Cât te uiți pe maidan au crescut codrii de plastic
(Pre)cum știm cu toți,
la miezulnopții,
deasupra ne coboară
îngerul păzitor,
și ne bagă mâna între circumvoluțiunii
(pentru el nu există oase)
să ne scuture un pic praful
depus de la atâtea disfuncții,
apoi își face deștele pâlnii
și aspiră...
Șuvoiul de praf lumesc
i se ridică în venele diafane,
unde pentru o clipă
umanitatea încearcă
să-i explice nimicnicia...
Cu capul proaspăt curățat,
recondiționat,
sfințit, acest om privește
senin câutând lumina,
transparența materiei,
dar tot ce mai poate vedea
este culoarea tot mai stridentă
a polimerizării în haos...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre păduri
- poezii despre mâini
- poezii despre existență
- poezii despre curățenie
- poezii despre culori
- poezii despre creștere
Citate similare
Calendarele si ceasurile există pentru a măsura timpul, dar acest lucru nu înseamnă nimic pentru că toți știm că o oră poate părea o eternitate sau poate trece într-o clipă, în funcție de cum ne-o petrecem.
citat din Michael Ende
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre timp, citate despre ore, citate despre existență, citate despre ceas sau citate despre calendar
Felinar sclipitor
Dacă
ar fi o clipă roz,
inserată,
între orele negre,
apoi orele ar fi gri...
după o altă clipă albastră
orele ar fi albe, etern,
atunci acest program ar fi
/o iluminare/
dar cum orice culoare a clipei
se desparte în mii de nuanțe,
îndepărtate,
nu este decât
/regret/
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre roz, poezii despre ore, poezii despre negru, poezii despre albastru sau poezii despre alb
Metanoia unui cititor
se întâmplă, câteodată,
să întâlnești (o) întâlnești
Poezia în ochii altuia
senin(ă)(mai) decât o știi
Încă o lacrimă
N-ai putut să crezi (poate) ai știut
(o) fiorul care străbate (ne)
pentru a putea să-I cântăm
să-I plângem pentru a însenina
pasul etern curgător prin pasul
(nostru) pieritor
un fel de arena poezie
un fel de aula lacrimă
un fel de aici eternitate
dar micul nor ce plouă (eu&tu)
va trebui să lase lumina din cer
sărmanilor cu #rigla și #radiera
Ori altfel a vrea poezie nu se poate
Bucură-te de acest fior!
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre ochi sau poezii despre muzică
Îngerul păzitor
Îngerul stă sus
Și mă privește
- Oprește scrierea aceasta, îmi spune,
Oprește această scriere oribilă.
- Dar e scrierea mea,
Sunt gândurile mele!
Ce m-aș face eu,
fără gânduri?
- Gândurile nu sunt de la tine,
Ci de la Dumnezeu,
Zâmbi el.
- Atunci, gândul acesta,
transcris în scrierea aceasta,
cum poate fi oribil?
Îngerul a tăcut
- Știi? Cred că mi-ar trebui
un om păzitor, șopti el.
poezie de Ioan Liviu Bistrițean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre religie sau poezii despre Dumnezeu
Mai întâi realizează ce este acest "A-FI" și apoi vei vedea dacă mai există un "A Face". Pentru că nu există deșertăciune mai mare ca "a face" și nici comuniune dumnezeiască, beatitudine mai divină ca "A-Fi"... Acest Martor, sau simplă Prezență este apogeul oricărui extaz mistic.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violența domestică
cuvintele pot ascunde tot atâtea secrete ca și tăcerile. și cortina cade
cineva privește curios în culise dar de peste tot numai priviri arestate de spaimă
și culoarea cerului se preschimbă în lacrimi mute și grele
amprentele se citesc mai greu în buzele crăpate, arse de sete
și doar mirarea mută mai poate scoate la suprafață vânătăile ce se ridică din adânc
pământul suflă mai greu când i se ridică cucuie pe fruntea netedă a câmpului
gunoiul se așează în capul mesei la împărțitul bucatelor
cartea se retrage sfioasă și nici bunăcuviință nu se simte prea bine
codul de onoare a fost zidit la temelia minciunii
au mințit poporul cu televizorul...
spălătoria partidului și-a făcut treaba
oponenții sunt tot mai puțini și mai fără vlagă dar speranța...
speranța nu moare... nu mor caii când vor câinii
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre violență
- poezii despre televiziune
- poezii despre spaimă
- poezii despre secrete
- poezii despre partide
- poezii despre onoare
- poezii despre mâncare
Dana Scully: Știm deja cum a murit. Într-un accident de mașină. Ce altceva trebuie să mai știm?
