totul a intrat în matca veche,
Cu nunți, alegeri și înmormântări,
Lăsând uitării nobila pereche
De oaspeți dragi, sosiți de peste mări

Cei ce-au gândit arma-i jucărie
Noi neghiobii de-acum nu vor mai face:
Primarul, un corupt, e-n pușcărie
Iar polițaiul de-o ciroză zace...

Un râu ce șerpuiește pe aproape,
De-atunci în orice toamnă s-a umflat,
Strivind gospodăriile sub ape
Și chiar câțiva din sat a înecat!

Mulți, peste ani, șoptesc cu grijă mare
Ca de-un blestem din Ceruri proferat,
lungă vreme după-acea-ntâmplare
Nu s-au născut copii în bietul sat...

Mă iartă, preaiubite cititor,
Nu pot s-aplic rețeta uzuală
De-a scrie doct și moralizator,
La cele povestite, o MORALĂ!

Smerit, te rog cu inima curată:
Călăuzit de suflet și de minte,
Aflând că-i o poveste-adevărată
Extrage singurel... învățăminte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Creangă

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc".

în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!