Fox Mulder: Poate nimic, dar e tot ce putem face acum. Vezi dacă poți să găsești un loc unde să-i examinezi capul lui Betts.
Dana Scully: În timp ce tu faci ce?
Fox Mulder: Îi verific casa. Știu cum a murit. Vreau să văd cum trăiește.
Dana Scully: Cum a trăit.
Fox Mulder: Cum a trăit.
replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre accidente, citate despre Fox Mulder sau citate despre Dana Scully
Noi... care nu ne facem spaimă de carte, știm cu toții și de pre băncile de unde d-voastră îmi acordați o binevoitoare ascultare și de pe înalta catedră unde această bunăvoință mă întărește știm, zic, că orice știință adevărată își află adăpostul și temeiul său în cărți, pre cum știm iarăși că ele sunt vama cea mai înaltă și cea mai netăgăduită a științei celei adevărate.
citat celebru din Alexandru Odobescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre știință, citate despre cărți, citate despre adevăr, citate despre înălțime, citate despre vamă, citate despre superlative sau citate despre spaimă
Uneori se spune că oamenii de știință sunt lipsiți de romantism, că pasiunea lor pentru a afla, jefuiește lumea de frumusețe și mister. Dar, nu este neliniștitor să înțelegem cum funcționează lumea de fapt - că lumina albă este alcătuită din culori, că culoarea este modul în care noi percepem lungimile de undă ale luminii, că aerul transparent reflectă lumina care comportându-se în acest mod face discriminare între unde și că cerul este albastru pentru același motiv pentru care apusul de soare este roșu. Nu face nici un rău romantismului unui apus de soare dacă cunoaștem câte ceva despre acesta.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre romantism, citate despre culori, citate despre roșu, citate despre lungime, citate despre frumusețe, citate despre cunoaștere, citate despre albastru sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toți ca unu
"ei", un cuvânt al singurătății,
îmi apare a fi eu,
des mă trezesc prin visele altora,
omni-distant, omni-neputincios,
doar un actor cu sfori din sârme de oțel
deasupra creștetelor,
Luna coboară, tăcută, spre cerul nevăzut, cu mine captiv între pleoapele celor ca mine
doar eu știu cum
să mai scap de visători fără a le strica lumea
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre singurătate, poezii despre cuvinte sau poezii despre actorie
În mintea lui își înjghebă planul. Să se suie pe luger în sus, să meargă, să meargă și să meargă, până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură sau o vedea el ce-o face. Atunci se mișcă din nou și, după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte și scoborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără să știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe urmă încercă din nou, și văzu că poate. Luciu i se păruse lujerul crinului, și când colo avea atâtea adâncituri, atâtea ridicaturi: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!...
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Gândăcelul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre văi, citate despre picioare, citate de Emil Gârleanu despre picioare, citate despre odihnă, citate despre munți, citate de Emil Gârleanu despre munți, citate despre cruce, citate despre crini, citate de Emil Gârleanu despre crini, citate despre aur sau citate de Emil Gârleanu despre aur
* * *
dumnezeu are o garsonieră în epifiza mea
de fapt e o cameră mică mică
cu pereții de sticlă
să-i poată vedea
el dumnezeu
pe toți trecătorii din capul meu
uneori mai coboară în inimă să bem o cafea
fiartă în graalul de care nu se desparte
suntem tovarăși de singurătate
dar nu ne deranjăm vecinătatea
i-am promis de când s-a mutat
că nu trebuie să îmi plătească ceva
și oricum nici n-ar avea de unde
fie vorba-ntre noi...
mă ajută în schimb la defrișat
în mod tacit
de pildă ieri mi-a curățat din nou sufletul
de bălăriile crescute după atâtea inundații
nu mă-ntreabă de ce nu reușesc
în viață prea multe
și el e până la urmă un pustnic
deși se îmbracă la modă
și are un zâmbet fermecator
de la un timp construiește ceva în epifiza mea
la secret
uneori îi aud rindeaua până dimineața
poate un cadou îmi zic
pentru buna conviețuire
cine știe?
ar trebui să mă gândesc și eu la un dar
de pildă să îi cedez toate încăperile
și să mă mut în casa copilăriei
ar merita asta...
poate și eu aș merita
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre suflet sau poezii despre schimbare
Trebuie să înțelegem că fără o politică pe termen lung, care să scuture de praf programele de învățământ, să scuture de praf manualele școlare, să scuture de praf scenariul de bază educator-educat, nu rezolvăm problemele.
citat din Solomon Marcus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre școală sau citate despre politică
Amărâtă turturea!
Amărâtă turturea
Când rămâne singurea,
Căci soția și-a răpus,
Jalea ei nu e de spus.
Cât trăiește tot jălește,
Și nu se mai însoțește!
Trece prin flori, prin livede,
Nu să uită, nici nu vede
Trece prin pădurea verde
Și să duce de se pierde.
Zboară până de tot cade,
Dar pre lemn verde nu șade.
Și când șade câteodată,
Tot pre ramură uscată.
Umblă prin dumbrav-adâncă,
Nici nu bea, nici nu mănâncă.
Unde vede apă rece,
Ea o turbură și trece;
Unde e apa mai rea,
O mai turbură și bea.
Unde vede vânătorul,
Acolo o duce dorul,
Ca s-o vază, s-o lovească,
Să nu se mai pedepsească.
Când o biată păsărică
Atât inima își strică,
Încât dorește să moară
Pentru a sa soțioară,
Dar eu om de-naltă fire,
Decât ea mai cu simțire,
Cum poate să-mi fie bine?!
Oh, amar și vai de mine!
poezie celebră de Ienăchiță Văcărescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre zbor, poezii despre vânătoare, poezii despre verde, poezii despre soție sau poezii despre păsări
Negustorul, văzând că are a face cu ursul din pădure, îi deschise capul și-l făcu să priceapă cum merg lucrurile prin orașe. Se miră George deocamdată de toate nagodele ce-i tot povestea negustorul; apoi, daca văzu că n-are încotro, ceru să slujească fierarului pentru sabie și buzdugan. Se învoiră, deci, ca pentru aceste lucruri să slujească un an și așa se băgă ucenic. Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul, se mai băgă pe un an, ca să-i dea fier și cărbuni să-și făurească el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea mai mare, temându-se să nu-i ia locul, îi pusese gând rău și căuta cum să facă să-l prăpădească.
Petre Ispirescu în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre urși, citate despre păduri, citate despre poftă, citate despre oraș, citate despre jocuri, citate despre inimă sau citate despre gânduri
Biruință târzie
Am murit cu lumina aprinsă în gânduri,
mirosea stins aici, a aripi căzute și a biruință târzie,
nu mai aveam nimic de făcut până la sfârșitul lumilor,
eram toată planeta acolo,
avusese loc unirea țărânei cu sufletul,
după aproape o mie de ani de viață Adam murise,
Eva murise și ea!
Unii răsfoiau numărul special dedicat morții lui Isus,
Iudeea, locul unde pământul dăduse trei roade pe an
era prezentată aci drept potențială țintă de vacanță.
Eu mă apucasem să citesc telegramele pe care nu le primisem niciodată,
mă gândem că mi-ar plăcea să-mi întâlnesc îngerul păzitor,
să-i propun să mergem undeva unde se mănâncă bine și se bea,
să-l privesc cum își adulmecă în farfurie viciul lumesc
ca un câine când găsește o cioară otrăvită,
dar decât să moară de foame,
mai bine...
Să-l bat apoi pe umăr, să simt sub degete locul acela unde lumile se întâlnesc
iar nimicul aruncă în dreapta și în stânga spuma tuturor lucrurilor.
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre unire sau poezii despre telegraf
Răstignire
Am strigat oamenilor, "Voi fi crucificat!"
Și ei au spus, "De ce trebuie să fie sângele tău pe capul nostru?"
Și eu am răspuns, "Dacă nu crucificând pe cei altfel decât voi,
Cum veți putea fi ridicați în slavă?"
Și ei m-au ascultat, iar eu am fost răstignit.
Și răstignirea mi-a adus pacea.
Iar când atârnam spânzurat între cer și pământ
Ei au ridicat privirile ca să mă poată vedea
Și-au cunoscut slava pentru întâia oară, pentru că până atunci
Privirile lor nu se mai înălțaseră spre cer niciodată.
Dar, cum stăteau privindu-mă, unul a strigat,
"Ce anume încerci să salvezi?"
Iar altul, "Pentru care cauză te sacrifici pe tine însuți?"
Al treilea a spus,
"Crezi că plătind acest preț vei căpăta gloria-n această lume?"
Apoi al patrulea a spus, " Priviți-l, zâmbește!
Poate fi iertată o astfel de suferință?"
Le-am răspuns tuturor spunând:
"Amintiți-vă doar c-am surâs.
Eu nu salvez nu sacrific nici nu caut gloria;
Și n-am nimic de iertat.
Mi-a fost sete și v-am rugat să-mi dați să beau sângele meu,
Căci ce-mi poate stinge setea, dacă nu propriul meu sânge?
Am fost inocent și v-am folosit rănile pentru a vă vorbi.
Am fost încarcerat în zilele și-n nopțile voastre
Și-am căutat o ușă deschisă spre zile și nopți mai mari.
Și-acum mă duc
Așa cum s-au dus și ceilalți răstigniți înaintea mea.
Și să nu credeți că am obosit după atâtea și atâtea crucificări.
Noi trebuie să fim răstigniți de oameni tot mai mari și mai mari,
Între pământuri și ceruri tot mai mari și mai mari."
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sânge, poezii despre salvare, poezii despre sacrificiu, poezii despre noapte, poezii despre iertare sau poezii despre crucificare
A vedea totul
A vedea umilința
Pe această ființă.
A vedea fericire
Pe această iubire.
A vedea iertare
Pe această disperare.
A vedea un talentat
Pe acest om minunat.
A vedea un cuvânt
Pe acest mormânt.
A vedea un păzitor
Pe acest popor.
A vedea un zbor
Pe acest nor.
poezie de Luciana Manole
Adăugat de Luciana Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre talent, poezii despre iubire sau poezii despre fericire
Marea Cea Mai Mare
Ne-am dus, eu și sufletul meu, să ne-mbăiem în mare cea mare,
Ajungând la țărm am început să căutam un locșor pustiu și liniștit.
Cum mergeam, am văzut un om stând pe o stâncă cenușie;
Lua dintr-un sac praf de sare și-l arunca în mare.
"Acesta este un pesimist," a spus sufletul meu,
"Să părăsim acest loc. Nu putem face baie aici."
Am mers până când am dat de-un golfuleț.
Acolo am văzut un om stând pe o stâncă albă;
Ținea-n brațe o cutie pentru bijuterii,
Din care lua zahăr și-l arunca în mare.
"Iar acesta este un optimist," a spus sufletul meu,
"Nici acesta nu trebuie să ne vadă trupurile goale."
Am plecat mai departe.
Pe o plajă am văzut un om ridicând un pește mort
Și, cu infinită grijă, depunându-l iarăși în apa mării.
"Nu putem face baie-n fața lui," a spus sufletul meu,
Acesta este un filantropist."
Și-am plecat mai departe.
Am ajuns într-un loc unde un om își urmărea umbra pe nisip.
Veneau valuri uriașe și i-o ștergeau,
Dar el tot continua îndârjit s-o urmărească.
"E un mistic," a spus sufletul meu, "Hai, să-l lăsăm în pace."
Și-am plecat, și-am mers până când am văzut un om care, tăcut,
Aduna spuma mării și-o depunea într-un potir de alabastru.
"El este un idealist," a spus sufletul meu,
"În nici un caz nu trebuie să ne vadă goi."
Și-am tot mers. Deodată, am auzit o voce plângând,
"Aceasta este marea. Aceasta este marea cea adâncă.
Aceasta este mare cea vastă și atotputernică."
Iar când am ajuns în locul de unde venea vocea am văzut un om
Cu spatele întors spre mare și cu o scoică la ureche,
Ascultându-i acesteia murmurul.
Și sufletul a spus, "Să mergem mai departe. Acesta este un realist,
Omul care întoarce spatele întregului pe care nu-l poate cuprinde
Pentru a da atenție unui fragment.
Am mers încă mai departe. Și într-un loc buruienos, printre pietre,
Era un om cu capul băgat în nisip.
I-am spus sufletului meu, "Putem face baie, el nu ne poate vedea."
"Dimpotrivă," mi-a răspuns sufletul, "E cel mai letal dintre toți.
Acesta este un puritan."
Atunci o tristețe mare s-a lăsat pe chipul sufletului meu
Și-n vocea lui.
"Să plecăm," a spus, "Pentru că nu există niciun loc
Îndeajuns de ascuns și de singuratic unde să putem face baie.
Nu vreau ca acest vânt să-mi ridice părul auriu
Sau să-mi dezgolească pieptul alb,
Nu vreau ca lumina să-mi dezvăluie goliciunea trupului sacru."
Așa că am plecat să căutăm Marea Cea Mai Mare.
poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre superlative, poezii despre trup și suflet, poezii despre început, poezii despre zahăr sau poezii despre vânt
Tot ce ai de făcut este să formulezi, cu inteligența, dorința ta pentru lucruri care îți vor îmbogăți viața și să aranjezi aceste dorințe într-un tot coerent; și apoi să imprimi acest tot asupra Materiei fără Formă, care are puterea și voința de a-ți aduce ceea ce dorești.
Wallace D. Wattles în Știința de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre dorințe, citate de Wallace D. Wattles despre dorințe, citate de Wallace D. Wattles despre viață sau citate despre inteligență